3ra-1132/22 — anularea actului administrativ

3ra-1132/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1132/22

2-20046653-01-3ra-02112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Morari,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolai Morari împotriva Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terț Eleonora Chișca cu privire la

anularea actului administrativ, constatarea discriminării și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată integral hotărârea din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 03 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Morari

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea actului

administrativ, constatarea discriminării și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Nicolai Morari a

indicat că pe parcursul anului 2019, în cadrul Biroului Național de Statistică a avut

loc reorganizarea tuturor structurilor teritoriale, în urma căreia, Nicolai Morari,

angajat al Secției de statistică Edineț, specialist cu studii economice superioare, a

fost disponibilizat, însă, în același timp în Secția nominalizată, Biroul Național de

1

Statistică a reangajat-o pe Eleonora Chișca, născută în XXXXX, pensionară, fără

studii speciale.

Reclamantul a menționat că, la data de 02 decembrie 2019 a depus la

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității о

cerere, prin care a solicitat că în procesul de reangajare a funcționarilor să fie

confruntate datele sale, care sunt net superioare cu ale Eleonorei Chișca, să fie

reangajat în funcția publică deținută anterior în Biroul Național de Statistică al

Republicii Moldova, Secția de statistică Edineț, recuperarea prejudiciului material

și moral suportat de către el în această perioadă.

Prin decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității nr. 235/19 din 26 februarie 2020 s-a decis că faptele examinate

nu reprezintă discriminare în câmpul muncii pe criteriu de statut social.

Reclamantul a indicat că la adoptarea deciziei nominalizate, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nu s-a expus

la argumentul principal al lui Nicolai Morari referitor la posedarea de către

reclamant a studiilor economice superioare în comparație cu Eleonora Chișca, care

nu posedă astfel de studii.

Reclamantul a relevat că, în cazurile în care au loc reorganizări ale

instituțiilor, soldate cu reduceri de personal, în funcții rămân persoanele care au

studii, inclusiv superioare, față de persoanele care nu posedă studii superioare și,

astfel, consideră că aceste circumstanțe constituie o discriminare în sensul

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității,

deoarece atitudinea diferențiată, discriminatorie față de reclamant a constat în

faptul că nici Biroul Național de Statistică, nici Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, la examinarea cazului privind

angajarea sau concedierea sa, nu au luat în considerare argumentele invocate

referitoare la faptul că posedă studii economice superioare, se bucură de susținerea

Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat, este recunoscut victimă reabilitată

a represiunilor politice, soția sa, Rutta Morari este grav bolnavă cu diagnoza

XXXXX și sunt necesare surse financiare suplimentare, are la întreținere feciorul

student, motive pentru care invocă că, prin decizia contestată i-au fost încălcate

drepturile la reangajare conform art. 7 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire

la asigurarea egalității.

În acest context, reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr. 235/19 din

26 februarie 2020, constatarea discriminării, repararea prejudiciului material în

sumă de 48000 de lei, prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 550 de lei.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Nicolai Morari împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

cu privire la anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității nr. 235/19 din 26 februarie 2020, constatarea

discriminării, încasarea prejudiciului material în sumă de 48000 de lei și a

2

prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată, în

partea încasării prejudiciului material în sumă de 48000 de lei și a prejudiciului

moral în sumă de 5000 de lei (f.d. 30-31).

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a respins acțiunea depusă de Nicolai Morari împotriva Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la

anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității nr. 235/19 din 26 februarie 2020, constatarea discriminării și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 32, 40-43).

La data de 14 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai

Morari a depus apel împotriva hotărârii din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel și casarea integrală a

hotărârii primei instanțe (f.d. 37-39).

Hotărârea motivată din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată lui Nicolai Morari la data de 15 februarie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8001048142AS, anexat la actele cauzei (f.d. 115).

Prin încheierea din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Nicolai Morari împotriva hotărârii din 20 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelul motivat nu a fost

depus în termenul prevăzut de lege (f.d. 50-51).

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, la data de 28 aprilie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, Nicolai Morari a depus recurs împotriva încheierii din

13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 56-58).

Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de către Nicolai Morari. S-a anulat încheierea din 13 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, și s-a emis o încheiere nouă prin care, cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolai

Morari împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității privind anularea actului administrativ și constatarea

discriminării, încasarea cheltuielilor de judecată, s-a remis la rejudecare, la Curtea

de Apel Chișinău, pentru judecarea în fond a apelului depus de Nicolai Morari

(f.d. 65-69).

Prin încheierea protocolară din 09 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Eleonora Chișca a fost atrasă în proces în calitate de terț (f.d. 116).

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

integral hotărârea din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Nicolai Morari

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, terț Eleonora Chișca cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, constatarea discriminării și încasarea cheltuielilor de

judecată. S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de

Nicolai Morari împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității, terț Eleonora Chișca cu privire la anularea actului

3

administrativ individual defavorabil, constatarea discriminării și încasarea

cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d. 134, 135-146).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că potrivit art.

8 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în cadrul raporturilor de muncă acționează

principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. Orice discriminare, directă sau

indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vârstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie,

opțiune politică, origine socială, domiciliu, dizabilitate, infectare cu HIV/SIDA,

apartenență sau activitate sindicală, precum și pe alte criterii nelegate de calitățile

sale profesionale, este interzisă.

Instanța de apel a punctat că nu constituie discriminare stabilirea unor

diferențieri, excepții, preferințe sau drepturi ale salariaților, care sînt determinate

de cerințele specifice unei munci, stabilite de legislația în vigoare, sau de grija

deosebită a statului față de persoanele care necesită o protecție socială și juridică

sporită.

Făcând referire la art. 183 alin. (1) – (3) din Codul muncii, instanța de apel

a indicat că, în caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, de dreptul

preferențial de a fi lăsați la lucru beneficiază salariații cu o calificare și

productivitate a muncii mai înaltă. În cazul unei egale calificări și productivități a

muncii, de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru au: salariații cu obligații

familiale, care întrețin două sau mai multe persoane și/sau o persoană cu

dizabilități; salariații în a căror familie nu sînt alte persoane cu venit de sine stătător;

salariații care au o mai mare vechime în muncă în unitatea respectivă; salariații care

au suferit în unitatea respectivă un accident de muncă sau au contractat o boală

profesională; salariații care își ridică calificarea în instituțiile de învățământ

superior și profesional tehnic, fără scoatere din activitate; persoanele cu dizabilități

de pe urma războiului și membrii familiilor militarilor căzuți sau dispăruți fără

urmă; participanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și

independenței Republicii Moldova; inventatorii; persoanele care s-au îmbolnăvit

sau au suferit de boală actinică și de alte boli provocate de radiație în urma avariei

de la Cernobîl; persoanele cu dizabilități în privința cărora este stabilit raportul de

cauzalitate dintre survenirea dizabilității și avaria de la C.A.E. Cernobîl,

participanții la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl în zona de

înstrăinare în anii 1986-1990; salariații care au mai multe stimulări pentru succese

în muncă și nu au sancțiuni disciplinare (art. 211); salariații cărora le-au rămas cel

mult 5 ani până la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

În cazul când unele persoane indicate la alin. (2) corespund câtorva criterii

prevăzute la acest alineat, dreptul preferențial de a fi lăsate la lucru aparține

persoanelor care corespund mai multor criterii în comparație cu celelalte persoane.

În caz de egalitate a numărului de criterii, dreptul preferențial aparține persoanei

care are o vechime în muncă mai mare la unitatea respectivă.

Instanța de apel a menționat că în corespundere cu art. 7 din Legea

nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, se interzice orice

deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor stabilite de prezenta

lege, care au drept efect limitarea sau subminarea egalității de șanse sau tratament

4

la angajare sau concediere, în activitatea nemijlocită și în formarea profesională.

Interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală se va aplica în domeniul

angajării în muncă și al ocupării forței de muncă.

În acest context, instanța de apel a specificat că nu este îndreptățită de a se

expune asupra legalității procedurii de încetare a raporturilor de muncă între

angajator și apelant ca urmare a reducerii statelor de personal, deoarece conform

art. art. 88 și 357-355 din Codul muncii instanța de judecată nu este îndreptățită de

a examina în prezentul litigiu legalitatea actelor și acțiunilor angajatorului la

realizarea procedurii de reducere a statelor de personal, circumstanță relevantă în

contextul în care obligația angajatorului de a propune în scris salariatului preavizat

un alt loc de muncă (funcție), fiind reglementată de art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul

muncii, se referă exclusiv la examinarea litigiului individual de muncă.

Astfel, limitându-se la examinarea cauzei exclusiv prin prisma admiterii de

către fostul angajator al lui Nicolai Morari a unei deosebiri a acestuia și/sau

acordarea unor preferințe terțului, instanța de apel a notat că atât Nicolai Morari,

cât și terțul Eleonora Chișca au fost tratați în egală măsură de către Biroul Național

de Statistică la realizarea și finalizarea procedurii de încetare a raporturilor de

muncă în legătură cu reducerea statelor de personal, deoarece ambii au fost eliberați

din funcțiile publice deținute la expirarea preavizului (reținându-se temeiurile de

suspendare a curgerii acestui termen), motiv pentru care la realizarea acestei

proceduri instanța nu a constatat realizarea de către angajator a unor acțiuni

discriminatorii între apelant și terț.

Totodată, deoarece materialele cauzei atestă că terțul Eleonora Chișca a fost

angajată în bază de contract individual de muncă până la 31 decembrie 2020,

instanța de apel a menționat că pretențiile și argumentele lui Nicolai Morari pot fi

raportate doar la procedura de angajare în funcția de specialist în bază de contract

individual de muncă, situație juridică ce diferă de transferul în altă funcție în modul

stabilit de art. 63 alin. (4) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, pentru motivul de reducere a

efectivului de personal.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că, în condițiile lipsei la materialele

cauzei a probelor ce ar dovedi că până la încheierea contractului individual de

muncă cu terțul, apelantul ar fi pretins la funcția respectivă și ar fi fost discriminat

la atribuirea acesteia, se constată lipsa discriminării la angajare în bază de contract

individual de muncă pe perioadă determinată a apelantului, în contextul în care

înscrisurile prezentate denotă că acesta a început să înainteze propuneri Biroului

Național de Statistică ulterior datei încheierii contractului respectiv cu terțul.

În consecință, instanța de apel a constatat că circumstanțele speței denotă

că în privința lui Nicolai Morari nu au fost comise acțiuni ce ar întruni elementele

constitutive ale unei discriminări, interpretarea oferită de apelant fiind distinctă de

circumstanțele relevante și, astfel, sunt eronate. Or, în conjunctura expusă supra,

temeiurile pentru care apelantul pretinde că deține un drept preferențial în raport cu

terțul la angajare sunt irelevante și nu denotă admiterea unei discriminări a sale,

deoarece în cazul dat s-a constatat că terțul nu a fost transferat prioritar față de

5

apelant în funcția vizată, ci a fost angajat în cadrul unei proceduri la care apelantul

nu a participat.

Astfel, instanța de apel a conchis că Nicolai Morari nu a contestat actele

angajatorului în vederea probării în cadrul procedurii judiciare pe marginea unui

litigiu individual de muncă, motiv pentru care constatarea în prezenta cauză a

existenței sau lipsei funcțiilor vacante ce nu i-ar fi fost oferite până la eliberarea din

funcție în legătură cu reducerea efectivului de personal nu poate fi soluționată în

prezenta cauză, deoarece în acest caz instanța ar admite o ingerință în jurisdicția

muncii, inadmisibilă în contextul obiectului prezentului proces.

La data de 29 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Morari

a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe (f.d. 162-163). Iar, la data de 26 octombrie 2022 Nicolai

Morari a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 174-184).

În motivarea recursului, recurentul Nicolai Morari a indicat că instanța de

apel în decizia din 08 iunie 2022 a invocat lipsa probelor ce ar dovedi că până la

încheierea contractului individual de muncă, între angajator și terț Eleonora Chișca,

Nicolai Morari ar fi pretins la funcția respectivă fiind discriminat la atribuirea

acestuia.

În acest context, recurentul a specificat că probele în acest sens există, și

anume cererea de angajare în baza ordinului nr. 235/p din 15 decembrie 2018, emis

de angajator. Recurentul a procedat conform indicațiilor stipulate în ordinul

menționat, iar la data de 17 decembrie 2018 când a semnat că este preavizat, atunci

a depus cererea de reangajare în funcție, împreună cu restul angajaților. Aceste

probe se află în arhiva angajatorului Biroului Național de Statistică.

Așadar, a indicat că existența probelor și participarea lui la procedura de

angajare, Curtea de Apel Chișinău greșit constată lipsa lor, și astfel în baza acestor

afirmații eronate a respins acțiunea lui Nicolai Morari.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie

2022.

Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat lui Nicolai Morari, prin

intermediul poștei electronice, la data de 14 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poștă electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 160).

6

La data de 29 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Morari

a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe (f.d. 162-163).

Decizia motivată din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată lui Nicolai Morari la data de 27 septembrie 2022, fapt confirmat prin

recipisa, anexată la actele cauzei (f.d. 164).

La data de 26 octombrie 2022 Nicolai Morari a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 174-184).

La data de 06 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și la data

de 13 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Nicolai Morari a depus

supliment la recurs în care a reiterat circumstanțele de fapt și temeiurile de drept,

pe care și-a întemeiat recursul.

Astfel, recursul depus de Nicolai Morari împotriva deciziei din 08 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 02 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității copia recursului depus de Nicolai Morari

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 172-173).

Prin referința depusă la data de 17 noiembrie 2022 Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a solicitat

respingerea recursului depus de Nicolai Morari (f.d. 187-188).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Morari în raport cu

actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu

art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special

în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

7

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs

Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

8

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Nicolai Morari.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Nicolai Morari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9