3ra-666/22 — anularea actului administrativ individual, constatarea comiterii faptelor de discriminare, obligarea aplicarii modalitatilor de eliminare a disciminarii si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-666/22

2-17217943-01-3ra-05072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

Î N C H E I E R E

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Lilia Burac, reprezentat de avocatul

Victor Burac,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Lilia Burac împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurării egalității, Ministerului Justiției, Comisiei de concurs pentru suplinirea

locurilor vacante de notar, Comisiei de licențiere a activității notariale cu privire la

anularea actului administrativ individual, constatarea comiterii faptelor de discriminare,

obligarea aplicării modalităților de eliminare a discriminării și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 14 decembrie 2017, avocatul Victor Burac, în interesele notarului Lilia Burac, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Ministerului Justiției, Comisiei de

concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, Comisiei de licențiere a activității

notariale privind anularea actului administrativ individual, constatarea comiterii faptelor

de discriminare, obligarea aplicării modalităților de eliminare a discriminării și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a invocat că, la 25 septembrie 2017,

notarul Lilia Burac a depus la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității plângere, în ordinea prevăzută de art. 13 a Legii cu privire la

asigurarea egalității nr. 121 din 22 mai 2012, prin care a solicitat constatarea comiterii

de către Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în raport cu ea a faptelor de discriminare,

pe criteriu de activitate profesională prin obligarea pârâtului de a aplica cumulativ

modalități de eliminare a discriminării, precum ar fi în accepțiunea reprezentantului,

1

medierea prin soluționarea amiabilă a conflictului apărut, inclusiv prin sancționarea

comportamentului discriminatoriu cu dispunerea încasării din contul Ministerului

Justiției a prejudiciului moral cauzat.

Prin decizia din 24 octombrie 2017 al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, s-a declarat inadmisibilă plângerea depusă de

reclamantă.

În opinia reclamantei, decizia contestată este neîntemeiată, pasibilă anulării din

următoarele considerente.

A menționat că Ministerul Justiției a comis fapte de discriminare, anume

discriminare negativă în raport cu notarii licențiați, inclusiv reclamanta, care au fost

admiși la concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate, inclusiv în mun.

Chișinău, în condițiile în care la data depunerii dosarului de participare la concursul

pentru schimbarea teritoriului de activitate erau expuse la acesta toate cele 56 de locuri

vacante de notar, având în vedere că ordinele nr. 642 din 16 iunie 2016 și nr. 1062 din

23 noiembrie 2016 ale Ministerului Justiției, prin care a fost aprobată lista celor 56 de

locuri declarate vacante de notar, la data depunerii dosarelor de participare (28

decembrie 2016), nu erau nici modificate și nici abrogate.

A subliniat că, ulterior datei depunerii dosarului de participare, prin aprobarea și

aplicarea retroactivă a ordinelor nr. 1226 și 1227 din 30 decembrie 2016 ale Ministerului

Justiției, la concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate au fost expuse deja doar

31, și nu toate cele 56 locuri vacante de notar, fiind excluse de la expunerea la concurs

toate cele 9 locuri vacante pe mun. Chișinău.

Prin urmare, reclamanta a opinat că, a fost admisă și o discriminare pozitivă în raport

cu notarii stagiari, care au fost admiși la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de

notar, la concursul dat expunându-se 33 locuri vacante de notar, inclusiv 9 locuri

declarate vacante pe mun. Chișinău.

A explicat că Comisia de concurs a comis fapte de discriminare, anume a admis o

discriminare negativă în raport cu cei patru notari licențiați, care au depus dosarele de

participare la concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate în mun. Chișinău

(anume notarii Angela Dragomir, Svetlana Sîmboteanu, Angela Gavriliuc, cât și

reclamanta) și care au fost admiși spre participare la acest concurs conform hotărârii nr.

4 din 29 decembrie 2016 a Comisiei de licențiere a activității notariale prin

neexaminarea și neevaluarea dosarelor de concurs a notarilor indicați, cât și restituirea

dosarelor de concurs ale notarilor către Comisia de licențiere a activității notariale, fără

examinarea și evaluarea acestor dosare.

Suplimentar a punctat că discriminarea pozitivă a fost admisă în raport cu ceilalți 9

notari licențiați, dintre care un notar (Irina Gulian) care a solicitat schimbul teritoriului

de activitate în mun. Chișinău vizați în pct. 1 din procesul - verbal nr. 7 din 3,4 ianuarie

2017 și hotărârea nr. 1 din 4 ianuarie 2017 a Comisiei de concurs pentru suplinirea

locurilor vacante de notar, prin examinarea și evaluarea dosarelor înaintate și admise

spre participare la concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate de către Comisia

de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar și prin aprobarea, în baza

evaluării dosarelor și stabilirii mediei pentru fiecare din aceste 8 dosare de participare,

a rezultatelor concursului pentru schimbarea teritoriului de activitate, cu declararea

acestor opt candidați drept învingători ai concursului, fără a ține cont, examina și evalua

2

celelalte cinci dosare depuse de cei patru notari licențiați sus-menționați, inclusiv

reclamanta.

Reclamanta a menționat că, prin neexaminarea de către Ministrul Justiției a

contestației depuse de ea și neadoptarea unei decizii pe marginea contestației (de

admitere sau respingere a contestației depuse), acesta a comis fapte de discriminare

negative în raport cu Lilia Burac și pozitivă în raport cu alți contestatari notari sau notari

stagiari ale căror contestații înaintate în situații similare, au fost examinate și admise de

Ministrul Justiției, or, Ministrul Justiției a examinat și admis contestațiile depuse de 8

notari stagiari ale căror dosare de participare la concursul pentru suplinirea locurilor

vacante de notar au fost respinse prin hotărârea nr. 1 din 12 decembrie 2016 a Comisiei

de licențiere, depunând în numele acestor 8 notari stagiari cerere prealabilă la Comisia

de licențiere, fiind examinată în ședința din 26 decembrie 2016 și prin hotărârea nr. 3

din 26 decembrie 2016, fiind admisă parțial cererea prealabilă înaintată de Ministrul

Justiției în numele acestor 8 notari stagiari, dispunând admiterea cererii în privința a 3

notari stagiari, și respingerea cererii în privința a cinci notari stagiari.

Totodată, a susținut că, prin examinarea contestației depuse de ea și constatarea

lipsei de competență de a lua careva decizii în raport cu contestația respectivă, Comisia

de licențiere a activității notariale a comis fapte de discriminare, anume discriminare

pozitivă în raport cu reclamanta și discriminare negativă în raport cu alți notari și notari

stagiari, ale căror contestații depuse în condiții similare au fost examinate și admise nu

de către Comisia de concurs, ci de Ministrul Justiției.

Reclamanta a indicat că, prin emiterea hotărârii nr. 1 din 31 ianuarie 2017 de

aprobarea rezultatelor concursului pentru schimbarea teritoriului de activitate, fără a ține

cont, examina și evalua dosarul depus de Lilia Burac, care a fost admis spre participare

la concurs, Comisia de licențiere activității notariale a comis fapte de discriminare

negativă în raport cu cei patru notari licențiați, care au depus dosarele de participare la

concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate în mun. Chișinău (notarii Angela

Dragomir, Svetlana Sîmboteanu, Angela Gavriliuc, cât și reclamanta), și саre au fost

admiși spre participare la acest concurs conform hotărîrii nr. 4 din 29 decembrie 2016 a

Comisiei de licențiere a activității notariale, cât și o discriminare pozitivă în raport cu

ceilalți nouă notari licențiați, dintre care un notar, Irina Gulian, care a solicitat schimbul

teritoriului de activitate în mun. Chișinău, vizați în pct. 1 din procesul verbal nr. 7 din

3-4 ianuarie 2017 și hotărârea nr. 1 din 4 ianuarie 2017, prin aprobarea, în baza evaluării

dosarelor și stabilirii mediei pentru fiecare din aceste 8 dosare de participare, a

rezultatelor concursului pentru schimbarea teritoriului de activitate, cu declararea

acestor opt candidați drept învingători ai concursului.

A mai susținut că, prin emiterea ordinelor nr. 112-117 din 24 februarie 2017 cu

privire la schimbul teritoriului de activitate, fără a ține cont, examina și evalua dosarul

depus de reclamantă, care a fost admis spre participare la concurs de către Ministerul

Justiției au fost comise fapte de discriminare negativă în raport cu cei patru notari

licențiați, care au depus dosarele de participare la concursul pentru schimbarea

teritoriului de activitate în mun. Chișinău (anume notarii Dragomir Angela, Sîmboteanu

Svetlana, Gavriliuc Angela cît și reclamanta) și care au fost admiși spre participare la

acest concurs conform hotărîrii nr. 4 din 29 decembrie 2016 a Comisiei de licențiere a

activității notariale și o discriminare pozitivă în raport cu ceilalți 6 notari licențiați,

menționați în pct. 2.19.5 a plângerii sus indicate.

3

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe următoarele

prevederi legale, art. 12 alin. (2), art. 6, art. 141 alin. (2), art. 4, art. 28 alin. (5) din Legea

1453/2012; art. 2, art. 4 lit. a) și g), art. 5 lit. b), d), art. 13 alin. (2) ale Legii 121/2012,

art. 18 par. 4 ale Legii privind actele legislative nr. 317-XV din 18 iulie 2003, art. 4 alin.

(1) și (2), art. 8 alin. (1), (15), (16), art. 22, din Constituție, pct. 2-3, pct. 9-11, pct.19-

23, pct.26, pct.29-33 din Regulamentul privind condițiile de organizare a concursului

pentru schimbarea teritoriului de activitate, aprobat prin ordinul nr. 1120 din 7

decembrie 2016 al Ministerului Justiției, pct. 20-22 din Regulamentul privind

organizarea concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin

ordinul nr. 170 din 30 aprilie 2009 al Ministerului Justiției, art. 7 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, adoptată de către Adunarea Generală a Organizației

Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948; art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, art. 3, art. 7

alin. (1), (11) alin. (1), art. 12 alin. 1 lit. i) și m), art. 13 alin. 1 a) din Legea contenciosului

administrativ.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei din 24 octombrie 2017 a Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării, constatarea comiterii de către Ministerul Justiției

și personal de către Vladimir Cebotari, Ministrul Justiției, în raport cu reclamanta a

faptelor de discriminare, pe criteriu de activitate profesională, constatarea comiterii de

către Comisia de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, în raport cu

reclamanta a faptelor de discriminare, pe criteriu de activitate profesională, constatarea

comiterii de către Comisia de licențieri a activității notariale, în raport cu reclamanta a

faptelor de discriminare, pe criteriu de activitate profesională, obligarea pârâtului de a

aplica cumulativ modalități de eliminare a discriminării propuse de reclamantă și

încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins

cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 82, 86-101).

La 16 martie 2021, notarul Lilia Burac a depus apel împotriva hotărârii din 5 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. II, f.d. 84-85, 121-134).

Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de notarul Lilia Burac și s-a menținut hotărârea din 5 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. II, f.d. 176, 177-195).

La 8 februarie 2022, Lilia Burac, reprezentată de avocatul Victor Burac, a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (vol.

II, f.d. 197-198).

La 5 iulie 2022, prin oficiului poștal, în adresa intimaților a fost expediată copia

recursului depus de Lilia Burac, reprezentat de avocatul Victor Burac, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimații nu și-au valorificat

drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Lilia Burac, reprezentat de

avocatul Victor Burac, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se rețin următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin

act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Totodată, în temeiul art. 109 din același cod, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient

avizul de recepție.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de apel a cărei casare

a fost solicitată în prezentul recurs nemotivat a fost notificată recurentei la data de 18

mai 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele

dosarului (vol. II, f.d. 201).

Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii termenului

de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice

notificării deciziei, adică ziua de 19 mai 2022, iar ultima zi fiind data de 17 iunie 2022

(zi de vineri).

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenta Lilia Burac, reprezentată de avocatul

Victor Burac, nu și-a executat obligația procesuală pozitivă și nu a depus motivarea

recursului la Curtea Supremă de Justiție.

Sub aspectul dat, completul specializat învederează că dezvoltarea recursului

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să

facă vizibilă ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță, însă, recurenta Lilia Burac, reprezentată de avocatul Victor Burac, nu s-a

conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția

memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la simpla

manifestare a dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către

instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla

expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu

indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume

5

imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Împrejurările descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece

recurenta Lilia Burac, reprezentată de avocatul Victor Burac, fiind interesată în soarta

soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă

exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin.

(2) lit. e) din Codul administrativ.

La aspectul dat este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, instanța de contencios

administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în

conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile

procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că

ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție (cauza Ponomaryov c. Ucrainei, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

Din considerentele expuse și având în vedere că Lilia Burac, reprezentată de

avocatul Victor Burac, nu a depus motivarea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Lilia Burac, reprezentată de avocatul Victor Burac, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6