3ra-1151/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1151/22 2-22014173-01-3ra-04112022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 14 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Berladean împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ, împotriva hotărârii din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 31 ianuarie 2022, Ion Berladean a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 431/20 din 31 decembrie 2021 întocmit în privința lui Berladean Ion.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 31 decembrie 2021, inspectorul de integritate Renița Victor a emis actul de constatare nr. 431/20, prin care a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Berladean Ion, primarul s. Cotova, raionul Drochia, manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării, în scris Autorității Naționale de Integritate despre situațiile de conflict de interese real în care s-a aflat prin încheierea directă a actelor juridice în care are interese personale.

Prin același act de constatare, s-a dispus sesizarea instanței de judecată competentă, în termen de 5 zile din momentul rămânerii definitive a actului de constatare, în vederea inițierii procedurii de revocare a mandatului de primar a lui Berladean Ion, primar al satului Cotova, raionul Drochia; decăderea lui Berladean Ion din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, din data eliberării sau destituirii din funcție, din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive/irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; înscrierea lui Berladean Ion în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării sau destituirii 1 din funcție, din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive/irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

A indicat, că deține al patrulea mandat de primar al satului Cotova, raionul Drochia, iar pe parcursul mandatului, în privința sa nu au fost constatate careva încălcări în exercitarea atribuțiilor pe perioada mandatului, precum și nu au fost întocmite careva acte ce ar confirma acest fapt, exercitându-și atribuțiile cu obiectivitate și imparțialitate, în interesul colectivității locale a încheiat un șir de contracte, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea, dezvoltarea și prosperitatea satului. A susținut, că Primăria satului Cotova dispune de un buget modest, insuficient pentru procurarea unui mijloc de transport și angajarea unui șofer, însă, ținând cont de distanța dintre localitate și centrul raional, autoritatea publică locală are nevoie de un mijloc de transport în posesie.

Astfel, în situația în care în lipsa fondurilor necesare era imposibilă achiziționarea unui automobil, urma să fie luat în locațiune un automobil. A menționat că în încercarea de a soluționa problema, în condiții de buget limitat, Consiliul comunei Cotova a mers pe calea luării în locațiune a automobilului ce aparține primarului în exercitarea mandatului, contra unei plăți echitabile a chiriei, stabilite de un evaluator. A notat că încheierea contractelor respective constituia o necesitate stringentă, exercitarea atribuțiilor de primar presupunând aplicarea unor măsuri operative, care nu suferă amânare, fiind nevoie un elementar mijloc de transport la îndemâna factorilor de decizie, astfel că, aceste măsuri au fost justificate, raționamentele aplicării lor fiind ghidate, în primul rând, de interesele colectivității.

A invocat că la caz, inspectorul de integritate nu a probat existența unui veritabil conflict de interese, în condițiile în care prin conflict de interese se înțelege situația când subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților ce-i revin conform legii. În speță, este lipsă un prejudiciu adus interesului public, astfel încât se atestă absența unui temei în constatarea unei abateri de către inspectorul de integritate. A insistat, că actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității Naționale de Integritate și semnat de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate, reieșind din prevederile art. 5, 6 din Legea nr. 132/2016.

A afirmat reclamantul, că inspectorul de integritate a omis termenul de efectuare a controlului, or, sesizarea cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către Berladean Ion a fost depusă la 12 noiembrie 2021, pe când actul de constatare a fost emis la 31 decembrie 2021, adică, cu încălcarea termenului stabilit de lege. În aceste condiții, reclamantul a solicitat instanței anularea actului de constatare nr. 431/20 din 31 decembrie 2021, întocmit în privința lui Berladean Ion. Prin hotărârea din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins acțiunea.

2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că Berladean Ion, exercitând funcția de primar a comunei Cotova a semnat contractele de locațiune a mijlocului de transport propriu, XXXXX, după cum urmează: contract nr. 88/1 din 29 noiembrie 2019, contract nr. 24/1 din 31 ianuarie 2020, contract nr. 7 din 4 ianuarie 2021 și a încasat în baza acestor contracte mijloace bănești în mărime de 2 854,46 lei pentru anul 2019, în mărime de 24 689,64 lei pentru anul 2020 și în mărime de 10 618,64 lei pentru anul 2021. Prin urmare, instanța de apel a menționat că actul de constatare emis în privința lui Berladean Ion, este legal și întemeiat, or, prin înscrisurile cauzei s-a confirmat cert, că Berladean Ion, deținând funcția de primar a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin neinformarea în conformitate cu art. 12 alin. (7) din Legea nr. 133/2016, în termen de 3 zile de la data constatării, în scris, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5); nesoluționarea în conformitate cu art. 14 alin. (3), (4) din Legea nr. 133/2016, a conflictului de interese real, prin încheierea directă sau prin intermediul unei terțe persoane a actelor juridice, în care are interese personale,

după cum urmează: contract nr. 88/1 din 29 noiembrie 2019 de locațiune a mijlocului de transport; contract nr. 24/1 din 31 ianuarie 2020 de locațiune a mijlocului de transport; contract nr. 7 din 4 ianuarie 2021 de locațiune a mijlocului de transport. Instanța de apel a respins argumentele reclamantului care a susținut, că inspectorul de integritate nu a probat admiterea unui veritabil conflict de interese, așa cum, la dosarul administrativ sunt anexate contractele de locațiune, care confirmă că reclamantul a încheiat acte juridice, în care avea interese personale. Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că nu este relevant nici argumentul reclamantului precum că, prin contractele de locațiune nu a fost adus un prejudiciu interesului public, or, în speță s-a constatat cert că reclamantul a admis încălcarea prevederilor legale.

Instanța de apel nu a pus în discuție necesitățile autorității publice locale (Primăriei comunei Cotova) de a lua în locațiune un mijloc de transport, însă, aceste necesități urmează a fi realizate doar cu respectarea strictă a prevederilor legislației legale, în special, celor din Legea nr. 133/2016.

Potrivit art. 34 din Legea nr. 132/2016, dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei supuse controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile obținute în aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen de 15 zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere, inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

În cazul în care constată existența unei bănuieli rezonabile privind săvîrșirea unei infracțiuni sau încălcarea legislației fiscale, inspectorul de integritate sesizează organele de urmărire penală sau, după caz, Serviciile Fiscale de Stat în vederea stabilirii obligațiilor fiscale potrivit legii. Dacă nu constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2), inspectorul de integritate va înceta procedura de control prin emiterea unui act de constatare. În cazul în care inspectorul de integritate constată că membrii de familie sau concubinul/concubina persoanei supuse controlului ori 3 subiecții menționați la art. 32 alin. (3) nu i-au furnizat în termen informația privind averea și veniturile persoanei în cauză, acesta le va aplica sancțiunea contravențională conform Codului contravențional al Republicii Moldova.

Conform art. 35 din Legea nr. 132/2016, actul de constatare va cuprinde următoarele: a) partea introductivă, în care se indică data și locul întocmirii actului, numele și prenumele inspectorului de integritate, funcția și datele privind persoana supusă controlului, motivul controlului; b) partea descriptivă, care cuprinde: punctul de vedere al persoanei supuse controlului, dacă acesta a fost exprimat; constatarea diferențelor substanțiale, cu stabilirea existenței averii nejustificate sau a părții nejustificate din avere; rezultatele expertizelor, după caz; c) concluzii și decizii. (2) Inspectorul de integritate, în termen de 5 zile de la întocmirea actului de constatare, îl transmite în scris persoanei verificate.

După caz, acesta este transmis și organelor de urmărire penală sau Serviciilor Fiscale de Stat.

Astfel, analizând în coroborare conținutul normelor de drept enunțate, se deduce că, anume inspectorului de integritate în persoană, îi aparține competența de semnare a actului de constatare, așa cum, art. 19 din Legea enunțată prevede cert că, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: b) efectuează controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării; d) constată diferențele substanțiale, ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și în veniturile obținute de acesta în aceeași perioadă; e) examinează și soluționează conflictele de interese ale persoanelor prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor personale; g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii.

Instanța de apel a relevat, că legiuitorul național, adoptând cadrul legal pertinent, nu a prevăzut expres competența inspectorului de integritate de a semna actul de constatare, însă, din analiza competențelor exclusive ale inspectorului de integritate privind efectuarea controlului averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării, întocmiterea actelor de constatare în condițiile legii, etc, reiese că inspectorul de integritate este competent să semneze actul de constatare. Totodată, conform art. 37 alin. (6) din Legea nr. 132/2016, controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la repartizarea sesizării.

Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni. În circumstanțele speței s-a constatat, că sesizarea cu privire la încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Berladean Ion a fost depusă la 12 noiembrie 2021, fiind repartizată în mod automat aleatoriu la aceeași dată, iar actul de constatare a fost emis pe 31 decembrie 2021. Aceste circumstanțe denotă cert că inspectorul de integritate a respectat dispozițiile art. 37 alin. (6) din Legea nr. 132/2016, iar argumentele reclamantului privind încălcarea acestui termen, sunt nefondate.

4 Instanța de apel a reiterat, că la efectuarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, inspectorul de integritate urmează să se conformeze termenilor de efectuare a controlului stabiliți în Legii nr. 132/2016, care este o lege specială în raport cu Codul administrativ. Prin urmare, trimiterile reclamantului la dispozițiilor art. 60 Codul administrativ, nu pot fi reținute. Se atestă, că la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni. Această concluzie derivă din norma art. 29 Codul administrativ, care statuează că, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Totodată, art. 137 Codul administrativ reglementează că, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bunăcredință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Daca autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.

Stările de fapt identice în esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă întrun caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se aplică dacă autoritatea publică intenționează să își schimbe în viitor practica de exercitare a dreptului discreționar în cazuri similare. Instanța de apel a relatat că proporționalitatea, constituie un element obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității administrative. Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice respectarea acestei axiome legale de către autoritățile publice.

În special art. 225 Cod administrativ, prin care se definesc limitele controlului judiciar, arată că verificarea implementării și respectării dreptului discreționar de către autoritatea publică se limitează la analiza modului în care autoritatea publică: a) a exercitat discreția; b) ia în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale de apreciere; d) a folosit dreptul discreționar în conformitate cu scopul pentru care este acordat prin lege. Sub acest aspect, se evidențiază, potrivit art. 3 din Legea nr. 133/2016, Berladean Ion este subiect al declarării averii și intereselor, fiind obligat, ori de câte ori este chemat să-și exercite atribuțiile de serviciu, să o facă cu maximă imparțialitate și obiectivitate.

Atunci când este afectat de un interes personal în exercitarea atribuțiilor de serviciu, subiectul declarării are obligația legală de a se autoizola și a transmite atribuțiile unui terț independent. Pentru neconformarea la cerințele legale privind declararea și soluționarea conflictului de interese, sancțiunea aplicabilă este destituirea din funcție și privarea pentru 3 ani de dreptul de a mai deține o funcție publică sau o funcție de demnitate publică. 5 Instanța de apel a indicat, că scopul instituirii acestor sancțiuni este de a menține integritatea subiecților declarării în activitatea pe care o desfășoară, servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, asigurarea transparenței și controlului public, responsabilizarea individual și exemplul personal, iar măsurile prevăzute de legiuitor sub formă de sancțiuni sunt aplicate pentru garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La data de 19 octombrie 2022 Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.79-80). Ulterior, la data de 10 noiembrie 2022 Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco a prezentat motivarea recursului (f.d.84-87). În susținerea recursului au invocat că potrivit art.2 Legea nr.133/2016 prin conflict de interese se subînțelege situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

S-a menționat că în speță nu s-a constatat interesul personal al recurentului, interes ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii, or la baza încheierii contractelor de locațiune a stat utilitatea publică, adică mijlocul de transport a fost utilizat în interesul autorității publice. Totodată, prin prism art. 46 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 „privind administrația publică locală,, primarul este autoritatea reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local. Primarul asigură executarea deciziilor consiliului local. Astfel, instanța în mod eronat a constatat că reclamantul a cauzat un prejudiciu prin încălcarea prevederilor art. 12 al Legii nr.133, a interpretat în mod eronat legea.

Prin urmare actul administrativ contestat este nul. Instanța de apel urma să aplice speței prevederile Codului administrativ, dar nu ,,sensul semantic al sintagmei că prin întocmire se prezumă și semnare din numele autorității,,. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 26 septembrie 2022, Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco a depus recurs nemotivat la 19 octombrie 2022. Hotărârea motivată din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către avocatul Radu Cijicenco la data de 28 octombrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.81). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 6 19 octombrie 2022, iar recursul motivat la 10 noiembrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 29 noiembrie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

7 Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8