3ra-1151/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1151/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1151/22

2-22014173-01-3ra-04112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Berladean, reprezentat de

avocatul Radu Cijicenco,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Berladean împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 31 ianuarie 2022, Ion Berladean a depus la Curtea de Apel

Chișinău acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului de constatare nr. 431/20 din 31 decembrie 2021

întocmit în privința lui Berladean Ion.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 31 decembrie 2021,

inspectorul de integritate Renița Victor a emis actul de constatare nr. 431/20, prin

care a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Berladean Ion, primarul s. Cotova, raionul Drochia, manifestat prin nesoluționarea

și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării, în scris Autorității

Naționale de Integritate despre situațiile de conflict de interese real în care s-a aflat

prin încheierea directă a actelor juridice în care are interese personale.

Prin același act de constatare, s-a dispus sesizarea instanței de judecată

competentă, în termen de 5 zile din momentul rămânerii definitive a actului de

constatare, în vederea inițierii procedurii de revocare a mandatului de primar a lui

Berladean Ion, primar al satului Cotova, raionul Drochia; decăderea lui Berladean

Ion din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe

o perioadă de 3 ani, din data eliberării sau destituirii din funcție, din data rămânerii

definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive/irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese;

înscrierea lui Berladean Ion în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de

a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării sau destituirii

1

din funcție, din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

rămânerii definitive/irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

A indicat, că deține al patrulea mandat de primar al satului Cotova, raionul

Drochia, iar pe parcursul mandatului, în privința sa nu au fost constatate careva

încălcări în exercitarea atribuțiilor pe perioada mandatului, precum și nu au fost

întocmite careva acte ce ar confirma acest fapt, exercitându-și atribuțiile cu

obiectivitate și imparțialitate, în interesul colectivității locale a încheiat un șir de

contracte, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea,

dezvoltarea și prosperitatea satului.

A susținut, că Primăria satului Cotova dispune de un buget modest, insuficient

pentru procurarea unui mijloc de transport și angajarea unui șofer, însă, ținând cont

de distanța dintre localitate și centrul raional, autoritatea publică locală are nevoie

de un mijloc de transport în posesie. Astfel, în situația în care în lipsa fondurilor

necesare era imposibilă achiziționarea unui automobil, urma să fie luat în locațiune

un automobil.

A menționat că în încercarea de a soluționa problema, în condiții de buget

limitat, Consiliul comunei Cotova a mers pe calea luării în locațiune a

automobilului ce aparține primarului în exercitarea mandatului, contra unei plăți

echitabile a chiriei, stabilite de un evaluator.

A notat că încheierea contractelor respective constituia o necesitate stringentă,

exercitarea atribuțiilor de primar presupunând aplicarea unor măsuri operative,

care nu suferă amânare, fiind nevoie un elementar mijloc de transport la îndemâna

factorilor de decizie, astfel că, aceste măsuri au fost justificate, raționamentele

aplicării lor fiind ghidate, în primul rând, de interesele colectivității.

A invocat că la caz, inspectorul de integritate nu a probat existența unui

veritabil conflict de interese, în condițiile în care prin conflict de interese se

înțelege situația când subiectul declarării are un interes personal ce influențează

sau ar putea influența exercitarea obiectivă și imparțială a obligațiilor și

responsabilităților ce-i revin conform legii. În speță, este lipsă un prejudiciu adus

interesului public, astfel încât se atestă absența unui temei în constatarea unei

abateri de către inspectorul de integritate.

A insistat, că actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității

Naționale de Integritate și semnat de angajatul acesteia, în pofida faptului că

funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității

Naționale de Integritate, reieșind din prevederile art. 5, 6 din Legea nr. 132/2016.

A afirmat reclamantul, că inspectorul de integritate a omis termenul de

efectuare a controlului, or, sesizarea cu privire la eventuala încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese de către Berladean Ion a fost depusă la 12

noiembrie 2021, pe când actul de constatare a fost emis la 31 decembrie 2021,

adică, cu încălcarea termenului stabilit de lege.

În aceste condiții, reclamantul a solicitat instanței anularea actului de

constatare nr. 431/20 din 31 decembrie 2021, întocmit în privința lui Berladean

Ion.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

acțiunea.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că Berladean Ion, exercitând

funcția de primar a comunei Cotova a semnat contractele de locațiune a mijlocului

de transport propriu, XXXXX, după cum urmează: contract nr. 88/1 din 29

noiembrie 2019, contract nr. 24/1 din 31 ianuarie 2020, contract nr. 7 din 4

ianuarie 2021 și a încasat în baza acestor contracte mijloace bănești în mărime de 2

854,46 lei pentru anul 2019, în mărime de 24 689,64 lei pentru anul 2020 și în

mărime de 10 618,64 lei pentru anul 2021.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că actul de constatare emis în

privința lui Berladean Ion, este legal și întemeiat, or, prin înscrisurile cauzei s-a

confirmat cert, că Berladean Ion, deținând funcția de primar a încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese, manifestat prin neinformarea în conformitate cu

art. 12 alin. (7) din Legea nr. 133/2016, în termen de 3 zile de la data constatării, în

scris, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de conflict de

interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5); nesoluționarea în

conformitate cu art. 14 alin. (3), (4) din Legea nr. 133/2016, a conflictului de

interese real, prin încheierea directă sau prin intermediul unei terțe persoane a

actelor juridice, în care are interese personale, după cum urmează: contract nr. 88/1

din 29 noiembrie 2019 de locațiune a mijlocului de transport; contract nr. 24/1 din

31 ianuarie 2020 de locațiune a mijlocului de transport; contract nr. 7 din 4

ianuarie 2021 de locațiune a mijlocului de transport.

Instanța de apel a respins argumentele reclamantului care a susținut, că

inspectorul de integritate nu a probat admiterea unui veritabil conflict de interese,

așa cum, la dosarul administrativ sunt anexate contractele de locațiune, care

confirmă că reclamantul a încheiat acte juridice, în care avea interese personale.

Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că nu este relevant nici argumentul

reclamantului precum că, prin contractele de locațiune nu a fost adus un prejudiciu

interesului public, or, în speță s-a constatat cert că reclamantul a admis încălcarea

prevederilor legale.

Instanța de apel nu a pus în discuție necesitățile autorității publice locale

(Primăriei comunei Cotova) de a lua în locațiune un mijloc de transport, însă,

aceste necesități urmează a fi realizate doar cu respectarea strictă a prevederilor

legislației legale, în special, celor din Legea nr. 133/2016.

Potrivit art. 34 din Legea nr. 132/2016, dacă după exprimarea verbală sau în

scris a punctului de vedere al persoanei supuse controlului se constată că între

averea dobîndită în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de

demnitate publică și veniturile obținute în aceeași perioadă este o diferență

substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat sau dacă persoana supusă

controlului nu se prezintă, în termen de 15 zile de la confirmarea recepționării

invitației, să-și prezinte punctul de vedere, inspectorul de integritate întocmește un

act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța de judecată competentă spre

examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. În cazul în care

constată existența unei bănuieli rezonabile privind săvîrșirea unei infracțiuni sau

încălcarea legislației fiscale, inspectorul de integritate sesizează organele de

urmărire penală sau, după caz, Serviciile Fiscale de Stat în vederea stabilirii

obligațiilor fiscale potrivit legii. Dacă nu constată una dintre situațiile prevăzute la

alin. (1) sau (2), inspectorul de integritate va înceta procedura de control prin

emiterea unui act de constatare. În cazul în care inspectorul de integritate constată

că membrii de familie sau concubinul/concubina persoanei supuse controlului ori

3

subiecții menționați la art. 32 alin. (3) nu i-au furnizat în termen informația privind

averea și veniturile persoanei în cauză, acesta le va aplica sancțiunea

contravențională conform Codului contravențional al Republicii Moldova.

Conform art. 35 din Legea nr. 132/2016, actul de constatare va cuprinde

următoarele: a) partea introductivă, în care se indică data și locul întocmirii actului,

numele și prenumele inspectorului de integritate, funcția și datele privind persoana

supusă controlului, motivul controlului; b) partea descriptivă, care cuprinde:

punctul de vedere al persoanei supuse controlului, dacă acesta a fost exprimat;

constatarea diferențelor substanțiale, cu stabilirea existenței averii nejustificate sau

a părții nejustificate din avere; rezultatele expertizelor, după caz; c) concluzii și

decizii. (2) Inspectorul de integritate, în termen de 5 zile de la întocmirea actului de

constatare, îl transmite în scris persoanei verificate. După caz, acesta este transmis

și organelor de urmărire penală sau Serviciilor Fiscale de Stat.

Astfel, analizând în coroborare conținutul normelor de drept enunțate, se

deduce că, anume inspectorului de integritate în persoană, îi aparține competența

de semnare a actului de constatare, așa cum, art. 19 din Legea enunțată prevede

cert că, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: b) efectuează

controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind

depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții

declarării; d) constată diferențele substanțiale, ținînd cont de modificările

intervenite în averea subiectului declarării în timpul exercitării mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică și în veniturile obținute de acesta în

aceeași perioadă; e) examinează și soluționează conflictele de interese ale

persoanelor prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor personale;

g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii.

Instanța de apel a relevat, că legiuitorul național, adoptând cadrul legal

pertinent, nu a prevăzut expres competența inspectorului de integritate de a semna

actul de constatare, însă, din analiza competențelor exclusive ale inspectorului de

integritate privind efectuarea controlului averilor și privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către

subiecții declarării, întocmiterea actelor de constatare în condițiile legii, etc, reiese

că inspectorul de integritate este competent să semneze actul de constatare.

Totodată, conform art. 37 alin. (6) din Legea nr. 132/2016, controlul privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la repartizarea sesizării.

Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanților vizați

și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de

integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de

efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.

În circumstanțele speței s-a constatat, că sesizarea cu privire la încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Berladean Ion a fost depusă la

12 noiembrie 2021, fiind repartizată în mod automat aleatoriu la aceeași dată, iar

actul de constatare a fost emis pe 31 decembrie 2021.

Aceste circumstanțe denotă cert că inspectorul de integritate a respectat

dispozițiile art. 37 alin. (6) din Legea nr. 132/2016, iar argumentele reclamantului

privind încălcarea acestui termen, sunt nefondate.

4

Instanța de apel a reiterat, că la efectuarea controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, inspectorul de integritate urmează să se

conformeze termenilor de efectuare a controlului stabiliți în Legii nr. 132/2016,

care este o lege specială în raport cu Codul administrativ. Prin urmare, trimiterile

reclamantului la dispozițiilor art. 60 Codul administrativ, nu pot fi reținute.

Se atestă, că la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de

dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de

integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității,

aplicarea unei astfel de sancțiuni.

Această concluzie derivă din norma art. 29 Codul administrativ, care

statuează că, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională

dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii

atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă.

Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința

produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Totodată, art. 137 Codul administrativ reglementează că, în exercitarea

dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu

bunăcredință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a

fost atribuit dreptul. Daca autoritatea publică poate decide discreționar și doar una

din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al

autorității publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările

de fapt identice în esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de

fapt identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă întrun caz

autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în

cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod.

Această regulă nu se aplică dacă autoritatea publică intenționează să își schimbe în

viitor practica de exercitare a dreptului discreționar în cazuri similare.

Instanța de apel a relatat că proporționalitatea, constituie un element

obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității administrative.

Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice

respectarea acestei axiome legale de către autoritățile publice.

În special art. 225 Cod administrativ, prin care se definesc limitele

controlului judiciar, arată că verificarea implementării și respectării dreptului

discreționar de către autoritatea publică se limitează la analiza modului în care

autoritatea publică: a) a exercitat discreția; b) ia în considerare toate faptele

relevante; c) a respectat limitele legale de apreciere; d) a folosit dreptul

discreționar în conformitate cu scopul pentru care este acordat prin lege.

Sub acest aspect, se evidențiază, potrivit art. 3 din Legea nr. 133/2016,

Berladean Ion este subiect al declarării averii și intereselor, fiind obligat, ori de

câte ori este chemat să-și exercite atribuțiile de serviciu, să o facă cu maximă

imparțialitate și obiectivitate. Atunci când este afectat de un interes personal în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, subiectul declarării are obligația legală de a se

autoizola și a transmite atribuțiile unui terț independent. Pentru neconformarea la

cerințele legale privind declararea și soluționarea conflictului de interese,

sancțiunea aplicabilă este destituirea din funcție și privarea pentru 3 ani de dreptul

de a mai deține o funcție publică sau o funcție de demnitate publică.

5

Instanța de apel a indicat, că scopul instituirii acestor sancțiuni este de a

menține integritatea subiecților declarării în activitatea pe care o desfășoară,

servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, asigurarea transparenței

și controlului public, responsabilizarea individual și exemplul personal, iar

măsurile prevăzute de legiuitor sub formă de sancțiuni sunt aplicate pentru

garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La data de 19 octombrie 2022 Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu

Cijicenco a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală

a hotărârii instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.79-80).

Ulterior, la data de 10 noiembrie 2022 Ion Berladean, reprezentat de avocatul

Radu Cijicenco a prezentat motivarea recursului (f.d.84-87).

În susținerea recursului au invocat că potrivit art.2 Legea nr.133/2016 prin

conflict de interese se subînțelege situația în care subiectul declarării are un interes

personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a

obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

S-a menționat că în speță nu s-a constatat interesul personal al recurentului,

interes ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a

obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii, or la baza încheierii

contractelor de locațiune a stat utilitatea publică, adică mijlocul de transport a fost

utilizat în interesul autorității publice.

Totodată, prin prism art. 46 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 „privind

administrația publică locală,, primarul este autoritatea reprezentativă a populației

unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local. Primarul asigură

executarea deciziilor consiliului local.

Astfel, instanța în mod eronat a constatat că reclamantul a cauzat un

prejudiciu prin încălcarea prevederilor art. 12 al Legii nr.133, a interpretat în mod

eronat legea.

Prin urmare actul administrativ contestat este nul. Instanța de apel urma să

aplice speței prevederile Codului administrativ, dar nu ,,sensul semantic al

sintagmei că prin întocmire se prezumă și semnare din numele autorității,,.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 26 septembrie

2022, Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco a depus recurs

nemotivat la 19 octombrie 2022. Hotărârea motivată din 26 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către avocatul Radu Cijicenco la data

de 28 octombrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.81).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Ion Berladean, reprezentat de avocatul

Radu Cijicenco s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la

6

19 octombrie 2022, iar recursul motivat la 10 noiembrie 2022, în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 29 noiembrie 2022 Autoritatea Națională de Integritate

a solicitat respingerea recursului depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul

Radu Cijicenco.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ion Berladean, reprezentat

de avocatul Radu Cijicenco, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

7

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu

Cijicenco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ion Berladean, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8