3ra-132/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de recurs. Achitarea taxei de timbru conditie obligatorie pentru punerea pe rol a recursului.
3ra-132/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ion
Berladean,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Ion Berladean împotriva Autorității
Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ,
împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-132/24
NR. PIGD 2-23110044-01-3ra-06022024)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de recurs. Achitarea
taxei de timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a
recursului.
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)
16 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ion
Berladean
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 iulie 2023 Ion Berladean a depus la Curtea de Apel Chișinău
cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 28 iunie 2023 inspectorul de
integritate principal din cadrul Inspectoratului de Integritate, Sergiu Hîncu,
a emis actul nr. 84/31, prin care a constatat încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese de către Ion Berladean, în exercitarea mandatului de
Primar al satului Cotova raionul Drochia.
Reclamantul a menționat că nu este de acord cu actul din 28 iunie 2023
și atestă temeiuri pentru anularea în tot a acestui act administrative.
A relatat că se află în exercitarea mandatului de primar al comunei
Cotova raionul Drochia. Conform dispoziției nr. 02./1-4-85 din 27
decembrie 2019 ”Cu privire la constituirea Comisiei pentru Situații
Excepționale din comuna Cotova raionul Drochia”, a fost constituită
Comisia pentru Situații Excepționale a comunei Cotova și s-a emis
Regulamentul de funcționare. Potrivit pct. 4 al acestui act și pct. 4 din
Regulamentul CSE (a se vedea anexa nr. 2 la dispoziția nr. 02/1-4-85 din 27
decembrie 2019), s-a stabilit că atribuțiile membrilor Comisiei care sunt în
imposibilitate de a activa, se vor exercita de persoane nou-desemnate.
Președinte al acestei Comisii a fost desemnat reclamantul, în calitate de
primar al comunei; a fost identificat un secretar și 11 membri ( a se vedea
anexa nr. 1 la dispoziția Nr. 02/1-4-85 din 27 decembrie 2019). În
conformitate cu pct. 8 din Regulamentul CSE, sarcinile de bază al Comisiei
sunt conjugarea eforturilor administrației publice locale, întreprinderea și
orientare acestora spre prevenirea situațiilor excepționale; asigurarea
protecției populației comunei, teritoriului, mediului ambient și patrimoniului
în caz de declanșare sau pericol al declanșării situațiilor excepționale.
1
Reieșind din pct. 11 din Regulamentul, Comisia analizează datele
recepționate privind situația creată. Iar, potrivit pct. 14 din Regulamentul
CSE are dreptul să adopte decizii pentru utilizarea mijloacelor financiare și
materiale pentru lichidarea consecințelor situației excepționale. În activitatea
sa de Președinte al Comisiei, reclamantul, interpretând Regulamentul
acesteia de funcționare, în sensul că doar cei 11 membri ai ei pot fi nou -
desemnați în caz de imposibilitate de exercitare a atribuțiilor ce li se cuvin,
a considerat că urmează să dirijeze activitatea acesteia indiferent asupra căror
persoane activitatea Comisei s-ar răsfrânge. Situația în agricultură în anul
2020 era cu adevărat deplorabilă. Comisia urma să reacționeze la cererile
agenților economici din teritoriu și să constate pagubele cauzate culturilor
agricole de calamitățile naturale. Au fost mai multe adresări din partea
entităților juridice ce practică agricultura în perimetrul comunei Cotova și nu
era loc de manifestare a unei atitudini preconceput favorabile unui agent
economic și nefavorabil altuia. Toți au fost tratați la fel, astfel încât, în opinia
reclamantului s-a procedat în scopul servirii interesului public față de toți
subiecții, cu imparțialitate și obiectivitate.
Reclamantul a explicat că, actul de constatare a pagubelor cauzate
culturilor agricole de calamitățile naturale din 22 aprilie 2020, privitor la
Societatea cu Răspundere Limitată „PRIMCARTAGRO”, l-a semnat ca
președinte al comisiei, alături de alți 4 membri.
A subliniat în mod deosebit faptul că, astfel de acte au fost perfectate
de Comisie și semnate, inclusiv de reclamant ca președinte cu privire la toți
agenții economici care s-au adresat în acest scop. Deci, nu a fost intenția de
a acorda o atenție specială acestui agent economic în raport cu alții, după
cum nu avea nici un drept reclamantul să nu constate faptele în privința
Societății cu Răspundere Limitată „PRIMCARTAGRO”, or, astfel urma să
manifeste o atitudine discriminatoare față de această entitate juridică și, în
plus, comisa compusă din mai mulți membri a constatat faptul pagubelor și
cuantumul lor, deci nu avea cum să se opună opiniei Comisiei ca organ
colegial.
A relatat că la data de 05 august 2020 Comisia, cu participarea șefului
Direcției agricole a raionului Drochia și reprezentantul Direcției situații
excepționale Drochia, a constatat mai multe pagube cauzate culturilor
agricole de calamitățile naturale și anume: Societății cu Răspundere Limitată
„PRIMCARTAGRO”; Gospodăriei Țărănești „Pînzaru Costel”; Gospodăriei
Țărănești „Guțu Ion”; Gospodăriei Țărănești „Gangal Vasilii”; Gospodăriei
Țărănești „Chilari Sergiu”; Gospodăriei Țărănești „Cebotari Maria”;
Societății cu Răspundere Limitată „COTAGROCOM”; Societății cu
2
Răspundere Limitată „COSTVAL-NUC”; Societății cu Răspundere Limitată
„AGROLIVTEH”; Gospodăriei Țărănești „Istratii Vitalii”; Gospodăriei
Țărănești „Vortolomei Ivan”; Gospodăriei Țărănești „Tcaci Oleg”. În
calitate de președinte al Comisiei Situații Excepționale din comuna Cotova,
a reacționat echidistant la toate adresările agenților economici și a avut grijă
ca fiecare dintre ei să fie tratați egal de Comisie la doleanțele lor legate de
calamitățile prin care au trecut. Acesta a fost unicul interes manifestat de
reclamant. Or, în raport cu Societatea cu Răspundere Limitată
„PRIMCARTAGRO”, personal, reclamantul nu a manifestat nici o interes
în a acționa sau a nu acționa în favoarea acesteia.
Reclamantul a opinat că fără intenție de a favoriza un subiect sau altul,
nu este cu putință să fie încălcate normele legale ce se impută conform
actului contestat.
În altă ordine de idei, a notat că, actul de constatare nr. 84/31 din 28
iunie 2023 emis de inspectorul de integritate principal Sergiu Hîncu, este
întocmit contrar procedurii legale.
Astfel, a menționat că în temeiul art. 10 alin. (1) și art. 22 din Legea
nr. 133/2016, controlul averii și al intereselor personale, al respectării
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor ale subiecților declarării se efectuează de către
Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17
iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. În conformitate
cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, autoritatea inițiază
controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor
persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile
prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului
averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
A specificat că actul nr. 84/31 este semnat de inspectorul de integritate
principal din cadrul Inspectoratului de Integritate, care conform art. 16 din
Legea nr. 132/2016 și hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din
08 februarie 2018 privind aprobarea structurii efectivului - limită al
Autorității Naționale de Integritate este parte integrantă a Aparatului
Autorității Naționale de Integritate. În acest sens, actul de constatare
contestat a fost emis de o structură internă, fără personalitate juridică, fiind
semnat de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a
controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de
3
Integritate, reieșind din prevederile art. 5, 6 din Legea nr. 132/2016. Or,
conform normelor menționate, Autoritatea Națională de Integritate asigură
integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică,
prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor
personale și prin respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilității, restricțiilor și limitărilor. Totodată Autoritatea Națională
de Integritate exercită controlul privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și limitărilor.
În aceiași ordine de idei, art. 19 lit. g) din Legea nr. 132/2016 stipulează că
inspectorii de integritate desfășoară un șir de activități printre care inclusiv
întocmesc acte de constatare în condițiile legii. Pe cale de consecință, grație
cadrului legal enunțat, rezultă că actul de constatare contestat se întocmește
de inspectorul de integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale
de Integritate și se semnează de conducerea acesteia - președinte sau
vicepreședinte. În acest sens principiul legalității reprezintă o condiție sine
qua non de proces echitabil în sensul articolului 6 CEDO, - aplicabil
procedurilor de contencios administrativ, inclusiv cele cu implicarea
autorității pârâte.
Reclamantul a mai invocat și depășirea termenului legal în cadrul
căruia procedura administrativa putea să deruleze în limite legale. În speță,
procedura administrativă a fost inițiată în 23 ianuarie 2023 și a durat până în
28 iunie 2023, astfel procedura administrativă a durat mai mult decât
termenul legal de 30 zile, adică contrar prevederilor art. 60 alin. (1) și alin.
alin. (4)-(5) din Codul administrative.
Reclamantul a concluzionat că, conflictul de interese nu a fost probat
de către inspectoratul de integritate, or, conform definiției date de Curtea
Constituțională în jurisprudența sa constantă: „importanța principiului
legalității presupune că legalitatea să fie respectată, aceasta exigență existând
nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru autoritățile publice și
private”, inclusiv Autoritatea Națională de Integritate. Or, în măsura în care
legalitatea vizează actele agenților publici, exigență este ca aceștia să
acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite.
Reclamantul a susținut că conflictul de interese nu a fost probat de
către inspectoratul de integritate. Or, prin conflict de interese se înțelege
situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau
ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce revin potrivit legii.
4
A solicitat anularea actului de constatare nr. 84/31 din 28 iunie 2023,
prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese
în exercitarea mandatului de Primar al satului Cotova raionul Drochia.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Berladean.
La data de 05 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Ion
Berladean a depus recurs împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii
instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 244 din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.
Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
5
Art. 244 alin. (2) coroborat cu 234 alin. (1) din Codul administrativ:
„La cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. e)
din Codul administrativ și anume dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru,
în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 235 coroborat cu 244 alin. (2) din Codul administrativ:
„dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 234 alin. (1),
judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă
recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se
consideră depusă la data inițială.”
Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici
nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul.
Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și
instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul
de stat.
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile
reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și
alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor
executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de
judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din
Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or
în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau
la care încetează operațiunile respective.”
6
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Instanța de recurs constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 07 decembrie 2023, dispozitivul hotărârii fiind notificat
recurentului la 29 decembrie 2023 (f.d.67), iar hotărârea integrală la data de
31 ianuarie 2024 (f.d.68-69). Astfel, recursul depus la 05 ianuarie 2024, prin
intermediul oficiului poștal (f.d.70), este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2)
din Codul administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate
nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și
alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
din actele cauzei rezultă cert că la depunerea recursului împotriva hotărârii
din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Ion Berladean a omis să
anexeze documentul, care ar confirma achitarea de către recurent a taxei de
timbru, deși a fost obligat prin lege să depună actul enunțat.
Astfel, prin încheierea din 02 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție s-
a acordat termen recurentului Ion Berladean, până la 14 mai 2024, ora 17:00,
pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str.
Petru Rareș, 18), a documentului în original, care confirmă achitarea taxei
de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea recursului
împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. S-a
explicat recurentului Ion Berladean că, în cazul în care acesta va înlătura
neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va considera depusă la data
inițială. S-a explicat recurentului Ion Berladean că, în cazul în care acesta nu
va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea de recurs va fi declarată
inadmisibilă.
Încheierea nominalizată a fost expediată lui Ion Berladean, prin
intermediul poștei electronice la adresa „ala.berladean@mail.ru” și
avocatului Virgiliu Rusu, care reprezenta interesele lui Ion Berladean la
adresa „avocatulrusu@gmail.com” la data de 02 mai 2024.
Adresele electronice respective au fost indicate de recurentul Ion
Berladean pentru recepționarea corespondenței (f.d. 60 din dosarul
7
administrativ) și de către avocatul Virgiliu Rusu în cererea de chemare în
judecată (f.d. 1).
Instanța de recurs menționează că distinct acestor circumstanțe,
recurentul Ion Berladean până la data și ora stabilită de către Curtea Supremă
de Justiție nu a prezentat documentul în original, care confirmă achitarea
taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea
recursului împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și nici până la data examinării admisibilității recursului.
Contrar prevederilor legale citate supra, recurentul Ion Berladean nu a
depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac.
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanță revine în exclusivitate recurentului Ion Berladean, care nu a
întreprins nicio acțiune procesuală. Potrivit jurisprudenței CEDO, recurentul
avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de a corecta
neajunsurile în termenul procedural. În acest context, comportamentul său a
manifestat o rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Ion Berladean împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, sub aspectele enunțate supra.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. f)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Ion Berladean.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8