2r-469/22 — contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-469/22

2-19040888-01-2r-03102022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești – I. Botezatu

Instanța de recurs: Curtea de Apel Comrat – I. Caraianu, S. Gubenco, A. Mironov

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Comrat – I. Caraianu, S. Gubenco, D. Fujenco

DECIZIE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza civilă intentată la contestația creditorului Serviciul Fiscal de Stat

împotriva debitorului Nicolai Ratcoglo, executor judecătoresc Ion Musteață, cu

privire la contestarea actelor executorului judecătoresc,

împotriva încheierii din 08 august 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat

împotriva încheierii din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat,

constată:

La 05 iulie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a depus în instanța de judecată

contestație împotriva debitorului Nicolai Ratcoglo, executor judecătoresc Ion

Musteață, cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc, solicitând

anularea încheierii executorului judecătoresc Ion Musteață nr. 191s-385r/2019 din

25 iunie 2019 cu privire la încasarea cheltuielilor de executare în partea pct. 1, ce

ține de încasarea de la Serviciul Fiscal de Stat a cheltuielilor de executare compuse

din taxe și speze, precum și a onorariului executorului judecătoresc în sumă de 555

de lei (vol. I, f.d. 1-2).

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești, s-a respins ca neîntemeiată contestația Serviciului Fiscal de Stat.

S-a încasat de la Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul executorului judecătoresc

Ion Musteață cheltuielile de transport suportate de ultimul în mărime de 688,33 de

lei (vol. I, f.d. 126-133).

La 12 ianuarie 2022, Serviciul Fiscal de Stat, reprezentat de directorul adjunct

Gheorghe Radu, a declarat recurs împotriva încheierii din 14 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești (vol. I, f.d. 139-143).

Prin încheierea din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat s-a restituit

recursul declarat de directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu,

1

împotriva încheierii din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești, ca fiind declarat de o persoană neîmputernicită (vol. I, f.d. 162-171

recto-verso).

La 08 iunie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus la Curtea de Apel Comrat

prin intermediul poștei electronice cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea

încheierii din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat, în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă (vol. I, f.d. 177, 178-181).

În motivarea cererii de revizuire, Serviciul Fiscal de Stat a invocat că Curtea de

Apel Comrat, ca instanță de recurs, eronat a ajuns la concluzia că recursul declarat

de directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu, împotriva

încheierii din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, a fost

depus de o persoană neîmputernicită. Or, atribuțiile directorului adjunct al

Serviciului Fiscal de Stat, inter alia de a întreprinde acțiuni procesual civile în

numele Serviciului Fiscal de Stat, sunt expres prevăzute de Codul fiscal în

coroborare cu ordinul cu nr. 669 din 31 decembrie 2021 a directorului Serviciului

Fiscal de Stat cu privire la transmiterea împuternicirilor.

Prin încheierea din 08 august 2022 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva

încheierii din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat (f.d. 194-200 recto-verso).

La 24 august 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus prin intermediul poștei

electronice cerere de recurs împotriva încheierii din 08 august 2022 a Curții de Apel

Comrat, solicitând casarea încheierii recurate și remiterea cauzei la Curtea de Apel

Comrat spre rejudecarea problemei (vol. I, f.d. 213, 214-215 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiuri de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de revizuire.

Suplimentar recurentul a invocat că instanța de recurs eronat a ajuns la

concluzia că directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat nu este în drept să

exercite în numele Serviciului acțiuni procesuale. Or, potrivit opiniei consultative

nr. 110 din 27 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție „cu privire la unele chestiuni

ce țin de aplicarea art. 1323 alin. (14) din Codul fiscal ce ține de delegarea de

atribuții”, în situația în care funcția publică ale cărei atribuții sunt delegate și funcția

publică al cărei titular preia parțial atribuțiile delegate se află într-un raport ierarhic

de subordonare, funcționarul public care preia atribuțiile delegate semnează pentru

funcția publică ierarhic superioară. Dispozițiile art. 1323 alin. (12) din Codul fiscal

fac parte dintr-un act normativ cu caracter special, care reglementează delegarea de

atribuții, care vizează și reprezentarea în instanța de judecată de către titularul

actului de delegare.

Revizuentul a notat că Serviciul Fiscal de Stat poate fi reprezentat în instanța

de judecată, în temeiul art. 1323 alin. (14) din Codul fiscal, inclusiv și de către

conducerea subdiviziunilor structurale autonome ale Serviciului Fiscal de Stat, scop

în care șefii/șefii adjuncți ai direcțiilor dispun în baza actului de delegare, semnat de

directorul Serviciului Fiscal de Stat, de dreptul formulării și susținerii cererii de

chemare în judecată, apel, recurs, în cazul în care acest drept este expres indicat în

actul de delegare. Iar, prin ordinul nr. 669 din 31 decembrie 2021 „cu privire la

delegarea atribuțiilor” emis de către Serviciul Fiscal de Stat, directorul Serviciului

Fiscal de Stat, în scopul optimizării procesului de administrare fiscală, deservirii

rapide a contribuabililor și utilizării eficiente a resurselor în cadrul Serviciului Fiscal

de Stat, precum și în temeiul art. 1323 alin. (14) din Codul fiscal, art. 50 și art. 161

2

din Codul de executare, art. 221, art. 2991 și art. 313 din Codul de procedură penală,

a delegat directorului adjunct al Serviciului – Gheorghe Radu, dreptul de a semna

cererile de chemare în judecată, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de

revizuire și cererile de contestare a actelor executorului judecătoresc.

La 03 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru

notificare copia recursului motivat declarat de Serviciul Fiscal de Stat împotriva

încheierii din 08 august 2022 a Curții de Apel Comrat. Însă, până la examinarea

recursului, intimații nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe

prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

Conform articolului 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Comrat a fost adoptată la 08 august 2022. Conform

avizului de recepție a trimeterii poștale DS800632247AS, copia încheierii din 08

august 2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Serviciului Fiscal de Stat la 15

august 2022.

Astfel, Colegiul opinează că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul

termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depus prin intermediul poștei

electronice la 24 august 2022 (vol. I, f.d. 210, 213, 214).

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și

a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge și a menține încheierea Curții de Apel Comrat, din

motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

Colegiul învederează că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură

civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare,

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea

admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. Pe de altă parte, revizuirea

constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații

excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în

substanța sa.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

3

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de

atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv

la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

Studiind cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva

încheierii din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat, Colegiul atestă că revizuentul

și-a întemeiat cererea de revizuire și a solicitat retractarea încheierii din 07 aprilie

2022 a Curții de Apel Comrat în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Serviciul

Fiscal de Stat și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt

totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) ce duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să existe anterior

pronunțării hotărârii; și 2) să-i devină cunoscută revizuentului ulterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens

procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor

juridice privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.

Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că temeiurile în

baza cărora Serviciul Fiscal de Stat își întemeiază cerere a de revizuire, în esență, se

rezumă la presupusa interpretare eronată de către Curtea de Apel Comrat a normelor

Codului fiscal și ordinului nr. 669 din 31 decembrie 2021 „cu privire la delegarea

atribuțiilor” emis de către Serviciul Fiscal de Stat.

Colegiul consideră că circumstanțele invocate de către Serviciul Fiscal de Stat

ca fiind nou-descoperite și aduse în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe nou-descoperite, iar în consecință nu corespund condițiilor obligatorii

pentru a putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, și anume să existe anterior pronunțării hotărârii, dar să devină

cunoscute revizuentului ulterior pronunțării hotărârii.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de retractare

a încheierii din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat și de redeschidere a

procesului.

Această circumstanță denotă temeinicia concluziei Curții de Apel Comrat

expusă în încheierea din 08 august 2022 de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea

de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva încheierii din 07 aprilie

2022 a Curții de Apel Comrat și, prin urmare, netemeinicia recursului declarat

împotriva încheierii din 08 august 2022 a Curții de Apel Comrat, deoarece acesta

4

reprezintă simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de

revizuire.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta

Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență

a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare

a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova,

nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia,

nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 08

august 2022 a Curții de Apel Comrat a fost emisă cu respectarea normelor de drept

procedural pertinente speței, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs

argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului

judecătoresc recurat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

Serviciul Fiscal de Stat, cu menținerea încheierii din 08 august 2022 a Curții de

Apel Comrat.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat.

Se menține încheierea din 08 august 2022 a Curții de Apel Comrat, adoptată în

cauza civilă intentată la contestația creditorului Serviciul Fiscal de Stat împotriva

debitorului Nicolai Ratcoglo, executor judecătoresc Ion Musteață, cu privire la

contestarea actelor executorului judecătoresc.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5