2ra-1350/22 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-1350/22

2-21065927-01-2ra-22092022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: A. Ucraințeva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cristina

Popa, reprezentată de avocatul Lucia Solonari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Popa

împotriva lui Anatolii Cernea, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția

drepturilor copilului, municipiul Chișinău, Buiucani și Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Călărași cu privire la decăderea din drepturile părintești în privința

copilului minor,

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Anatolii Cernea, reprezentat de avocatul Anastasia

Melega, a fost casată hotărârea din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2021, Cristina Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Anatolii Cernea, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor

copilului, mun. Chișinău, sect. Buiucani și Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Călărași solicitând decăderea din drepturile părintești.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, între

reclamanta Cristina Popa și Anatolii Cernea nu a fost încheiată căsătoria. Din relația

de concubinaj s-a născut copilul minor xxxxx. În certificatul de naștere a copilului

minor în rubrica tata este indicat numele pârâtului – Anatolii Cernea.

A menționat reclamanta că, după aproximativ 8(opt) luni de la nașterea copilului

minor, din cauza comportamentului agresiv a concubinului (pârâtului Cernea

Anatolii), reclamanta a părăsit domiciliul comun, mutându-se cu traiul la părinții săi.

Din acel moment de întreținerea și educația copilului minor s-a ocupat doar

reclamanta.

A declarat că, din ziua părăsirii domiciliului pârâtului, ultimul nu a mai întreținut

relații cu copilul. Reclamanta s-a adresat ce cerere de chemare în judecată către pârât

privind încasarea pensiei alimentare.

Astfel, prin hotărârea din 28 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, s-a încasat din

contul pârâtului în beneficiul reclamantei pensia alimentară pentru întreținerea

1

copilului minor xxxxx, în suma fixă, lunar a câte 900 lei, din data înaintării cererii de

chemare în judecată și până la atingerea vârstei majoratului de către copil. Pârâtul a

acumulat datoria la achitarea pensiei alimentare pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

A a firmat reclamanta că, pârâtul nu doar nu î-și îndeplinește obligațiile de

educație și întreținere a copilului minor, dar și face abuz de ele, astfel, în vara anului

2016 dorind să plece cu copilul la mare, pârâtul a fost de acord să legalizeze acordul

contra plată a sumei de 500 euro, motiv pentru care Cristina Popa a înaintata cerere de

chemare în judecătoria Strășeni cu privire la permiterea ieșirii copilului din țară, iar

prin hotărârea din 18 iulie 2016 a Judecătoriei Călărași a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată și a fost permis copilului minor xxxxx de a pleca peste hotarele

RM, fără acordul tatălui Anatolii Cernea.

Din motive indicate supra reclamanta a depus prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolii Cernea intervenienți accesorii Direcția de Asistență

Socială și Protecția Familiei Călărași și Direcția de Asistență Socială și Protecția

Familiei mun. Chișinău, sect. Buiucani privind decădere din drepturile părintești.

Prin hotărîrea din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-a

admis acțiunea depusă de Cristina Popa. S-a decăzut din drepturile părintești Anatolii

Cernea față de copilul minor xxxxx. S-a încasat de la Anatolii Cernea în beneficiul

Cristinei Popa suma de 100 lei, cu titlu de taxa de stat la depunerea cererii de chemare

în judecată, suma de 305,20 lei, cu titlu de cheltuieli legate de examinarea cauzei și 6

000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 6 405,20 lei.

Prima instanță a constatat că Anatolii Cernea ignoră atât obligațiile părintești

morale față de fiul său xxxxx cât și cele instituite prin normele legale. Totodată,

instanța a reținut că în speță sunt întrunite condițiile ce ar îndreptăți decăderea lui

Anatolii Cernea din drepturile părintești față de fiul său, deoarece acesta s-a eschivat

în totalitate de la plata pensiei alimentare sau contribuția în alt mod la creșterea și

dezvoltarea fiului xxxxx sau îndeplinește obligațiile doar în cazul în care reclamanta

înaintează cererea de chemare în judecată privind decăderea din drepturile părintești.

La 26 ianuarie 2022, Anatolii Cernea, reprezentat de avocatul Anastasia Melega

a declarat apel nemotivat, iar la 26 aprilie 2022 a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii

din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și emiterea unei noi

hotărîri, de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Anatolii Cernea, reprezentat de avocatul Anastasia Melega, a fost casată

hotărârea din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și a fost emisă o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția instanței

de fond privind decăderea din drepturile părintești a lui Anatolii Cernea față de copilul

xxxxx, deoarece în conformitate cu art. 67 lit. a) Cod de procedură civilă, o condiție

esențială a normei vizate, prezintă eschivarea intenționată, fără justificare obiectivă de

la exercitarea drepturilor părintești de a întreține copiii, adică partea care trebuie să

întrețină copilul său, ar trebui să poată realiza această obligație, dar din motive

obiective să fie în imposibilitate de a o face.

Instanța de apel a remarcat că, sub acest aspect, reclamanta a prezentat

încheierea executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco din 19 aprilie 2021, din care

rezultă că, în perioada 18 iunie 2016-18 aprilie 2021, restanța lui Anatolii Cernea, la

2

achitarea pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor xxxxx, constituie suma

de 47 700 lei.

Instanța de apel a menționat că pentru decăderea din drepturile părintești pe

motivul eschivării de la exercitarea obligațiilor părintești este necesară existența unor

probe pertinente care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-

credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere. Or, decăderea din

drepturile părintești este cea mai gravă sancțiune din dreptul familiei ce se poate aplica

unui părinte pentru greșeli de o gravitate deosebită în exercitarea drepturilor sau

îndeplinirea îndatoririlor părintești cu privire la persoana copilului minor. Simplul fapt

invocat de către reclamanta-intimată precum că pârâtul-apelant nu vizitează copilul,

nu se interesează de soarta lui, nu contribuie financiar la întreținerea copilului nu este

temei de decădere, este necesară existența unor probe pertinente care ar demonstra cu

certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata

pensiei de întreținere și îndeplinirea obligațiilor părintești. Cu atât mai mult că conform

încheierii privind calcularea restanței la plata pensiei alimentare din 20 iunie 2022

eliberată de executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu restanța la plata pensiei

constituie 34300 lei, deoarece a fost achitată restanța anterioară în sumă de 26000 lei.

La data de 22 august 2022, Cristina Popa, reprezentată de avocatul Lucia Solonari

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

din11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele importante, a

aplicat eronat analogia legii fără a fi analizate toate probele la caz.

A afirmat reclamanta că, instanța de apel a constatat încălcarea de către prima

instanță a prevederilor art. 389 alin. (1) lit. a) și b) Cod de procedură civilă, însă instanța

de apel nu a indicat care anume circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu

au fost constatate și elucidate.

A menționat că probele anexate la materialele cauzei demonstrează contrariul

celor constatate de instanța de apel, or, Anatolii Cernea nu asigură copilului dreptul al

întreținere, educație, dreptul moral de a-l cunoaște ca tată și a menține o legătură cu

acesta, însă instanța de apel a dat credibilitate declarațiilor acestuia precum că i s-a

interzis a se vedea cu copilul însă nu a prezentat probe în acest sens.

A declarat că intimatul nu a participat vreodată la educația copilului, manifestând

dezinteres total față de copil pe care nu la- văzut timp de 7 ani și nici nu a întreprins

nici o măsură de al vedea având posibilitate reală de a-și valorificare dreptul respectiv.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 iunie 2022

La 01 august 2022, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa

poștală a recurentei, inclusiv la poșta electronică a avocatului acesteia Lucia Solonari,

lucia.solonari@gmail.com (f.d. 156).

Astfel, recursul, declarat la data de 22 august 2022, este în termen.

La 22 septembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 178).

Prin referința depusă la 30 septembrie 2022, Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sector Buiucani invocând prevederile art. 58 alin. (1), art. 74 alin. (1) Codul

3

familiei a solicitat ca la adoptarea hotărârii să se țină cont în exclusivitate de drepturile

copilului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cristina Popa, reprezentată de

avocatul Lucia Solonari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

4

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Cristina Popa, reprezentată de avocatul Lucia Solonari, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Cristina Popa, reprezentată de avocatul Lucia Solonari,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Cristina Popa, reprezentată de avocatul Lucia Solonari, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5