2ra-1148/22 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1148/22 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1148/22
2-21103158-01-2ra-23082022
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: V. Schibin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
ÎNCHEIERE
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Viorica
Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica Turculeț
împotriva lui Anatolii Dumbravă, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Telenești, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți
cu privire la decăderea din drepturile părintești în privința copilului minor,
împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de către Viorica Turculeț și a fost menținută hotărârea din 08
noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 07 iulie 2021, Viorica Turculeț a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Anatolii Dumbrava, privind decăderea din drepturile părintești față de
copilul minor xxxxx născut la data de xxxxx.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 09 decembrie 2009 a încheiat
căsătoria cu Anatolii Dumbrava, care a fost înregistrată la Oficiul Stării Civile din
mun. Chișinău. Ulterior aceasta a fost desfăcută la inițiativa reclamantei, deoarece îi
provoca doar pagube. Totodată a remarcat că copii nu trebuie să vadă părinții în stare
de ebrietate, care vorbesc indecent, manifestă un comportament amoral și ignoră
existența lor, dând dovadă de lipsă totală de respect față de valorile sociale; a
specificat că anterior pârâtul a fost condamnat penal.
A menționat reclamanta că, prin hotărârea din 21 ianuarie 2016 a Judecătoriei
Telenești, a fost desfăcută căsătoria dintre reclamantă și pârât, iar domiciliul copilului
minor a fost stabilit împreună cu mamă. La fel, s-a dispus încasarea pensiei de
întreținere copilului minor în sumă de 619,00 lei.
A afirmat reclamata că, după desfacerea căsătoriei pârâtul promitea reclamantei
că va avea grijă de copil și va contribui la educația și întreținerea financiară a lui. Însă,
în toată această perioadă pârâtul nu și-a îndeplinit promisiunile, manifestând lipsă de
responsabilitate și de interes față de obligațiile părintești. Mai mult, potrivit încheierii
1
executorului judecătoresc, restanța la pensia de întreținere a copilului minor constituie
17 275,00 lei.
A indicat reclamanta că, Anatolii Dumbrava se eschivează de la executarea
hotărârii judecătorești, or, potrivit art. 74 alin.(1) Codul familiei, părinții sânt obligați
să-și întrețină copii minori și copii majori inapți de muncă care necesită sprijin
material. La caz, pârâtul nu execută obligația sa și ignoră necesitățile vitale ale
propriului său copil, încălcând astfel grav drepturile acestuia. Pârâtul pune toată
sarcina de întreținere a copilului minor pe umerii ei. Consideră reclamanta că
legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din drepturile părintești pentru părinții
iresponsabili.
A declarat reclamanta că, la moment reclamanta este stabilită cu traiul în
Belgia, împreună cu copilul său minor, unde acesta frecventează școala primară, în
legătură cu faptul că la parcurgerea unui alt ciclu școlar este nevoie de acte permisive
semnate de tatăl copilului, fiind astfel imposibilă perfectarea lor din motivul că pârâtul
refuză categoric să perfecteze o procură în acest sens, iar la solicitările reclamantei de
doi ani, pârâtul tot amână perfectarea actelor.
A considerat reclamanta că, acțiunile date cu siguranță nu sunt în interesul
superior al copilului, iar la caz sunt întrunite condițiile de decădere din drepturile
părintești prevăzute de art.67 lit.c) și h) Codul familiei. Or, interesul superior al
copilului în cazul de față constă în oportunitatea frecventării de către copil a unei școli
europene, obținerea unei diplome de studii europene recunoscute la nivel mondial, ce
îi vor oferi un viitor mai bun, dar și posibilități mai vaste, posibilități care pot fi ratate
din cauza inacțiunilor cu rea-credință ale pârâtului.
A solicitat decăderea din drepturile părintești a lui Anatolii Dumbravă față de
copilul minor xxxxx născut la data de xxxxxx.
Prin hotărîrea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a
respins acțiunea depusă de Viorica Turculeț, ca neîntemeiată.
La 19 noiembrie 2021, Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru
Lungu a declarat apel nemotivat, iar la 15 martie 2022 a depus cerere de apel motivată
împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii
din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emiterea unei noi hotărîri,
de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu și a fost
menținută hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond, corect a interpretat circumstanțele
cauzei și just a aplicat normele de drept material și procedural, adoptând o soluție legală
și întemeiată în acest sens de respingere integrală a acțiunii înaintate. Deoarece, niciun
argument invocat de apelantă/reclamantă nu pot fi reținute la cazul pârâtului, motiv
pentru care pârâtul-intimat nu urmează a fi decăzut din drepturile părintești.
La fel, instanța de apel a constatat ca fiind întemeiată poziția instanței de fond
prin care a apreciat critic argumentele reclamantei/apelantei referitor la faptul că
pârâtul nu urmează a fi decăzut din drepturile părintești ca urmare a neachitării pensiei
de întreținere, or, potrivit informației oferite de executorul judecătoresc Lungu Lilian,
instanța reține că, ultimul are intentată procedura executorie în baza titlului exectoriu
privind încasarea în beneficiul Vioricăi Turculeț a pensiei de întreținere copilului
minor xxxxx. Or, comportamentul inactiv a intimatului în raport cu copilul său nu
reprezintă o normalitate a relațiilor părinte – copil, însă neexercitarea corespunzătoare
2
a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a atrage sancțiunea
decăderii din drepturi părintești. Astfel că nu orice atitudine sau comportament
necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile părintești.
De asemenea instnța de apel a reținut și poziția autorității tutelare din mun.
Bălți și din r-ul Telenești, expuse în Avizele nr.2871 din 22 septembrie 2021,
nr.0108/628 din 04 noiembrie 2021 și nr.663 din 11 aprilie 2022, potrivit cărora
autoritățile își exprimă dezacordul cu decăderea din drepturile părintești a pârâtului
în raport cu copilul său minor, nefiind identificate motive justificative în admiterea
acțiunii, DASPF Telenești în principiu a lăsat la discreția instanței emiterea soluției
în cazul precăutat, iar DASPF Bălți s-a expus ferm împotriva decăderii din drepturile
părintești.
Totodată, la caz urmează a fi învederat și interesul superior al copilului, care
deși, la moment este la o vârstă mai mică, nu are capacitatea de exercițiu, totuși
urmează a-i fi respectată opozabilitatea de a beneficia de atributele ce îi revin în raport
cu tatăl biologic și inclusiv și din această perspectivă de a nu fi privat juridic de
calitatea de părinte a tatălui său.
La data de 02 august 2022, Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru
Lungu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți judecarea
recursului și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în
judecată.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,
deoarece instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele importante, a
aplicat eronat analogia legii fără a fi analizate toate probele la caz.
A afirmat reclamanta că, instanța de apel a reținut ca temei de înaintare a cererii,
doar faptul că nu se achită pensia de întreținere , argumente cu care nu este de acord,
deoarece au fost invocate mai multe temeiuri, și anume art. 67 lit. a), c) și h) din Codul
familiei, iar instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor, temei care constă
în casarea deciziei contestate.
Consideră recurenta că, simplul fapt că părintele nu î-și îndeplinește obligațiile
constituie motiv de decădere din drepturile părintești. Chiar nu contează care sunt
motivele atîta timp cît, prin acțiunile/inacțiunile părintelui, sunt afectate grav drepturile
copilului, însă prin respingerea acțiunii și a apelului au fost apărate drepturile exclusive
ale părintelui și nu ale copilului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 14 aprilie 2022
La 09 iunie 2022, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa
electronică a avocatului Alexandru Lungu, în interesele Vioricăi Turculeț,
alexxandru.lungu@gmail.com (f.d. 101) și la adresa poștală a recurentei Viorica
Turculeț fiind recepționată de ultimul la data de 21 iunie 2022.
Astfel, recursul, declarat la data de 02 august 2022, este în termen.
La 23 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților cu
înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 158).
Prin referința depusă la 22 septembrie 2022, Direcția Generală Asistență Socială,
Sănătate și Protecția Familiei, Bălți a solicitat admiterea recursului.
3
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorica Turculeț, reprezentată de
avocatul Alexandru Lungu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia ei în fapt.
4
În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de
Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru
Lungu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Viorica Turculeț, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
5