2ra-891/21 — stabilirea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra-891/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gudima

Igor, reprezentat de avocatul Cepoi Ina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gudima Igor

împotriva Anastasiei Gudima, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială

și protecția familiei Bălți cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Gudima Igor și au fost menținute hotărârea din 10 septembrie

2020 și hotărârea suplimentară din 17 septembrie 2020 ale Judecătoriei Bălți, sediul

Central,

constată:

La data de 10 ianuarie 2020, Gudima Igor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Anastasiei Gudima, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială

și protecția familiei Bălți cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 06 martie 2019, prin hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Gudima Anastasia și

a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți la 26 octombrie 2014, fiind stabilit

domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu mama Gudima Anastasia.

A susținut că nu a fost stabilit un grafic de întrevedere, deoarece ambii sunt din

mun. Bălți și nu era necesitatea unui asemenea grafic, însă, începând cu data de

13 octombrie 2019, nu mai are posibilitatea să-și vadă copilul, deoarece mama Gudima

Anastasia a luat copilul fără acordul tatălui și a plecat în Federația Rusă.

Reclamantul a indicat că, prin intermediul Direcției generale asistență socială și

protecția familiei Bălți, a solicitat stabilirea unui grafic de întrevedere dintre tată și

fecior, însă, fără niciun rezultat, deoarece mama copilului minor este plecată în

1

Federația Rusă. La fel, a solicitat informație de la grădinița pe care o frecventa copilul

și i s-a comunicat că nu o mai frecventează din 18 octombrie 2019.

A menționat că, copilul nu ducea lipsă de nimic, mereu era asigurat cu toate cele

necesare, procura produse alimentare, îmbrăcăminte și jucării. Fiul este foarte atașat de

tată și consideră că este în interesul lui de a locui în continuare împreună cu dânsul.

Pârâta nu-i permite să comunice cu copilul, nici chiar prin intermediul rețelelor de

socializare. Copilul suferă și vrea să se întoarcă acasă, însă, mama nu-i permite.

Totodată, reclamantul a afirmat că, a deschis un cont bancar cu scopul de a

transfera lunar 1000 de lei pentru necesitățile copilului minor.

A solicitat stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX, cu tatăl Gudima Igor, până la atingerea vârstei de 18 ani a copilului.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea depusă de Gudima Igor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 17 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, s-a încasat de la Gudima Igor în beneficiul Anastasiei Gudima suma de 4000

de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La data de 28 septembrie 2020 Gudima Igor, reprezentat de avocatul Ina Cepoi,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii din 10 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă și să fie respinsă cerința

Anastasiei Gudima cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Gudima Igor și au fost menținute hotărârea din 10 septembrie 2020 și

hotărârea suplimentară din 17 septembrie 2020 ale Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă și legală soluția

primei instanțe, care la pronunțarea hotărârii s-a ghidat exclusiv de asigurarea

preeminenței și supremației drepturilor și intereselor copilului.

Astfel, instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul invocat de

Gudima Igor precum că Anastasia Gudima prin toate metodele încearcă să împiedice

comunicarea cu copilul minor și că ultima nu are posibilitate să crească și să educe

copilul de una singură. Or, prin hotărârea din 06 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul

Central, a fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu mama

Gudima Anastasia. Reclamantul Gudima Igor în cadrul examinării cauzei în instanța de

fond și în instanța de apel, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, nu a prezentat probe care să confirme faptul că, din momentul stabilirii locului

de trai al copilului minor cu mama, au apărut circumstanțe noi, care ar servi drept temei

de a schimba domiciliul copilului cu tatăl său.

Totodată, Curtea de Apel Bălți a reținut că autoritatea tutelară a Primăriei mun.

Bălți în avizul privind stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, a remarcat lipsa

materialului concludent ce ar argumenta neglijarea domeniilor de bunăstare de către

mama biologică, cât și necesitatea de a aprecia locul de trai în favoarea tatălui. Prin

urmare, stabilirea domiciliului copilului cu mama nu privează și nu poate îngrădi dreptul

2

tatălui de a participa în egală măsură cu aceasta în viața copilului, la creșterea, educarea,

instruirea și întreținerea lui.

La data de 02 aprilie 2021 Gudima Igor, reprezentat de avocatul Cepoi Ina, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre

rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în

judecată și cererea de apel.

A menționat că schimbarea domiciliului copilului minor într-un alt stat de către

intimată, împiedică contactul dintre fecior și tată, cu toate că dânsul este apt de a-i oferi

cele necesare creșterii și dezvoltării lui, acționând exclusiv în interesul superior al

copilului în contradicție cu acțiunile mamei, care dorește să separeu copilul de tatăl său.

A susținut că, odată cu scurgerea timpului și urmare a plecării în Federația Rusă

pe o perioadă nedeterminată, atașamentul copilului față de tată riscă să devină și mai

slab, iar, relațiile de familie dintre ei să se rupă iremediabil.

Recurentul consideră că în speță, interesul copilului minor a fost ignorat

totalmente, invocându-se norme juridice cu caracter declarativ, fără a se face o analiză

amplă a situației de fapt cu normele de drept material aplicabile la caz.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 12 ianuarie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului și a

avocatului Cepoi Ina la data de 01 februarie 2021, fiind recepționată la 05 februarie

2021 (f.d. 144, 146, 148).

Astfel, recursul declarat la data de 02 aprilie 2021, este în termen.

La 30 aprilie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Gudima

Anastasia, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 171-173).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

3

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gudima Igor, reprezentat de

avocatul Cepoi Ina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

4

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Gudima

Igor, reprezentat de avocatul Cepoi Ina, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gudima Igor, reprezentat de avocatul Cepoi Ina, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Gudima Igor, reprezentat de avocatul Cepoi Ina, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5