2ra-49/21 — Modificarea domiciliului copiilor minori

2ra-49/21 — Modificarea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra–49/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul

Berezovschi Adrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Pașinschi Alexandr împotriva

Nataliei Pașinschi cu privire la modificarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Pașinschi Natalia și menținută hotărârea din 24

ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central),

con st ată:

La 18 noiembrie 2019, Pașinschi Alexandr s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Pașinschi, intervenientul

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț cu privire la

modificarea domiciliului copiilor minori și transmiterea acestora la educația și

întreținerea reclamantului.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, la 10 martie 2000, a

încheiat și înregistrat căsătoria cu Pașinschi Natalia.

În rezultatul conviețuirii lor în comun, s-au născut patru copii: fiul XXXX,

născut la XX, fiica XXXX, născută la XX, fiul XXXX, născut la XX și fiica XXXX,

născută la XX.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 11 octombrie 2017 a fost desfăcută

căsătoria între Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia, iar prin încheierea

Judecătoriei Edineț (sediul central) din 11 octombrie 2017 a fost confirmată

1

tranzacția de împăcare încheiată între reclamantul Pașinschi Alexandr și pârâta

Pașinschi Natalia, prin care a fost stabilit domiciliul feciorului XXXX cu tatăl lui,

iar ceilalți trei copii - fiicele XXXX și XXXX, cât și feciorul XXXX - cu mama lor,

Pașinschi Natalia.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul central) din 10 decembrie

2018, a fost stabilit locul de trai al fiicei XXXX, cu tatăl ei Pașinschi Alexandr.

La 24 aprilie 2019, încălcând grosolan dreptul său de părinte și prevederile art.

1, alin. (4) al Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, contrar

voinței reclamantului, pârâta a scos din țară copii minori comuni și anume pe feciorul

XXXX și fiica XXXX, prin punctul de trecere Leușeni-Albița, stabilindu-se cu traiul

în Franța, tăinuind angajaților Poliției de Frontieră scopul traversării.

Reclamantul a mai indicat și faptul că, pârâta Pașinschi Natalia a scos cei doi

copii mici din țară cu scopul de a se stabili permanent cu traiul în Republica

Franceză, or. Paris, fapt care se confirmă prin discuțiile ținute între reclamant și

pârâta printr-o rețea de socializare în lunile aprilie și septembrie 2019.

La cererea reclamantului, organul de urmărire penală a IP Edineț la 04

octombrie 2019 a pornit urmărirea penală în temeiul art. 207 Cod penal - scoaterea

ilegală a copiilor din țară.

Potrivit anchetei sociale efectuată de către colaboratorii Direcției Asistența

Socială și Protecția Familiei Edineț la 13 noiembrie 2019, reclamantul dispune de

condiții locative bune pentru educația tuturor copiilor, inclusiv și celor scoși ilegal

din țară de către pârâtă, circumstanțe care permit adresarea lui în judecată cu cererea

respectivă.

În fața instanțelor naționale reclamantul Pașinschi Alexandr a solicitat

transmiterea lui de la Pașinschi Natalia a copiilor minori – feciorului XXXX, născut

la XX și fiicei XXXX, născută la XX, pentru educația, îngrijirea și întreținerea

acestora.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central) a fost

admisă acțiunea înaintată de Pașinschi Alexandr împotriva Nataliei Pașinschi cu

privire la modificarea domiciliului copiilor minori.

A fost modificat locul de trai a copiilor minori Pașinschi Dmitri și Pașinschi

XXXX de la mama Pașinschi Natalia la tata Pașinschi Alexandr.

Prin decizia din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Pașinschi Natalia și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Edineț (sediul central).

Pentru a admite acțiunea reclamantului instanțele ierarhic inferioare au reținut

în hotărârile sale că, Pașinschi Natalia împreună cu copii minori XXXX și XXXX,

au plecat din țară cu scopul de a se stabili cu traiul peste hotarele țării, ca urmare pe

cazul dat fiind pornită urmărirea penală în privința acesteia, ori Pașinschi Natalia a

scos copii din țară fără a avea acordul celuilalt părinte, adică i-a scos ilegal, contrar

normelor legale stabilite de legislația națională. Astfel, în urma acțiunilor Nataliei

2

Pașinschi, reclamantul Pașinschi Alexandr precum și copiii acestuia XXXX și

XXXX, au fost lipsiți de posibilitatea de a comunica cu frații lor, fapt prevăzut de

art.65 alin. (1) Codul familiei, care prevede că, bunicii, frații și surorile copilului au

dreptul să comunice cu acestea. Iar, ca urmare, copiilor rămași cu tatăl le-a fost

îngrădit dreptul de a comunica cu frații lor, la rândul lui, tatălui i-a fost îngrădit

dreptul de a comunica, de a întreține și de a participa la educarea copiilor săi.

În susținerea soluțiilor sale instanțele au mai reținut că prin discuțiile purtate cu

Pașinschi Natalia printr-o rețea de socializare se constată cu certitudine caracterul

permanent al stabilirii cu traiul în Franța, or pârâta personal a comunicat acest fapt,

iar copiii scoși din Republica Moldova au fost înscriși de către Pașinschi Natalia la

o grădiniță.

Totodată, la caz, reprezintă o importanță majoră o Ordonanță emisă la 23 aprilie

2020 de Curtea Judiciară din Paris, potrivit căreia deplasarea copiilor XXXX

Pașinschi și XXXX Pașinschi în Republica Franceză este ilegală, fiind dispusă

înapoierea imediată a copiilor în Republica Moldova, la locul lor obișnuit de

reședință.

La 27 iulie 2020, Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Berezovschi

Adrian, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat eronat legea.

Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Berezovschi Adrian, a

fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 04

iunie 2020, recepționată de avocatul recurentei la 03 iulie 2020 (f.d. 157), iar

recursul a fost declarat la 27 iulie 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în

termenul stabilit de lege.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

3

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Berezovschi Adrian,

întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia recurată și hotărârea primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, temei pentru adresare în instanță cu o acțiune de modificare a

domiciliului copiilor minori stabilit anterior printr-o hotărâre judecătorească, a servit

faptul plecării recurentei Pașinschi Natalia cu copii minori Pașinschi XXXX și

XXXX peste hotarele Republicii Moldova, fără acordul lui Pașinschi Alexandr.

Acest fapt, în viziunea reclamantului, îi încalcă drepturile părintești de a educa copii,

de a participa la dezvoltarea lor și de a comunica cu ei, iar ca urmare îl îndreptățește

de a solicita pe cale judecătorească transmiterea copiilor pentru educație, îngrijire și

întreținere.

Instanța de fond, considerând acțiunea întemeiată, a însușit și a acceptat

motivarea reclamantului Pașinschi Alexandr, în fine concluzionând că, faptul aflării

copiilor Pașinschi XXXX și XXXX cu mama lor peste hotarele țării încălcă dreptul

celorlalți doi copii de a comunica cu frații lor, precum și dreptul tatălui de a-i

întreține și educa.

În pofida criticilor înserate în apelul Nataliei Pașinschi, depus împotriva

hotărârii primei instanțe, instanța de apel a decis respingerea apelului și menținerea

soluției emise la caz, caracterizând acțiunile Nataliei Pașinschi drept ilegale și că

aceste acțiuni ar încălca drepturile copiilor la comunicare și conviețuire. La fel,

reținând hotărârea autorităților franceze cu privire la înapoierea copiilor Pașinschi

XXXX și XXXX în Republica Moldova, la locul lor obișnuit de reședință, instanța

de apel a constatat că, ar fi imposibilă executarea acesteia în situația în care

domiciliul copiilor nu este stabilit cu tatăl lor.

Față de cele ce preced, instanța de recurs atestă că o atare soluție nu poate fi

menținută, or ea rezultă din aprecierea arbitrară a probatoriului și din interpretarea

4

eronată a prevederilor legale cu privire la stabilirea domiciliului copiilor,

transmiterea copiilor spre educare unui dintre părinți.

Astfel, potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 al

aceluiași cod, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,

bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a

tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor.

Colegiul lărgit evidențiază că, domiciliul copiilor minori copiilor Pașinschi

XXXX și XXXX a fost anterior stabilit de instanța de judecată într-un alt proces, iar

o nouă acțiune cu privire la schimbarea domiciliului copiilor poate fi depusă exclusiv

în cazurile prevăzute de lege și dacă părintele-reclamant dovedește modificarea

circumstanțelor care au stat la baza stabilirii domiciliului cu celălalt părinte. Această

modificare trebuie să fie de natură esențială și să ducă la încălcarea drepturilor

copiilor, iar acțiunile/inacțiunile care generează modificarea situației stabilite

anterior să fie ilicite.

În corespundere cu art. 63 al Codului familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților. Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către

instanța judecătorească, ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă

acesta a atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în

considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori,

vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte

și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și

dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.).

Art. 64 al aceluiași cod (în redacția în vigoare la data relevantă speței) prevede

expres că, părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice

contactul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat, cu excepția cazurilor

cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau

prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică.

Părinții au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părintești

de către părintele care locuiește separat de copil. Litigiile apărute se soluționează de

către autoritatea tutelară teritorială, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanța

judecătorească, care va emite hotărârea respectivă. Părinții pot, din inițiativă proprie

sau la recomandarea autorității tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator

pentru soluționarea litigiului.

În cazul nerespectării hotărârii instanței judecătorești, la cererea părintelui care

locuiește separat de copil, instanța judecătorească, ținînd cont de interesele și opinia

copilului, în funcție de vîrsta și gradul său de maturitate, poate decide transmiterea

5

copilului către acesta.

La acest capitol, se reiterează că prin încheierea Judecătoriei Edineț (sediul

central) din 11 octombrie 2017 a fost omologată tranzacția de împăcare încheiată

între Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia, adică a fost confirmat acordul

părinților la modul de trai al copiilor comuni, stabilind printre altele domiciliul fiicei

XXXX, cât și feciorului XXXX - cu mama lor, Pașinschi Natalia.

Raportând normele legale aplicabile cauzei la speța dedusă justiției, Colegiul

lărgit concluzionează că, Pașinschi Alexandr adresându-se în instanță cu o acțiune

de modificare a domiciliului stabilit anterior, trebuia să prezinte probe indubitabile

care ar dovedi că, drepturile și interesele supreme ale copiilor sunt într-un mod

evident încălcate, indicând esența încălcării și probând caracterul ilicit al acțiunilor

Nataliei Pașinschi întreprinse în privința copiilor comuni.

Totuși, la cererea de chemare în judecată Pașinschi Alexandr a anexat

ordonanța OUP al IP Edineț din 04 octombrie 2019 cu privire la începerea urmăririi

penale conform semnelor infracțiunii de scoatere ilegală a copiilor din țară și

istoricul convorbirilor cu Pașinschi Natalia pe o rețea de socializare, care ar confirma

intenția ultimei la stabilirea domiciliului său permanent în Republica Franceză.

Instanța de recurs atestă că acest probatoriul a fost apreciat arbitrar în sprijinul

admiterii acțiunii, or cele două înscrisuri nu sunt suficiente să răstoarne în mod

rezonabil considerațiile instanței în procesul anterior cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori.

Cu privire la ordonanța OUP al IP Edineț din 04 octombrie 2019, se

învederează că aceasta în nici o măsură nu stabilește careva fapte ilicite săvârșite de

Pașinschi Natalia, or ea nu poate fi echivalată cu un act de dispoziție emis de

organele procuraturii sau instanța de judecată, fiind valabil principiul prezumției

nevinovăției. Reținerea acestei ordonanțe în susținerea săvârșirii faptelor ilicite în

privința copiilor și ca urmare în calitate de temei de admitere a acțiunii este arbitrară.

În continuare, celălalt înscris care ar dovedi intenția Nataliei Pașinschi de a se

stabili cu domiciliul în afara Republicii Moldova, la fel, nu poate fi reținut în sensul

identificării vinovăției ultimei de comiterea unor fapte în detrimentul copiilor

minori.

Potrivit art. 1 alin. (4) al Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica

Moldova, în cazul în care minorul pleacă să se domicilieze în străinătate, este necesar

consimțământul, exprimat prin declarație, al ambilor părinți ale căror semnături se

legalizează notarial, iar în cazul altor reprezentanți legali – consimțământul acestora,

exprimat prin decizie a autorității tutelare.

În speță, este important de reținut că, la trecerea frontierei de stat copii minori

au fost însoțiți de mama lor Pașinschi Natalia, care avea la dispoziție un act

judecătoresc de stabilire a domiciliului acestor copii minori cu dânsa, iar din

constatările înserate în acest act judecătoresc reiese în mod evident acordul lui

Pașinschi Alexandr la stabilirea domiciliului copiilor cu mama lor.

6

Astfel, în urma interpretării eronate a condițiilor impuse de lege pentru

traversarea frontierei de stat, instanțele ierarhic inferioare arbitrar au reținut probele,

prezentate de către Pașinschi Alexandr, în susținerea caracterului ilicit al acțiunilor

Nataliei Pașinschi în privința copiilor comuni.

Cât privește condițiile impuse de Codul familiei la exercitarea drepturilor

părintești în cazul când părinții locuiesc separat, Colegiul lărgit învederează că, la

caz, Pașinschi Natalia nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și celălalt

părinte care locuiește separat, de fapt un astfel de comportament al recurentei nici

nu a fost probat de Pașinschi Alexandr. Dimpotrivă, la cererea de chemare în

judecată a fost anexat istoricul convorbirii cu recurenta care demonstrează că copii

au modalitate efectivă de a socializa între ei, recurenta nu a împiedicat cumva această

convorbire, se interesează de viața copiilor stabiliți cu domiciliul cu tatăl, invitându-

i în vizită. În același context, din probele prezentate în susținerea acțiunii, nu se

atestă careva acțiuni din partea Nataliei Pașinschi care ar încălca dreptul de

comunicare a bunicilor, fraților și surorilor între ei.

Colegiul lărgit acceptă că, comportamentul părinților Pașinschi Alexandr și

Pașinschi Natalia, manifestat prin separarea copiilor prin litigii de judecată, în raport

cu copiii săi nu reprezintă relațiile model între mamă, tată și copii, fapt care nu poate

fi negat. Însă, încălcarea drepturilor copiilor minor la educație, dezvoltare,

comunicare între ei trebuie să fie evidentă, nu iluzorie și să nu fie rezultatul unei

percepții subiective al unuia din părinți. La caz, pe parcursul dezbaterilor judiciare,

nu a fost constatat că, părinții copiilor minori au întreprins careva măsuri însă le-a

eșuat, fie din vina unuia din ei sau ambilor, și acest eșec încalcă în mod flagrant

drepturile și libertățile copiilor minori comuni.

De altfel, nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al părinților

conduce la transmiterea copiilor celuilalt părinte, mai cu seamă în cazul în care

anterior o instanță de judecată s-a expus cu privire la domiciliul copiilor, iar careva

circumstanțe care ar răsturna aceste constatări nu au fost dovedite.

Prin efectul hotărârilor sale, instanțele ierarhic inferioare practic au desființat

un act judecătoresc irevocabil cu privire la domiciliul copiilor, fără a constata careva

situații noi care ar încălca drepturile copiilor consfințite de lege.

În ceea ce privește copia hotărârii emisă de autoritățile franceze, Colegiul lărgit

fără a se expune asupra temeiniciei acesteia, menționează că aprecierea ei urma să

fie făcută prisma temeiurilor legale invocate în susținerea prezentei acțiuni, în

ansamblu cu celelalte probe din dosar și că acest înscris de sine stătător nu poate

impune transmiterea copiilor aflate cu mama lor tatălui acestora. Or, autoritățile

franceze au dispus înapoierea copiilor pe teritoriul Republicii Moldova, fără a

influența într-o oarecare modalitate faptul domicilierii acestor copii cu mama sa.

Apreciind explicațiile participanților la proces făcute în ședințele de judecată

în instanțele inferioare, constatările instanței de recurs expuse mai sus, prin prisma

principiului asigurării și promovări cu prioritate a interesului superior al copilului,

7

Colegiul lărgit conchide că respingerea acțiunii de modificare a domiciliului este în

interesul copiilor minori.

În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței

de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice

puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a

se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai

2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu

vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).

Cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată Colegiul lărgit reține

următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) al Codului de procedură civilă

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care

a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții. Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între

părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul

revizuirii.

Articolul 82 al Codului de procedură civilă prevede că cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Pornind de la practica CtEDO, cheltuielile pentru asistenta juridică trebuie să

fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor

suportate, prin prisma practicii CtEDO, se evidențiază necesitatea prezentării, de

către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: a)

dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament

sau bonurile de plată); b) copia de pe facturile de strictă evidentă, emisă pentru

clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; c) listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și

orarul).

Reținând că prin recursul depus Pașinschi Natalia a solicitat încasarea

cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică, însă, la materialele

cauzei nu au fost anexate careva înscrisuri ce ar demonstra acest fapt, Colegiul lărgit

va respinge cererea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central), cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

8

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul

Berezovschi Adrian.

Se casează decizia din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 24

ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central) emise în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată Pașinschi Alexandr împotriva Nataliei Pașinschi cu privire

la modificarea domiciliului copiilor minori și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată Pașinschi Alexandr împotriva

Nataliei Pașinschi cu privire la modificarea domiciliului copiilor minori.

Se respinge cererea recurentei Pașinschi Natalia cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9