2ra-1313/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților

Dosarul nr. 2ra-1313/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: C. Prisacari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pașinschi Alexandr împotriva Nataliei Pașinschi cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a foștilor soți și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, c o n s t a t ă: La 22 decembrie 2017 Pașinschi Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Pașinschi cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a foștilor soți și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2000 a înregistrat căsătoria cu Pașinschi Natalia la Oficiul Stare Civilă Edineț. După înregistrarea căsătoriei au plecat la muncă peste hotarele țării, în Franța, pentru a câștiga surse financiare necesare pentru întreținerea familiei și procurarea unei locuințe proprii în Republica Moldova, unde să locuiască împreună cu familia. Din relația de căsătorie s-au născut patru copii: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX. A menționat că în anul 2014 împreună cu familia au revenit în Republica Moldova, hotărând să procure o locuință. În vara anului 2015, după lungi tratative cu familia Goncear au achiziționat apartamentul nr. XXXXX din blocul locativ din XXXXX, achitând costul acestuia în sumă de 35.000 de Euro.

Îndată după transmiterea banilor lui Goncear Alexei de către fosta soție Pașinschi Natalia, în prezența lui și a soților Goncear 1 Clavdia și Goncear Victor, i-au fost transmise cheile de la locuință, după care cu toată familia s-au instalat cu traiul în aceasta. Totodată, foștii proprietari i-au comunicat că imobilul dat se află sub sechestru în legătură cu un proces civil, însă din cauza că le-a plăcut locuința au cumpărat-o, chiar dacă până în prezent nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui și al fostei soții asupra acestui bun imobil. A susținut că împreună cu fosta soție și cei 4 copii comuni, au locuit în XXXXX până în august 2016, când s-a destrămat familia.

Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost confirmată tranzacția încheiată la 11 octombrie 2017 între el și Pașinschi Natalia și s-a determinat domiciliul copilului minor: XXXXX, născut la XXXXX, împreună cu el, iar domiciliul copiilor minori: XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu mama Pașinschi Natalia. Reclamantul a notat că prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost desfăcută căsătoria înregistrată între el și Pașinschi Natalia la 10 martie 2000 la Oficiul Stare Civilă Edineț, fapt ce se confirmă prin certificatul de divorț seria D-IV 0566444 din 07 decembre 2017 eliberat de Oficiul Stare Civilă Edineț.

A reținut că împreună cu cei doi copii minori mai mari: XXXXX, au trecut cu traiul în locuința bunicii lui, care a procurat apartamentul nr. XXXXX în același bloc locativ din XXXXX, încă în anul 2010. Pașinschi Alexandr a susținut că familia s-a destrămat definitiv și nu mai poate fi restabilită din care motive a decis să partajeze suma achitată pentru procurarea locuinței în litigiu din sursele financiare dobândite în comun cu fosta soție în timpul căsătoriei lor. A precizat reclamantul că, conștientizând faptul că la educația și întreținerea pârâtei Pașinschi Natalia au rămas ceilalți doi copii minori mai mici XXXXX și care necesită spațiu locativ, nu pretinde la cota-parte în natură ce i se cuvine din apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, dar la cota-parte din suma bănească de 35.000 de Euro achitată cu titlu de cost la procurarea acestui imobil de la familia Goncear.

A subliniat că din suma de 35.000 de Euro achitată pentru procurarea apartamentului, fiecăruia îi revine câte 1/2 cotă-parte, ceea ce constituie 17.500 de Euro, care urmează să fie încasată din contul pârâtei în beneficiul său. În contextul expus, Pașinschi Alexandr a solicitat partajarea în cote-părți egale a sumei de 35.000 de Euro achitată cu titlu de cost al apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, cu încasarea din contul Svetlanei Pașinschi în beneficiul său a sumei de 17.500 de Euro ce constituie 1/2 cotă-parte ce îi revine din suma de 35.000 de Euro, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea depusă de Pașinschi Alexandr a fost admisă integral.

S-a partajat în cote-părți egale suma de 35.000 de Euro achitată de Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia pentru procurarea apartamentului nr. XXXXX din XXXXX. S-a încasat din contul Nataliei Pașinschi în beneficiul lui Alexandr Pașinschi suma de 17.500 de Euro sau echivalentul acestei sume în valută națională conform cursului BNM la momentul executării hotărârii, precum și suma de 11.030 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. 2 La 19 iunie 2018 Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie în baza mandatului seria MA nr. 1225702 din 01 februarie 2018, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 03 august 2018 a fost prezentată cererea de apel motivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Pașinschi Natalia reprezentată de Odobescu Ghenadie și s-a menținut hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocații Ghenadie Odobescu și Igor Țurcanu, s-a casat integral decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie și s-a menținut hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la 10 martie 2000 între Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia a fost înregistrată căsătoria la Oficiul Stare Civilă Edineț, iar prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Edineț căsătoria a fost desfăcută. În perioada căsătoriei, soții Pașinschi în Republica Franceză au obținut în proprietate un bun imobil, care potrivit informației autentificate notarial la 11 decembrie 2014 a fost înstrăinat de către aceștia la prețul de 145.000 de Euro. În urma achitării tuturor taxelor și impozitelor, inclusiv eliberarea de ipotecă, prețul final revenit vânzătorilor a constituit 79 328,80 de euro. Potrivit ordinului de decontare a banilor, la rubrica „observații” s-a indicat că lui Pașinchi Alexandr și Nataliei Pașinschi le-au revenit câte 39.664,40 de Euro.

Instanțele de judecată au reținut că la 28 mai 2015 a fost încheiată o tranzacție, prin care Pașinschi Natalia a transmis lui Goncear Alexei suma de 35.000 de Euro în contul procurării apartamentului nr. XXXXX amplasat în blocul locativ din XXXXX, fapt ce se confirmă prin recipisele din 28 mai 2015 și 18 august 2016. Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral XXXXX, apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața locativă de 55,2 m.p., amplasat pe XXXXX, a fost înregistrat după Natalia Pașinschi la 29 august 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5261 din 24 august 2018, care a fost vândut lui Leonid Podgurschi și Lidiei Podgurschi în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 5882 din 01 octombrie 2018, înregistrat la organul cadastral la 01 octombrie 2018. Cu trimitere la prevederile art. 370, 371, 373 din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie 2019), art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1), (3) și (5), art. 25 alin. (3) și (4), art. 26 alin. (1) din Codul familiei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis asupra temeinicii acțiunii depuse de Pașinschi Alexandr.

În acest sens, nu a fost reținut argumentul Nataliei Pașinschi precum că suma de bani în mărime de 35.000 de Euro achitați pentru procurarea apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, constituie proprietatea ei personală și nu pot fi supuși partajării, or, aceasta nu a prezentat probe incontestabile prin care s-ar dovedi faptul că respectiva sumă de bani 3 i-a aparținut până la încheierea căsătoriei, a primit-o în dar, a obținut-o prin moștenire sau în baza altor convenții gratuite în timpul căsătoriei cu Pașinschi Alexandr, condiții expres prevăzute la art. 22 alin. (1) din Codul familiei, pentru ca bunul să fie considerat proprietatea personală a soților.

Totodată, s-a reținut că, deși suma obținută de către soții Pașinschi în urma vinderii imobilului din Franța în anul 2014 a fost împărțită în sume egale între soți cum se indică la rubrica „observații” al înscrisului „Decontare vânzători”, acest fapt nu servește temei de a conchide că aceste sume sunt proprietatea personală a soților. Instanțele ierarhic inferioare nu au reținut nici argumentul Nataliei Pașinschi precum că o perioadă îndelungată de timp până la procurarea apartamentului în litigiu, nu a locuit împreună și nici nu a dus gospodărie comună cu pârâtul Pașinschi Alexandru, ba mai mult ca atât, ultimul s-a adresat cu acțiune în judecată privind desfacerea căsătoriei.

Or, deși la materialele cauzei este anexat extrasul de pe Portalul Instanțelor de Judecată, care confirmă faptul că Pașinschi Alexandr la 20 august 2013 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Pașinschi privind desfacerea căsătoriei, acest fapt nu confirmă că părțile nu au locuit împreună și nu au dus gospodărie comună. Mai mult ca atât, la XXXXX în familia Pașinschi s-a născut fiul XXXXX, iar la XXXXX s-a născut fiica XXXXX. A fost considerat neântemeiat și argumentul apelantei/pârâte precum că suma de bani revenită lui Pașinschi Alexandr în urma vinderii imobilului din Franța a fost folosită de ultimul în scopuri personale, pentru procurarea diferitor bunuri și întemeierea unei afaceri, deoarece nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în acest sens.

Mai mult ca atât, potrivit certificatului nr. 05/01-06-14 din 30 ianuarie 2020, eliberat de Agenția Servicii Publice, Departamentul Înregistrare și Licențiere a Unităților de Drept, Serviciul Înregistrare a Unităților de drept Edineț, rezultă că Pașinschi Alexandr nu a figurat în calitate de întreprinzător individual, asociat, fondator sau administrator al unei întreprinderi înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Pe final au concluzionat instanțele de judecată că suma de bani în mărime de 35.000 de Euro a cărei partajare se solicită, transmisă de către apelanta Pașinschi Natalia lui Goncear Alexei, în scopul procurării ulterioare a apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX, are statut de proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Pașinschi și urmează a fi partajată în cote-părți egale, adică câte 17.500 de Euro fiecăruia.

La 27 iulie 2020 Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi în baza mandatului seria MA nr. 1506245 din 10 februarie 2020, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii integral. În motivarea recursului Pașinschi Natalia a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat superficial probele administrate la actele cauzei prin care se dovedește faptul că suma de 35.000 de Euro nu constituie proprietate în devălmășie și nu poate fi supus acestui regim, deoarece același 4 bun nu poate fi partajat de două ori, având în vedere faptul că în timp ce s-au aflat cu intimatul Pașinschi Alexandr în Republica Franceză, începând cu anul 2004, aflați în căsătorie au procurat un bun imobil – apartamentul nr. 0016, tot cu terenurile nr. 60 și nr. 109, cu suprafața de 0,13 ha, după care la 11 decembrie 2014 l-au vândut la prețul de 145.000 de Euro. Conform legislației franceze au achitat toate cheltuielile, taxele de eliberare de ipotecă.

Suma finală obținută de către ei în urma vânzării imobilului din Franța a constituit 79.328,80 de Euro, fiecărui soț revenindu-i a câte 39.664,40 de Euro, iar drept dovadă este rubrica „Decontare vânzător”, care a avut loc la 08 decembrie 2014, iar la rubrica „Observații” a fost indicată mențiunea că: „Dlui Pașinschi Alexandr îi revine jumătate din sumă, adică de 39.664,40 de Euro” și „Dnei Natalia Pașinschi îi revine jumătate din sumă , anume 39.664,40 de Euro”. Recurenta a indicat că instanțele de judecată nu au luat în calcul faptul că în august 2013, Pașinschi Alexandr a depus cerere privind desfacerea căsătoriei, după care în luna noiembrie a aceluiași an, a renunțat la ea, fapt ce denotă că încă la sfârșitul anului 2013 relațiile din familie erau destul de tensionate.

Intimatul nu a prezentat probe incontestabile că suma de 35.000 de Euro, a cărei partajare o solicită, constituie proprietate comună în devălmășie. A notat că a procurat în Republica Moldova apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, la prețul de 35.000 de Euro, care provin din suma de 79.328,80 de Euro obținuți în urma vânzării apartamentului din Franța și anume din suma de 1/2 cotă-parte ce constituie 39.664,40 de Euro decontați pe numele său, fapt ce se confirmă prin recipisa din 28 mai 2015 întocmită de Goncear Alexei pentru suma de 35.000 de Euro pe care ea a achitat-o acestuia.

Recurenta consideră că, reieșind din probele din dosar și prevederile art. 345 alin. (1)-(3) și 370 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și ale art. 25 alin. (7) din Codul familiei, suma de 39.664,40 de Euro (din care a fost procurat apartamentul XXXXX la prețul de 35.000), avea deja statut de bun personal al său, deoarece acesta a fost supus partajării la momentul întoarcerii în Republica Moldova. Acest statut de bun personal poate fi atribuit apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, deoarece a fost cumpărat din 1/2 cotă-parte din suma totală de 79.328,80 de Euro, obținută de ea în urma vânzării apartamentului din Franța. A menționat că din dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), rezultă că, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote- părți ideale din bunul comun.

Această situație este prezentă la cumpărarea apoi la vânzarea apartamentului din Republica Franceză. Cotele-părți sunt prezumate a fi egale până la proba contrară. Din probele administrate este evident faptul că cu cota-sa parte din vânzarea apartamentului din Franța a procurat apartamentul în litigiu. A afirmat că Pașinschi Alexandr, întru probarea acțiunii sale, a prezentat recipisa din 18 august 2016, în care și-a indicat numele și prenumele său precum că ar fi participat la achitarea sumei de 35.000 de Euro, bani transmiși vânzătorilor Goncear Alexei, Goncear Victor și Goncear Clavdia drept costul bunului imobil în litigiu. Însă, de fapt recipisa respectivă întocmită de Pașinschi Alexandr este drept protest la faptul că la 09 august 2016 s-a adresat în judecată împotriva lui cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

5 Recurenta a reținut că data reală când au fost achitată suma de 35.000 de Euro pentru procurarea în litigiu, intimatul nu a indicat-o în recipisa din 18 august 2016, deoarece nu o cunoștea. Cu atât mai mult, în recipisa din 18 august 2016 lipsește semnătura ei, fapt ce atestă că nu și-a dat acordul la întocmirea acestui înscris. Pașinschi Natalia a indicat că nu a oferit intimatului împuterniciri să îi reprezinte interesele la întocmirea celei de a doua recipise, prin urmare recipisa din 18 august 2016 nu poate servi ca temei că Pașinschi Alexandr ar avea tangență cu procurarea apartamentului nr. XXXXX din XXXXX. Mai mult ca atât, prima recipisa din 28 mai 2015 a fost întocmită și semnată de către ea și familia Goncear, iar Pașinschi Alexandr în acest înscris nu figurează.

De asemenea, în recipisa prezentată de Pașinschi Alexandr este indicat faptul că aceasta a fost semnată de Alexei Goncear, Clavdia Goncear și Victor Goncear precum și de către e și Pașinschi Alexandr, însă de realitate în drept cu numele membrilor familiei Goncear sunt niște semnături, care trezește suspiciuni, iar în drept cu nu numele său și a lui Pașinschi Alexandr, lipsesc semnăturilor lor. La fel, în recipisa lui Pașinschi Alexandr au fost lăsate spații pentru semnăturile martorilor și a vânzătorilor, însă nici nu se atestă careva semnături. Respectiv, recipisa din 18 august 2016 este lovită de nulitate, deoarece lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic – intenția de a da naștere, stinge drepturi și obligații civile.

A susținut că Pașinschi Alexandr cu partea lui de bani de 39.664,90 de Euro, obținuți după vânzarea bunului imobil din Franța, s-a folosit după bunul său plac, procurând diferite bunuri, a deschis afacere, pe care le-a înregistrat după rudele sale. Consideră că a prezentat suficiente probe concludente și pertinente prin care se confirmă faptul că suma de 35.000 de Euro, prețul apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, a cărei partajare o solicită Pașinschi Alexandr în prezentul litigiu civil, nu constituie proprietate comună în devălmășie, dar proprietatea ei personala. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la 11 iunie 2020. Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa avocatului recurentei Adrian Berezovschi, prin intermediul oficiului poștal cu aviz recomandat, la 22 iunie 2020 (f.d. 163, vol. II), recepționată de către de ultimul la 25 iunie 2020, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d. 164, vol. II). Astfel, recursul declarat la 27 iulie 2020, este în termen. La 14 august 2020 în adresa lui Pașinschi Alexandr a fost expediată copia recursului declarat de Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 192, vol. II).

La 26 august 2020 Pașinschi Alexandr a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Pașinschi Natalia, cu menținerea deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, pe care le consideră legale și întemeiate. Intimatul a indicat că cererea de recurs depusă de Pașinschi Natalia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. 6 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are 7 caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 8