2ra-1313/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților

2ra-1313/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1313/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pașinschi

Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pașinschi Alexandr

împotriva Nataliei Pașinschi cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a

foștilor soți și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie și a

fost menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 22 decembrie 2017 Pașinschi Alexandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Pașinschi cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a

foștilor soți și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2000 a înregistrat

căsătoria cu Pașinschi Natalia la Oficiul Stare Civilă Edineț. După înregistrarea căsătoriei

au plecat la muncă peste hotarele țării, în Franța, pentru a câștiga surse financiare

necesare pentru întreținerea familiei și procurarea unei locuințe proprii în Republica

Moldova, unde să locuiască împreună cu familia.

Din relația de căsătorie s-au născut patru copii: XXXXX, născut la XXXXX,

XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX.

A menționat că în anul 2014 împreună cu familia au revenit în Republica Moldova,

hotărând să procure o locuință. În vara anului 2015, după lungi tratative cu familia

Goncear au achiziționat apartamentul nr. XXXXX din blocul locativ din XXXXX,

achitând costul acestuia în sumă de 35.000 de Euro. Îndată după transmiterea banilor lui

Goncear Alexei de către fosta soție Pașinschi Natalia, în prezența lui și a soților Goncear

1

Clavdia și Goncear Victor, i-au fost transmise cheile de la locuință, după care cu toată

familia s-au instalat cu traiul în aceasta.

Totodată, foștii proprietari i-au comunicat că imobilul dat se află sub sechestru în

legătură cu un proces civil, însă din cauza că le-a plăcut locuința au cumpărat-o, chiar

dacă până în prezent nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate al lui și al fostei soții asupra acestui bun imobil.

A susținut că împreună cu fosta soție și cei 4 copii comuni, au locuit în XXXXX

până în august 2016, când s-a destrămat familia. Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost confirmată tranzacția încheiată la 11 octombrie

2017 între el și Pașinschi Natalia și s-a determinat domiciliul copilului minor: XXXXX,

născut la XXXXX, împreună cu el, iar domiciliul copiilor minori: XXXXX, născută la

XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu

mama Pașinschi Natalia.

Reclamantul a notat că prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, a fost desfăcută căsătoria înregistrată între el și Pașinschi Natalia la 10

martie 2000 la Oficiul Stare Civilă Edineț, fapt ce se confirmă prin certificatul de divorț

seria D-IV 0566444 din 07 decembre 2017 eliberat de Oficiul Stare Civilă Edineț.

A reținut că împreună cu cei doi copii minori mai mari: XXXXX, au trecut cu

traiul în locuința bunicii lui, care a procurat apartamentul nr. XXXXX în același bloc

locativ din XXXXX, încă în anul 2010.

Pașinschi Alexandr a susținut că familia s-a destrămat definitiv și nu mai poate fi

restabilită din care motive a decis să partajeze suma achitată pentru procurarea locuinței

în litigiu din sursele financiare dobândite în comun cu fosta soție în timpul căsătoriei lor.

A precizat reclamantul că, conștientizând faptul că la educația și întreținerea

pârâtei Pașinschi Natalia au rămas ceilalți doi copii minori mai mici XXXXX și care

necesită spațiu locativ, nu pretinde la cota-parte în natură ce i se cuvine din apartamentul

nr. XXXXX din XXXXX, dar la cota-parte din suma bănească de 35.000 de Euro

achitată cu titlu de cost la procurarea acestui imobil de la familia Goncear.

A subliniat că din suma de 35.000 de Euro achitată pentru procurarea

apartamentului, fiecăruia îi revine câte 1/2 cotă-parte, ceea ce constituie 17.500 de Euro,

care urmează să fie încasată din contul pârâtei în beneficiul său.

În contextul expus, Pașinschi Alexandr a solicitat partajarea în cote-părți egale a

sumei de 35.000 de Euro achitată cu titlu de cost al apartamentului nr. XXXXX din

XXXXX, cu încasarea din contul Svetlanei Pașinschi în beneficiul său a sumei de 17.500

de Euro ce constituie 1/2 cotă-parte ce îi revine din suma de 35.000 de Euro, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea

depusă de Pașinschi Alexandr a fost admisă integral. S-a partajat în cote-părți egale suma

de 35.000 de Euro achitată de Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia pentru procurarea

apartamentului nr. XXXXX din XXXXX. S-a încasat din contul Nataliei Pașinschi în

beneficiul lui Alexandr Pașinschi suma de 17.500 de Euro sau echivalentul acestei sume

în valută națională conform cursului BNM la momentul executării hotărârii, precum și

suma de 11.030 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată.

2

La 19 iunie 2018 Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie în

baza mandatului seria MA nr. 1225702 din 01 februarie 2018, a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 03 august 2018 a fost prezentată cererea de apel

motivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 18 iunie 2018 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Pașinschi Natalia reprezentată de Odobescu Ghenadie și s-a menținut hotărârea din 18

iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocații Ghenadie Odobescu și

Igor Țurcanu, s-a casat integral decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie și s-a menținut

hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la 10 martie

2000 între Pașinschi Alexandr și Pașinschi Natalia a fost înregistrată căsătoria la Oficiul

Stare Civilă Edineț, iar prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Edineț

căsătoria a fost desfăcută. În perioada căsătoriei, soții Pașinschi în Republica Franceză au

obținut în proprietate un bun imobil, care potrivit informației autentificate notarial la 11

decembrie 2014 a fost înstrăinat de către aceștia la prețul de 145.000 de Euro. În urma

achitării tuturor taxelor și impozitelor, inclusiv eliberarea de ipotecă, prețul final revenit

vânzătorilor a constituit 79 328,80 de euro. Potrivit ordinului de decontare a banilor, la

rubrica „observații” s-a indicat că lui Pașinchi Alexandr și Nataliei Pașinschi le-au revenit

câte 39.664,40 de Euro.

Instanțele de judecată au reținut că la 28 mai 2015 a fost încheiată o tranzacție, prin

care Pașinschi Natalia a transmis lui Goncear Alexei suma de 35.000 de Euro în contul

procurării apartamentului nr. XXXXX amplasat în blocul locativ din XXXXX, fapt ce se

confirmă prin recipisele din 28 mai 2015 și 18 august 2016.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra

bunului imobil nr. cadastral XXXXX, apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața locativă de

55,2 m.p., amplasat pe XXXXX, a fost înregistrat după Natalia Pașinschi la 29 august

2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5261 din 24 august 2018, care a fost

vândut lui Leonid Podgurschi și Lidiei Podgurschi în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 5882 din 01 octombrie 2018, înregistrat la organul cadastral la 01

octombrie 2018.

Cu trimitere la prevederile art. 370, 371, 373 din Codul civil (în redacția legii până

la 01 martie 2019), art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1), (3) și (5), art. 25 alin. (3) și (4), art.

26 alin. (1) din Codul familiei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis asupra

temeinicii acțiunii depuse de Pașinschi Alexandr.

În acest sens, nu a fost reținut argumentul Nataliei Pașinschi precum că suma de

bani în mărime de 35.000 de Euro achitați pentru procurarea apartamentului nr. XXXXX

din XXXXX, constituie proprietatea ei personală și nu pot fi supuși partajării, or, aceasta

nu a prezentat probe incontestabile prin care s-ar dovedi faptul că respectiva sumă de bani

3

i-a aparținut până la încheierea căsătoriei, a primit-o în dar, a obținut-o prin moștenire sau

în baza altor convenții gratuite în timpul căsătoriei cu Pașinschi Alexandr, condiții expres

prevăzute la art. 22 alin. (1) din Codul familiei, pentru ca bunul să fie considerat

proprietatea personală a soților.

Totodată, s-a reținut că, deși suma obținută de către soții Pașinschi în urma vinderii

imobilului din Franța în anul 2014 a fost împărțită în sume egale între soți cum se indică

la rubrica „observații” al înscrisului „Decontare vânzători”, acest fapt nu servește temei

de a conchide că aceste sume sunt proprietatea personală a soților.

Instanțele ierarhic inferioare nu au reținut nici argumentul Nataliei Pașinschi

precum că o perioadă îndelungată de timp până la procurarea apartamentului în litigiu, nu

a locuit împreună și nici nu a dus gospodărie comună cu pârâtul Pașinschi Alexandru, ba

mai mult ca atât, ultimul s-a adresat cu acțiune în judecată privind desfacerea căsătoriei.

Or, deși la materialele cauzei este anexat extrasul de pe Portalul Instanțelor de Judecată,

care confirmă faptul că Pașinschi Alexandr la 20 august 2013 a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Nataliei Pașinschi privind desfacerea căsătoriei, acest fapt nu

confirmă că părțile nu au locuit împreună și nu au dus gospodărie comună. Mai mult ca

atât, la XXXXX în familia Pașinschi s-a născut fiul XXXXX, iar la XXXXX s-a născut

fiica XXXXX.

A fost considerat neântemeiat și argumentul apelantei/pârâte precum că suma de

bani revenită lui Pașinschi Alexandr în urma vinderii imobilului din Franța a fost folosită

de ultimul în scopuri personale, pentru procurarea diferitor bunuri și întemeierea unei

afaceri, deoarece nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în acest sens. Mai

mult ca atât, potrivit certificatului nr. 05/01-06-14 din 30 ianuarie 2020, eliberat de

Agenția Servicii Publice, Departamentul Înregistrare și Licențiere a Unităților de Drept,

Serviciul Înregistrare a Unităților de drept Edineț, rezultă că Pașinschi Alexandr nu a

figurat în calitate de întreprinzător individual, asociat, fondator sau administrator al unei

întreprinderi înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe final au concluzionat instanțele de judecată că suma de bani în mărime de

35.000 de Euro a cărei partajare se solicită, transmisă de către apelanta Pașinschi Natalia

lui Goncear Alexei, în scopul procurării ulterioare a apartamentului nr. XXXXX din str.

XXXXX, are statut de proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Pașinschi și

urmează a fi partajată în cote-părți egale, adică câte 17.500 de Euro fiecăruia.

La 27 iulie 2020 Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi în

baza mandatului seria MA nr. 1506245 din 10 februarie 2020, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 11 iunie 2020

a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii integral.

În motivarea recursului Pașinschi Natalia a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

A indicat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat superficial probele

administrate la actele cauzei prin care se dovedește faptul că suma de 35.000 de Euro nu

constituie proprietate în devălmășie și nu poate fi supus acestui regim, deoarece același

4

bun nu poate fi partajat de două ori, având în vedere faptul că în timp ce s-au aflat cu

intimatul Pașinschi Alexandr în Republica Franceză, începând cu anul 2004, aflați în

căsătorie au procurat un bun imobil – apartamentul nr. 0016, tot cu terenurile nr. 60 și nr.

109, cu suprafața de 0,13 ha, după care la 11 decembrie 2014 l-au vândut la prețul de

145.000 de Euro. Conform legislației franceze au achitat toate cheltuielile, taxele de

eliberare de ipotecă. Suma finală obținută de către ei în urma vânzării imobilului din

Franța a constituit 79.328,80 de Euro, fiecărui soț revenindu-i a câte 39.664,40 de Euro,

iar drept dovadă este rubrica „Decontare vânzător”, care a avut loc la 08 decembrie 2014,

iar la rubrica „Observații” a fost indicată mențiunea că: „Dlui Pașinschi Alexandr îi

revine jumătate din sumă, adică de 39.664,40 de Euro” și „Dnei Natalia Pașinschi îi

revine jumătate din sumă , anume 39.664,40 de Euro”.

Recurenta a indicat că instanțele de judecată nu au luat în calcul faptul că în august

2013, Pașinschi Alexandr a depus cerere privind desfacerea căsătoriei, după care în luna

noiembrie a aceluiași an, a renunțat la ea, fapt ce denotă că încă la sfârșitul anului 2013

relațiile din familie erau destul de tensionate. Intimatul nu a prezentat probe

incontestabile că suma de 35.000 de Euro, a cărei partajare o solicită, constituie

proprietate comună în devălmășie.

A notat că a procurat în Republica Moldova apartamentul nr. XXXXX din

XXXXX, la prețul de 35.000 de Euro, care provin din suma de 79.328,80 de Euro

obținuți în urma vânzării apartamentului din Franța și anume din suma de 1/2 cotă-parte

ce constituie 39.664,40 de Euro decontați pe numele său, fapt ce se confirmă prin recipisa

din 28 mai 2015 întocmită de Goncear Alexei pentru suma de 35.000 de Euro pe care ea a

achitat-o acestuia.

Recurenta consideră că, reieșind din probele din dosar și prevederile art. 345 alin.

(1)-(3) și 370 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și ale art. 25 alin. (7)

din Codul familiei, suma de 39.664,40 de Euro (din care a fost procurat apartamentul

XXXXX la prețul de 35.000), avea deja statut de bun personal al său, deoarece acesta a

fost supus partajării la momentul întoarcerii în Republica Moldova. Acest statut de bun

personal poate fi atribuit apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, deoarece a fost

cumpărat din 1/2 cotă-parte din suma totală de 79.328,80 de Euro, obținută de ea în urma

vânzării apartamentului din Franța.

A menționat că din dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la

01 martie 2019), rezultă că, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-

părți ideale din bunul comun. Această situație este prezentă la cumpărarea apoi la

vânzarea apartamentului din Republica Franceză. Cotele-părți sunt prezumate a fi egale

până la proba contrară. Din probele administrate este evident faptul că cu cota-sa parte

din vânzarea apartamentului din Franța a procurat apartamentul în litigiu.

A afirmat că Pașinschi Alexandr, întru probarea acțiunii sale, a prezentat recipisa

din 18 august 2016, în care și-a indicat numele și prenumele său precum că ar fi participat

la achitarea sumei de 35.000 de Euro, bani transmiși vânzătorilor Goncear Alexei,

Goncear Victor și Goncear Clavdia drept costul bunului imobil în litigiu. Însă, de fapt

recipisa respectivă întocmită de Pașinschi Alexandr este drept protest la faptul că la 09

august 2016 s-a adresat în judecată împotriva lui cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori.

5

Recurenta a reținut că data reală când au fost achitată suma de 35.000 de Euro

pentru procurarea în litigiu, intimatul nu a indicat-o în recipisa din 18 august 2016,

deoarece nu o cunoștea. Cu atât mai mult, în recipisa din 18 august 2016 lipsește

semnătura ei, fapt ce atestă că nu și-a dat acordul la întocmirea acestui înscris.

Pașinschi Natalia a indicat că nu a oferit intimatului împuterniciri să îi reprezinte

interesele la întocmirea celei de a doua recipise, prin urmare recipisa din 18 august 2016

nu poate servi ca temei că Pașinschi Alexandr ar avea tangență cu procurarea

apartamentului nr. XXXXX din XXXXX. Mai mult ca atât, prima recipisa din 28 mai

2015 a fost întocmită și semnată de către ea și familia Goncear, iar Pașinschi Alexandr în

acest înscris nu figurează. De asemenea, în recipisa prezentată de Pașinschi Alexandr este

indicat faptul că aceasta a fost semnată de Alexei Goncear, Clavdia Goncear și Victor

Goncear precum și de către e și Pașinschi Alexandr, însă de realitate în drept cu numele

membrilor familiei Goncear sunt niște semnături, care trezește suspiciuni, iar în drept cu

nu numele său și a lui Pașinschi Alexandr, lipsesc semnăturilor lor. La fel, în recipisa lui

Pașinschi Alexandr au fost lăsate spații pentru semnăturile martorilor și a vânzătorilor,

însă nici nu se atestă careva semnături. Respectiv, recipisa din 18 august 2016 este lovită

de nulitate, deoarece lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic – intenția

de a da naștere, stinge drepturi și obligații civile.

A susținut că Pașinschi Alexandr cu partea lui de bani de 39.664,90 de Euro,

obținuți după vânzarea bunului imobil din Franța, s-a folosit după bunul său plac,

procurând diferite bunuri, a deschis afacere, pe care le-a înregistrat după rudele sale.

Consideră că a prezentat suficiente probe concludente și pertinente prin care se

confirmă faptul că suma de 35.000 de Euro, prețul apartamentului nr. XXXXX din

XXXXX, a cărei partajare o solicită Pașinschi Alexandr în prezentul litigiu civil, nu

constituie proprietate comună în devălmășie, dar proprietatea ei personala.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la 11 iunie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa avocatului recurentei Adrian Berezovschi, prin intermediul oficiului poștal cu aviz

recomandat, la 22 iunie 2020 (f.d. 163, vol. II), recepționată de către de ultimul la 25

iunie 2020, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d. 164, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 27 iulie 2020, este în termen.

La 14 august 2020 în adresa lui Pașinschi Alexandr a fost expediată copia

recursului declarat de Pașinschi Natalia reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 192, vol. II).

La 26 august 2020 Pașinschi Alexandr a depus referință, solicitând să fie

considerat inadmisibil recursul declarat de Pașinschi Natalia, cu menținerea deciziei din

11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, pe care le consideră legale și întemeiate. Intimatul a indicat că cererea de

recurs depusă de Pașinschi Natalia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

6

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de

avocatul Adrian Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

7

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991),

pe când în recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian

Berezovschi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian Berezovschi, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Pașinschi Natalia, reprezentată de avocatul Adrian

Berezovschi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8