2ra-747/21 — Decăderea din drepturile părintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Decăderea din drepturile părintesti
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-747/21 — Decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-747/21 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – E. Pșenița Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă Î N C H E I E R E 14 iulie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juc Natalia către Curtean Vitali, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ocnița, cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020, c o n s t a t ă : La 05 martie 2020, Juc Natalia, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a depus cerere de chemare în judecată către Curtean Vitali, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ocnița, cu privire la decăderea din drepturile părintești în privința copilului Xxxxx, născută la xxxxx.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, în rezultatul relațiilor de concubinaj dintre Juc Natalia și Curtean Vitali, la xxxxx, s-a născut fiica Xxxxx, care locuiește și se află la educația și întreținerea reclamantei, fapt ce se confirmă prin certificatul componenței familiei nr.47 din 23 ianuarie 2020, eliberat de Primăria s.Xxxxx, xxxxx. Dat fiind faptul că, Curtean Vitali iniția deseori conflicte și avea un comportament periculos pentru viața și sănătatea reclamantei cât și pentru minoră, Juc Natalia a optat pentru încetarea relațiilor de concubinaj. Totodată, prin sentința Judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2015, Curtean Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) din Codul penal – acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei maltratare, acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității ei corporale.
După încetarea relațiilor de concubinaj pârâtul a manifestat atitudine de neglijență și indolență față de creșterea și educarea copilului comun. Drept urmare, prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 23 mai 2018, Curtean Vitali a fost obligat să achite pensia de întreținere pentru fiica Xxxxx, născută la xxxxx, sub formă bănească fixă în cuantum de 1000 lei lunar, de la 11 ianuarie 2018 și până la majoratul copilului. 1 Cu toate acestea, Curtean Vitali nu a achitat pensia de întreținere a copilului minor, iar pentru ultimele 6 luni acumulându-se o restanță în sumă de 6548 lei.
Potrivit informației eliberate de executorul judecătoresc din 03 iulie 2019, suma restanței la pensia de întreținere a copilului minor, pentru perioada 11 ianuarie 2018 – 03 iulie 2019, constituia 17726 lei, ceea ce demonstrează faptul că pârâtul manifestă o atitudine iresponsabilă/neglijentă față de copilul Xxxxx, obligațiile de achitare a pensiei de întreținere, executându-le doar după înștiințarea de către executorul judecătoresc a consecințelor ca urmare a neachitării plăților. Din cele expuse, consideră că Curtean Vitali se eschivează de la executarea obligațiunilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, astfel acesta poate fi decăzut din drepturile părintești. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020, cererea de chemare în judecată depusă de Juc Natalia cu privire la decăderea lui Curtean Vitali, din drepturile părintești față de copilul Xxxxx, a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 12 octombrie 2020, prin intermediul avocatului Lungu Cristina, Juc Natalia a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021, a fost respinsă cererea de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu circumstanțele cauzei, Curtea de apel a reținut că, deși Curtean Vitali a acumulat o restanță la achitarea pensiei de întreținere pentru copilul minor Xxxxx, născută la xxxxx, fapt ce se confirmă prin încheierile executorului judecătoresc din 03 iulie 2019 și 20 ianuarie 2020, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe precum că pârâtul s-a eschivat de la educația copilului și de la exercitarea obligațiilor părintești, că face abuz de drepturile părintești, ori are un alt comportament care să constituie temei de decădere din drepturile părintești.
În context instanța de apel a remarcat că, nu i-au fost prezentate probe care să demonstreze că Curtean Vitali se eschivează cu rea-credință de la plata pensiei alimentare, iar executorul judecătoresc a dispus asigurarea procesului de executare. De asemenea, instanța de apel a constatat că Juc Natalia nu a probat starea de pericol iminent generat de acțiunile lui Curtean Vitali, sau de eschivare intenționată cu rea-voință de la obligațiile părintești care să justifice aplicarea sancțiunii solicitate în privința acestuia. Cu referire la faptul că prin sentința Judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2015, Curtean Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) din Codul penal, instanța de apel a menționat că această circumstanță nu constituie temei de decădere a ultimului din drepturile părintești, deoarece, acțiunile pentru care a fost condamnat, nu s-au manifestat în raport cu copilul minor sau în prezența acestuia.
Totodată repercusiunile acestor acțiuni nu se raportează asupra minorei, odată ce foștii concubini domiciliază separat, iar intimata deja are întemeiată o altă familie cu Juc Nicolai. La 12 martie 2021, avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. 2 În motivarea recursului, reiterându-se circumstanțele de fapt și normele de drept indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, s-a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu au fost aplicate normele legale care urmau a fi aplicate, iar legea la care a făcut referire instanța, a fost interpretată eronat.
Astfel, unul din temeiurile care stă la baza înaintării acțiunii în cauză și de care nu s-a ținut cont, este comportamentul agresiv/violent al intimatului, fapt care pune în pericol dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală, socială, integritatea psihică atât a copilului cât și a mamei, în acest sens fiind anexată copia sentinței potrivit căreia Curtean Vitali este recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin. (1) din Codul penal. De altfel, situația respectivă încadrându-se în prevederile art.67 lit.d) din Codul familiei. Un alt temei din care a fost înaintată prezenta cerere de chemare în judecată, este iresponsabilitatea lui Curtean Vitali de achitare a pensiei alimentare, pe care o execută doar după înștiințarea executorului judecătoresc, iar aceste acțiuni pot fi numite eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești.
Suplimentar a menționat că un temei de decădere din drepturile părintești, este comportamentul amoral al intimatului Curtean Vitali, care influențează negativ asupra copilului. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021, a fost recepționată de avocatul Lungu Cristina la 16 martie 2021 și de Juc Natalia la 18 martie 2021. Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului constată că cererea de recurs depusă la 12 martie 2021 de avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de 3 apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. Însă, criticile invocate de recurentă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc. Astfel, Completul constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.