2ra-747/21 — Decăderea din drepturile părintesti

Dosarul nr. 2ra-747/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – E. Pșenița

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Lungu Cristina în

interesele Nataliei Juc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juc Natalia către

Curtean Vitali, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Ocnița, cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2020, Juc Natalia, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a

depus cerere de chemare în judecată către Curtean Vitali, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ocnița, cu privire la decăderea din

drepturile părintești în privința copilului Xxxxx, născută la xxxxx.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, în rezultatul relațiilor de

concubinaj dintre Juc Natalia și Curtean Vitali, la xxxxx, s-a născut fiica Xxxxx, care

locuiește și se află la educația și întreținerea reclamantei, fapt ce se confirmă prin

certificatul componenței familiei nr.47 din 23 ianuarie 2020, eliberat de Primăria

s.Xxxxx, xxxxx.

Dat fiind faptul că, Curtean Vitali iniția deseori conflicte și avea un comportament

periculos pentru viața și sănătatea reclamantei cât și pentru minoră, Juc Natalia a

optat pentru încetarea relațiilor de concubinaj.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2015, Curtean Vitali

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) din

Codul penal – acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei maltratare, acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a

integrității ei corporale.

După încetarea relațiilor de concubinaj pârâtul a manifestat atitudine de neglijență

și indolență față de creșterea și educarea copilului comun.

Drept urmare, prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 23 mai 2018,

Curtean Vitali a fost obligat să achite pensia de întreținere pentru fiica Xxxxx,

născută la xxxxx, sub formă bănească fixă în cuantum de 1000 lei lunar, de la 11

ianuarie 2018 și până la majoratul copilului.

1

Cu toate acestea, Curtean Vitali nu a achitat pensia de întreținere a copilului minor,

iar pentru ultimele 6 luni acumulându-se o restanță în sumă de 6548 lei.

Potrivit informației eliberate de executorul judecătoresc din 03 iulie 2019, suma

restanței la pensia de întreținere a copilului minor, pentru perioada 11 ianuarie 2018 –

03 iulie 2019, constituia 17726 lei, ceea ce demonstrează faptul că pârâtul manifestă

o atitudine iresponsabilă/neglijentă față de copilul Xxxxx, obligațiile de achitare a

pensiei de întreținere, executându-le doar după înștiințarea de către executorul

judecătoresc a consecințelor ca urmare a neachitării plăților.

Din cele expuse, consideră că Curtean Vitali se eschivează de la executarea

obligațiunilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, astfel acesta poate

fi decăzut din drepturile părintești.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020, cererea de

chemare în judecată depusă de Juc Natalia cu privire la decăderea lui Curtean Vitali,

din drepturile părintești față de copilul Xxxxx, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 12 octombrie 2020, prin intermediul avocatului Lungu Cristina, Juc Natalia a

contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2021, a fost respinsă cererea de

apel și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie 2020.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu

circumstanțele cauzei, Curtea de apel a reținut că, deși Curtean Vitali a acumulat o

restanță la achitarea pensiei de întreținere pentru copilul minor Xxxxx, născută la

xxxxx, fapt ce se confirmă prin încheierile executorului judecătoresc din 03 iulie

2019 și 20 ianuarie 2020, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe precum că

pârâtul s-a eschivat de la educația copilului și de la exercitarea obligațiilor părintești,

că face abuz de drepturile părintești, ori are un alt comportament care să constituie

temei de decădere din drepturile părintești.

În context instanța de apel a remarcat că, nu i-au fost prezentate probe care să

demonstreze că Curtean Vitali se eschivează cu rea-credință de la plata pensiei

alimentare, iar executorul judecătoresc a dispus asigurarea procesului de executare.

De asemenea, instanța de apel a constatat că Juc Natalia nu a probat starea de

pericol iminent generat de acțiunile lui Curtean Vitali, sau de eschivare intenționată

cu rea-voință de la obligațiile părintești care să justifice aplicarea sancțiunii solicitate

în privința acestuia.

Cu referire la faptul că prin sentința Judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2015,

Curtean Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2011 alin.(1) din Codul penal, instanța de apel a menționat că această circumstanță

nu constituie temei de decădere a ultimului din drepturile părintești, deoarece,

acțiunile pentru care a fost condamnat, nu s-au manifestat în raport cu copilul minor

sau în prezența acestuia. Totodată repercusiunile acestor acțiuni nu se raportează

asupra minorei, odată ce foștii concubini domiciliază separat, iar intimata deja are

întemeiată o altă familie cu Juc Nicolai.

La 12 martie 2021, avocatul Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, a depus

cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 04

februarie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 09 octombrie

2020, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral.

2

În motivarea recursului, reiterându-se circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, s-a invocat că instanța

de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

nu au fost aplicate normele legale care urmau a fi aplicate, iar legea la care a făcut

referire instanța, a fost interpretată eronat.

Astfel, unul din temeiurile care stă la baza înaintării acțiunii în cauză și de care nu

s-a ținut cont, este comportamentul agresiv/violent al intimatului, fapt care pune în

pericol dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală, socială, integritatea psihică atât

a copilului cât și a mamei, în acest sens fiind anexată copia sentinței potrivit căreia

Curtean Vitali este recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011

alin. (1) din Codul penal. De altfel, situația respectivă încadrându-se în prevederile

art.67 lit.d) din Codul familiei.

Un alt temei din care a fost înaintată prezenta cerere de chemare în judecată, este

iresponsabilitatea lui Curtean Vitali de achitare a pensiei alimentare, pe care o

execută doar după înștiințarea executorului judecătoresc, iar aceste acțiuni pot fi

numite eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești.

Suplimentar a menționat că un temei de decădere din drepturile părintești, este

comportamentul amoral al intimatului Curtean Vitali, care influențează negativ

asupra copilului.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 04 februarie

2021, a fost recepționată de avocatul Lungu Cristina la 16 martie 2021 și de Juc

Natalia la 18 martie 2021.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă la 12 martie 2021 de avocatul Lungu

Cristina în interesele Nataliei Juc, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Lungu Cristina în interesele Nataliei Juc, este neîntemeiat și urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide

în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

3

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

Însă, criticile invocate de recurentă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel

și prima instanță, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având

în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care

nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Lungu Cristina în

interesele Nataliei Juc.

Astfel, Completul constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară

declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele

Nataliei Juc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4