3ra-1033/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1033/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1033/22

2-21004193-01-3ra-06102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Eugeniu Axentiev, reprezentat de

avocatul Alexei Axentiev

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev împotriva

Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Eugeniu Axentiev și menținută hotărârea din

21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată

constată:

La 11 ianuarie 2021, Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil.

În motivarea acțiunii a menționat că la data de 19 octombrie 2020 a depus la

Inspectoratul de Stat al Muncii o petiție, prin care a invocat dezacordul cu dispoziția

Primarului general al mun. Chișinău nr. 402-d din 7 august 2020 „Cu privire la

suspendarea contractului individual de muncă nr. 6 din 20 februarie 2018, încheiat cu

directorul ÎM Regia „Autosalubritate” Eugeniu Axentiev”, calificând-o ca fiind una

neîntemeiată, ilegală, nemotivată și care nu corespunde cerințelor legislației naționale

și internaționale.

Astfel, în petiția din 19 octombrie 2020, a solicitat verificarea legalității

acțiunilor Primarului general al municipiului Chișinău, precum și factorilor de decizie

ai Primăriei mun. Chișinău în raport cu el, în calitate de director al ÎM

Regia „Autosalubritate”, constatarea abaterilor de la prevederile Codului muncii și a

1

Codului administrativ de către Primarul general al mun. Chișinău și factorii de decizie

ai Primăriei mun. Chișinău, tragerea la răspundere conform legislației în vigoare a

persoanelor ce se fac vinovate de încălcările de lege admise și remiterea în adresa lui

sau a reprezentantului său - avocatului Alexei Axentiev, informațiile cu privire la locul,

data și ora prezentării în vederea primirii actelor solicitate.

A afirmat că până la 8 decembrie 2020, atât el, cât și avocatul lui, din motive

necunoscute, nu au fost informați despre examinarea petiției din 19 octombrie 2020.

Catalogând lipsa reacției din partea Inspectoratului de Stat al Muncii ca un refuz

de a examina petiția adresată, la 8 decembrie 2020, a depus către Inspectoratul de Stat

al Muncii o cerere prealabilă prin care repetat a solicitat examinarea petiției din

19 octombrie 2020.

La 18 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat răspunsul

Inspectoratului de Stat al Muncii nr. 1556, prin care i s-a comunicat că anterior dânsul

a fost informat despre rezultatele examinării petiției din 19 octombrie 2020, în acest

sens fiind anexată scrisoarea de informare nr. A-1331/20 din 26 octombrie 2020.

A menționat că potrivit scrisorii de informare nr. A-1331/20 din

26 octombrie 2020, cu referire la prevederile art. 79, 354-355 Codul muncii,

Inspectoratul de Stat al Muncii i-a refuzat în examinarea petiției din 19 octombrie 2020.

A indicat că un răspuns pe fondul cererii prealabile din 8 decembrie 2020,

Inspectoratul de Stat al Muncii, nu a expediat în adresa lui nici până la momentul

depunerii cererii de chemare în judecată.

A considerat că refuzul Inspectoratului de Stat al Muncii de a examina petiția lui

constituie un fapt inadmisibil într-un stat de drept și un abuz din partea autorității

publice.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1 alin. (2), 4 alin. (1), 9 din

Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, art. 6 alin. (1)

și (2), 354, 371, 372 Codul muncii, art. 4, 20, 26, 43 din Constituția Republicii

Moldova, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 3, 5, 9, 10

alin. (1), 11 alin. (1) lit. a), 21 alin. (1) și (2), 6, 24 alin. (1), 29, 35, 189 alin. (1), 191,

196, 203, 204, 206, 211, 224 Cod administrativ, art. 4, 5, 6, 19, 94, 166-167, 277 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea actelor administrative nr. 1556 din

14 decembrie 2020 și nr. A-1331/20 din 26 octombrie 2020 emise de Inspectoratul de

Stat al Muncii, ca fiind ilegale în fond și emise contrar prevederilor legii, obligarea

Inspectoratului de Stat al Muncii să examineze petiția din 19 octombrie 2020, cu

verificarea legalității acțiunilor Primarului general al mun. Chișinău și factorilor de

decizie ai Primăriei mun. Chișinău în raport cu el, în calitate de director al ÎM

Regia „Autosalubritate”, constatarea abaterilor de la prevederile Codului muncii și a

Codului administrativ de către Primarul general al mun. Chișinău și factorii de decizie

ai Primăriei mun. Chișinău, obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii de a trage la

răspundere conform legislației în vigoare a persoanelor ce se fac vinovate de încălcările

de lege admise.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

2

La 5 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 27 ianuarie 2022, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea

apelului.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Eugeniu Axentiev și menținută hotărârea din 21 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

aplicând prevederile art. 1, 3, 4, 9 din Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind

Inspectoratul de Stat al Muncii, art. 79, 354, 355, 356 Codul muncii, au reținut că

răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii nr. A-1331/20 din 26 octombrie 2020 la

examinarea petiției lui Eugeniu Axentiev, înregistrată cu nr. A-1331/20 la

22 octombrie 2020 cu privire la suspendarea contractului individual de muncă de către

Primarul general al mun. Chișinău, prin care lui Eugeniu Axentiev i s-a comunicat că

în conformitate cu prevederile art. 79 Codul muncii, litigiile legate de suspendarea

contractului individual de muncă se soluționează în modul stabilit la art. 354-356

Codul muncii, fiindu-i recomandat în acest sens de a se adresa în instanța de judecată,

precum și răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii nr. 1556 din 14 decembrie 2020,

corespund criteriului de legalitate, sub aspect de formă, conținut, competență și sunt

emise de autoritatea publică pârâtă conform prevederilor legale.

Au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că Inspectoratul de Stat al

Muncii, la emiterea actelor juridice administrative individuale care constituie obiectul

acțiunii în contencios administrativ, și-a realizat competența atribuită de lege și nu a

admis careva abateri de la legislația în vigoare.

Au apreciat instanțele de judecată ierarhic inferioare ca neîntemeiate cerințele

lui Eugeniu Axentiev cu privire la obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să

examineze petiția lui Eugeniu Axentiev din 19 octombrie 2020, cu verificarea

legalității acțiunilor Primarului general al mun. Chișinău și factorilor de decizie ai

Primăriei mun. Chișinău în raport cu Eugeniu Axentiev, în calitate de director al ÎM

Regia „Autosalubritate”, constatarea abaterilor de la prevederile Codului muncii și a

Codului administrativ de către Primarul general al mun. Chișinău și factorii de decizie

ai Primăriei mun. Chișinău, obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii de a trage la

răspundere conform legislației în vigoare a persoanelor ce se fac vinovate de încălcările

de lege admise.

Or, în conformitate cu prevederile art. 79 Codul muncii, litigiile legate de

suspendarea contractului individual de muncă se soluționează în modul stabilit la

art. 354-356 Codul muncii, iar Inspectoratul de Stat al Muncii potrivit dispozițiilor

art. 9 din Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii nr. 140 din 10 mai 2001 nu se

poate manifesta în calitate de mediator sau arbitru în soluționarea conflictelor de

muncă.

La 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu Axentiev,

reprezentat de avocatul Alexei Axentiev a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 octombrie 2022, prin intermediul

3

poștei electronice, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii, sau după caz remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept expuse inițial

în cererea de chemare în judecată.

În același timp, a obiectat că instanța de apel a încălcat normele de drept

procedural, deoarece cauza a fost judecată în absența lui, cât și a avocatului său Alexei

Axentiev, care nu au recepționat nicio citație a Curții de Apel Chișinău cu privire la

ședința de judecată de examinare a cererii de apel.

A menționat că avocatul său Alexei Axentiev, a recepționat doar încheierea din

2 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care intimatului Inspectoratului de Stat al

Muncii i-a fost stabilit un termen de până la 19 mai 2022 pentru prezentarea referinței

și apelantului pentru prezentarea probelor, în care nu se regăsește data și ora de fixare

a ședinței de judecată pentru examinarea cererii de apel.

La 7 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul de Stat

al Muncii a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de

Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău

a fost pronunțat în ședință publică la 24 mai 2022, fiind notificat avocatului

recurentului - Alexei Axentiev, la data de 13 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică (f. d. 125).

Se mai constată că la 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu

Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 130).

Tot actele cauzei atestă că la 28 septembrie 2022, recurentul Eugeniu Axentiev,

cât și reprezentantul acestuia avocatul Alexei Axentiev au primit copia deciziei

motivate din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizele

de recepție anexate la dosar (f. d. 127, 129).

La 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu Axentiev,

reprezentat de avocatul Alexei Axentiev a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 149).

Astfel, recursul depus de Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei

Axentiev împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

4

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Eugeniu Axentiev,

reprezentat de avocatul Alexei Axentiev, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse

se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

5

Într-o altă ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție apreciază critic susținerea recurentului din cererea de

recurs, precum că nu a fost citat legal pentru ședința de judecată de examinare a cererii

de apel.

Contrar acestei alegații, actele cauzei denotă că Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa lui Eugeniu Axentiev, precum și în adresa avocatului său Alexei

Axentiev, citația pentru ședința de judecată a instanței de apel din 24 mai 2022, ora

12:00 și copia încheierii din 2 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar (f. d. 97).

Iar din avizele de recepție anexate la dosar, semnate de către Eugeniu Axentiev

la data de 12 mai 2022 și de avocatul Alexei Axentiev la data de 19 mai 2022, rezultă

indubitabil că Curtea de Apel Chișinău a indicat în conținutul acestora inclusiv și data

ședinței de judecată a instanței de apel pentru 24 mai 2022, ora 12:00 (f. d. 104, 106).

Astfel, recepționând corespondența parvenită de la Curtea de Apel Chișinău,

Eugeniu Axentiev fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația

de a se interesa de soarta dosarului.

Aici este de relevat și jurisprudența CtEDO care reiterează obligația părții de a

lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin

manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față

de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie

2007, cauza Pîrnău ș. a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza

SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu

este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului

6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev.

6

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Eugeniu Axentiev, reprezentat de avocatul Alexei Axentiev

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7