3ra-1084/22 — contestarea actelor administrative si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-1084/22 — contestarea actelor administrative si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1084/22

2-20130120-01-3ra-18102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Asociația Veteranilor Războiului pentru

Independență a Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile

Chetruș, Ghenadie Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie

Bolotovici, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor

Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion Sinigur, Anatolie Cibuc,

Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi, Iurie Chirinciuc, Vladimir

Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi, Vasile Eremei, Diomid Plaiu,

Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim Zatîc, Vladimir Balan,

Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie Chirilov, Iurie Gazea și Victor

Timus, reprezentați de Vitalie Palega,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență a Serviciului de Informații

și Securitate, Vitalie Palega, Vasile Chetruș, Ghenadie Stengaci, Vitalie Basiul,

Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei Muntean, Gheorghe

Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac, Gheorghe Malai,

Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe Tanasov, Igor Sultan,

Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu Solomon, Viorel Groza,

Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco, Dumitru Coșcodan, Victor

Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru, Veaceslav Filipov, Veaceslav

Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir Untilă, Constantin Gîlca, Ion

1

Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc,

Gheorghe Tanasov, Ion Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor

Machidon, Ion Paladi, Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci,

Nicolae Catanoi, Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu

Ivanțoc, Vadim Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru

Oprea, Iurie Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timus împotriva Serviciului de

Informații și Securitate, Parlamentului Republicii Moldova, Președinției Republicii

Moldova și Guvernului Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări

Sociale privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 19 octombrie 2020, Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență

a Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega, Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei

Muntean, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor

Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion Sinigur, Anatolie Cibuc,

Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi, Iurie Chirinciuc, Vladimir

Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi, Vasile Eremei, Diomid Plaiu,

Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim Zatîc, Vladimir Balan,

Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie Chirilov, Iurie Gazea și Victor

Timus au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și

Securitate, Parlamentului Republicii Moldova, Președinției Republicii Moldova și

Guvernului Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-

31, vol. I).

În motivarea acțiunii, au indicat că, la 2 martie 1992, s-a început războiul pentru

integritatea teritorială și restabilirea ordinii constituționale în raioanele de Est ale

Republicii Moldova. Iar, conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 662 din 12

octombrie 1992 cu privire la stabilirea perimetrului zonei conflictului armat și

perioadei acțiunilor de luptă din zona nistreană a Republicii Moldova, Guvernul

Republicii Moldova a hotărât a stabili data de 2 martie 1992 cu privire la

identificarea perimetrului zonei conflictului armat și perioadei acțiunilor de luptă din

zona nistreană a Republicii Moldova - ziua eliberării satului Cocieri, raionul

Dubăsari de gardiști și cazaci și începutul acțiunilor de luptă din zona nistreană a

Republicii Moldova, iar data de 13 august 1992 (ziua dezangajării forțelor implicate

în conflict) – sfârșitul lor; a considera zona conflictului militar teritoriul situat pe

malul drept al râului Nistru cu lățimea de 15 km, care mărginește la nord cu satele

2

Vîșcăuți și Susleni, raionul Orhei, la sud – cu orașul Căușeni, satele Talmaz și

Răscăieți, raionul Ștefan Vodă.

În zona nominalizată se includ și localitățile situate pe malul stâng al Nistrului:

Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Lunga, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea,

raionul Dubăsari și orașul Dubăsari până la frontiera Ucrainei.

Războiul a fost declanșat din luna februarie a anului 1992 la ordinul

comandamentului armatei a 14-a a Federației Ruse, care a dispus ca efectivul armatei

a 14-a să treacă și să se înroleze în forțele militare ale autoproclamatei republici

Nistrene, astfel încât să aibă statut dublu, care să fie prezentat când drept statut de

militari ai Transnistriei, când ai Federației Ruse.

Cu toate că acțiunile militare au început mai înainte, războiul se consideră

început la 2 martie 1992 prin eliberarea de către populația satelor raionului Dubăsari

a unității militare a armatei a 14-a dislocată în satul Cocieri, raionul Dubăsari al

Republicii Moldova.

Au subliniat că, la data respectivă, fiecare dintre coreclamanți avea un statut

special, conform livretului militar, aceștia erau obligați, imediat ce se află despre

ostilități, să se prezinte în cel mult 24 de ore, obligatoriu și individual, la

Comisariatul militar, fără chemare specială, pentru a fi incluși în formațiunile

militare.

Din considerentul că, în raionul Dubăsari nu funcționa nici un comisariat

militar, reclamanții s-au prezentat la Primărie, dar care nu funcționa. În orice caz,

obligația de a se prezenta fără chemare suplimentară a făcut ca toți reclamanții să fie

declarați voluntari. Deși, ei erau obligați de a se prezenta având asupra lor hrană

pentru 24 ore și lucruri strict necesare. Timp în care ei erau considerați rezerva

Marelui Stat Major cu statut special, adică specialiști militari obligați să intervină de

sine stătător, rapid și fără chemare specială, conform înscrierilor din livretele

militare.

La 3 martie 1992, după luptele date cu forțele neconstituționale, în satele

Cocieri, Corjova, Coșnița, Pârâta, Pohrebea, Doroțcaia și Roghi, din raionul

Dubăsari ordinea de drept a fost restabilită de către Poliția Specială a Ministerului

Afacerilor Interne, cu implicarea grupurilor răzlețe ale populației, printre care și

reclamanții înrolați cu trofee.

Astfel, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201-7 din 27

martie 1992 privind unele modificări în structura de stat și a măsurilor suplimentare

de întărire financiară a Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova, s-

a dispus că întru executarea decretului din 15 martie 1991 al Președintelui Republicii

Moldova cu privire la asigurarea securității naționale a Republicii Moldova și a

ordinii de drept în teritoriile din stânga Nistrului, Guvernul Republicii Moldova a

hotărât a permite Ministerului Securității Naționale de a include temporar în statele

de personal a 400 unități militare suplimentare cu fondul de plată al muncii pentru

anul 1992 în mărime de 4,5 milioane de ruble.

Având la bază Hotărârea de Guvern, Ministerul Securității Naționale a inclus

în statele de personal și a angajat circa 400 de persoane, în grupele cu destinație

specială și grupele de luptă, create suplimentar pentru a susține poliția la restabilirea

ordinii constituționale, pornind de la aceea că forțe Moldova nu avea armată, iar

3

crearea Armatei Naționale a început abia în luna septembrie a anului 1992, după

război.

Tuturor angajaților securității, adică reclamanților, li se aplică legislația muncii,

dar și legislația specială cu privire la poliție, precum și normele interne ale

securității.

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 985 din 26 martie 1992 a Parlamentului privind

extinderea acțiunii art. 34 din Legea cu privire la poliție asupra colaboratorilor

Ministerului Securității Naționale, Parlamentul Republicii Moldova a hotărât ca

acțiunea art. 34 din Legea cu privire la poliție se extinde și asupra colaboratorilor

Ministerului Securității Naționale, care participă nemijlocit la acțiunile de restabilire

a ordinii de drept constituționale pe teritoriul unor raioane și orașe ale republicii.

Așadar, colaboratorii Ministerului Securității Naționale, reclamanți în acest

dosar, au fost angajați în câmpul muncii și erau considerați în exercițiul funcțiunii,

iar angajarea și retribuirea muncii reclamanților a avut loc în baza cererilor depuse

de către fiecare reclamant pe dosar, conform legislației muncii în vigoare atunci.

Reclamanții au menționat că numai depunerea cererii de angajare a fost

respectată, în rest, toate normele au fost încălcate de către angajator Ministerul

Securității Naționale/Serviciul de Informații și Securitate, cât și de Gurven, care a

dispus angajarea reclamanților, precum și de către Președinție și Parlament, ca

structuri de coordonare și de control a activității Serviciului de Informații și

Securitate.

Au subliniat că salariații, veterani ai Serviciului de Informații și Securitate și

ai războiului pentru integritatea teritorială a Moldovei, reclamanți în acest dosar, au

fost angajați în cadrul Ministerului Securității Naționale, în principal, prin ordinul

Ministrului Securității Naționale, emis în temeiul Hotărârii nr. 510 din 16 septembrie

1991 a Guvernului cu privire la funcțiile de bază și structura M.N.S., decretului nr.75

din 24 martie 1992 al Președintelui Republicii Moldova; Hotărârii nr. 201-7 din 27

martie 1992 a Guvernului; Hotărârii nr. 242 din 6 aprilie 1992 a Guvernului cu

privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Securității Naționale al Republicii

Moldova și la unele măsuri vizând activitatea de serviciu și ocrotirea socială a

militarilor din cadrul Ministerului Securității Naționale. Au fost emise ordine interne

și aplicate de angajator, dar fără a fi aduse la cunoștința salariaților angajați ai

Serviciului de Informații și Securitate. Toate acestea s-au întâmplat începând cu

instituirea raporturilor de muncă în anul 1992 și continuă până în prezent.

Reclamanții au invocat că, la 18 mai 2020, s-au adresat pârâților cu câte o

petiție prin care și-au revendicat drepturile și interesele legitime ce îi privesc și care

sunt încălcate grosolan și abuziv de către pârâți.

Prin răspunsul din 11 august 2020, Serviciul de Informare și Securitate a indicat

că nici nu are în arhivă date cu privire la salarizarea angajaților săi, precum și nici

cererile de angajare în serviciu.

Ulterior, la 7 septembrie 2020 și 14 septembrie 2020, s-au adresat cu o cerere

prealabilă către pârâți și cu o cerere de completare a cererii prealabile, în vederea

obținerii ordinului de eliberare din serviciu în legătură cu atingerea vârstei de

pensionare, care a rămas fără soluționare în partea revendicărilor salariale.

Reclamanții au solicitat recunoașterea dreptului reclamanților la muncă, la

libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și

4

la încetarea raporturilor de muncă în condițiile legii, recunoașterea dreptului

reclamanților la acces la informații ce țin de angajarea în serviciu și durata

raporturilor de muncă, confirmate documentar, constatarea faptului că reclamanții,

persoane fizice au fost angajați în câmpul muncii de către Serviciul de Informații și

Securitate, începând cu luna martie a anului 1992, constatarea faptului că începând

cu luna martie a anului 1992 și până în prezent, Serviciul de Informații și Securitate

nu a emis ordin de încetare a raporturilor de muncă cu reclamanții, obligarea

Serviciului de Informații și Securitate să emită actul (ordinul) de încetare a

raporturilor de muncă cu reclamanții în legătură cu atingerea vârstei de pensionare,

obligarea Serviciului de Informații și Securitate să efectueze calcularea vechimii în

muncă în cadrul Serviciului de Informații și Securitate pentru fiecare reclamant

persoană fizică pe acest dosar, începând cu 2 martie 1992 și până la 19 octombrie

2020, cu emiterea actului administrativ cu privire la vechimea în muncă, pentru

fiecare reclamant persoană fizică, obligarea Serviciului de Informații și Securitate la

plata către fiecare coreclamant persoană fizică a câte o indemnizație unică în mărime

de 20 salarii lunare, acordată la eliberarea din serviciu pentru compensarea

interdicțiilor din perioada serviciului în corespundere cu vechimea calendaristică în

serviciu, de la 20 de ani și mai mult pentru fiecare coreclamant persoană fizică

participantă pe acest dosar; obligarea Serviciului de Informații și Securitate să

înscrie fiecare reclamant la deservire medicală în instituțiile Serviciului de

Informații și Securitate, inclusiv după ce vor fi întrerupte raporturile de muncă cu

reclamanții pe dosar și obligarea pârâților la încasarea solidară a tuturor cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a declarat inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vitalie Palega, Vasile Chetruș, Ghenadie Stengaci,

Vitali Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei Muntean,

Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac,

Gheorghe Malai, lor. Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea. Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion

Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei. Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan. Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș împotriva Serviciului de Informații și

Securitate, Parlamentului Republicii Moldova, Președinției Republicii Moldova și

Guvernului Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale privind

contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului moral cauzat și

compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de pretențiile privind

repararea prejudiciului moral (f.d.217-218, vol. II).

5

Prin hotărârea din 28 septembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins acțiunea depusă de Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență

a Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega, Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei

Muntean, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor

Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion

Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș împotriva Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Președinției

Republicii Moldova și Guvernului Republicii Moldova, terț Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea

cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d. 226, vol. II).

La 29 septembrie 2021, Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență

a Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei

Muntean, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor

Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion

Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș, reprezentați de Vitalie Palega, au depus

recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 septembrie

2021, solicitând casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a prejudiciului moral (f.d.114-120, vol. III).

La 29 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență a

Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei

Muntean, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor

Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

6

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion

Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș, reprezentați de Vitalie Palega, au depus apel

nemotivat, iar la 15 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (2) din Codul administrativ, apelul motivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 28 septembrie 2021, solicitând casarea hotărârii, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (vol. III, f.d.127-129, 151-158,

160-176).

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

depus împotriva încheierii din 28 septembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a menținut încheierea din 28 septembrie 2021 a Judecătorie Chișinău,

sediul Râșcani. S-a respins cererea de apel depusă de Asociația Veteranilor

Războiului pentru Independență a Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie

Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu

Diligul, Vitalie Bolotovici, Andrei Muntean, Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor,

Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor

Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu

Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav

Rotari, Anatoli Bondarenco, Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg

Triboi, Pavel Banaru, Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu

Golban, Vladimir Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc,

Valeriu Chirița, Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe

Tanasov, Ion Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon,

Ion Paladi, Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae

Catanoi, Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc,

Vadim Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș, reprezentați de Vitalie Palega. S-a menținut

hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( vol. IV,

f.d. 22-23, 24-45).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în apel, Curtea de Apel Chișinău a notat că

persoanele incluse temporar în detașamentele de luptă și grupele cu destinație

specială din rândul militarilor în rezervă și voluntarilor, inclusiv apelanții au fost

atrase în ele în baza obligațiunii militare, nefiind angajați prin contract în cadrul

Ministerului Securității Naționale conform procedurilor stabilite la acel moment. Iar

după desființarea acestor detașamente și grupe ei au trecut în evidențele rezerviștilor

la organele locale de conducere militară, care potrivit Legii despre obligațiunea

militară și serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova nr. 968 din 17 martie

1992 (în vigoare la acel moment) și Regulamentului organizării și funcționării

7

rezervei Forțelor Armate urmau să asigure evidența militarilor și organizarea

serviciului în rezervă.

Instanța de apel a stabilit că Legea nr.170/2007 privind statutul ofițerului de

informații și securitate reglementează doar statutul persoanelor care începând cu

anul 2008 au fost angajate în cadrul Serviciului de Informații și Securitate, cu

respectarea procedurii stabilite în secțiunea I a Capitolului II din Legea nr. 170/2007,

astfel, acest act normativ nu poate să producă efecte juridice asupra unor raporturi

juridice care au avut loc în 1992.

Curtea de Apel Chișinău a respins argumentul apelanților precum că, li s-au

conferit distincții de stat cu ordine pentru merite deosebite, fiindcă acestea nu

confirmă faptul că, apelanții au avut careva raporturi de muncă cu Ministerul

Securității Naționale sau Serviciul de Informații și Securitate.

Instanța de apel a conchis că intimatul Serviciul de Informații și Securitate, la

examinarea cererilor prealabile înaintate de apelanți, și-a exercitat dreptul

discreționar în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la

nulitatea răspunsurilor nu a fost constatat.

În consecință, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanța a

examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce

guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și

echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat

prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

La 3 august 2022, Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență a

Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici,

Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac,

Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița,

Serghei Batrîncea, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion

Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie

Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timuș, reprezentați de Vitalie Palega, au depus recurs

nemotivat, care ulterior la 7 noiembrie 2022 a fost completat cu motivare împotriva

deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea

unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au invocat că atât instanța de apel, cât

și cea de fond au respins cererea lor cu privire la audierea în calitate de martor a

Ministrului Securității Naționale în anul 1992, Anatolie Plugaru, care a fost

8

nemijlocit angajatorul lor. În opinia recurenților, depozițiile acestuia sunt foarte

importante, deoarece el este persoana care poate confirma dacă recurenții persoane

fizice au fost angajate în câmpul muncii în 1992 și pentru munca prestată au primit

salariu și la fel să infirme că ei au fost mobilizați ca soldați, voluntari și rezerviști.

Au invocat că mobilizarea în Forțele Armate nu se facea la cerere, însă

recurenții au depus cereri de angajare în serviciu, iar Serviciul de Informație și

Securitate nu a prezentat instanței de judecată dosarele personale ale recurenților,

făcând permanent trimitere la secret de stat.

De asemenea, au explicat că este neîntemeiat argumentul reprezentantului

Serviciului de Informație și Securitate, precum că recurenții persoane fizice au fost

incluși temporar în statele de personal, deoarece conform art. 35 din Codul muncii

al RSSM, dacă la expirarea termenului contractului individual de muncă nici una din

părți n-a cerut încetarea lui și raportul de muncă continuă de fapt, contractul se

consideră prelungit pe o durată nedeterminată. În consecință, recurenții consideră

că, prin certificatul din 4 septembrie 1992, decretele din anul 2016 și anul 2018 ale

Președintelui Republicii Moldova cu privire la decorarea pentru îndeplinirea unor

misiuni speciale se probează că ei au continuat, de fapt, raporturile de muncă, fiind

sub regim secret, criptic, iar angajarea lor este una prin cumul.

Totodată, au menționa că nici un recurent persoană fizică nu a primit un preaviz

de încetare a raporturilor de muncă, așa cum este prevăzut în art. 45/2 din Codul

muncii al RSSM. Respectiv, au susținut că angajaților securității, recurenților în

acest dosar, este aplicabilă legislația muncii, legea cu privire la poliție, inclusiv și

normele interne ale Securității.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022,

dispozitivul deciziei a fost notificat, prin intermediul poștei electronice, Asociației

Veteranilor Războiului pentru Independență a Serviciului de Informație și Securitate

al Republicii Moldova, lui Vitalie Palega și recurenților, reprezentanți de Vitalie

Palega, la 14 iulie 2022. Decizia integrală din 13 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată Asociației Veteranilor Războiului pentru Independență a

Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova, lui Vitalie Palega și

recurenților, reprezentanți de Vitalie Palega, la 8 octombrie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică (vol. IV, f.d.46, 70).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 8 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, în adresa intimaților

Serviciului de Informație și Securitate, Parlamentului Republicii Moldova,

9

Președintelui Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova și Casei

Naționale de Asigurări Sociale le-a fost expediată copia recursului depus de

recurenți, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, Serviciul de Informație și

Securitate, Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova,

Guvernul Republicii Moldova și Casa Națională de Asigurări Sociale nu și–au

valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

10

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență a Serviciului de

Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie Stengaci, Vitalie

Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici, Gheorghe Sandu, Valeriu

Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac, Gheorghe Malai, Ion Baiceanu,

Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac,

Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea,

Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco, Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion

Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru, Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae

Boroda, Sergiu Golban, Vladimir Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai

Butnarciuc, Valeriu Chirița, Serghei Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov,

Ion Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi,

Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu, Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi,

Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim

Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie Chirilov,

Iurie Gazea și Victor Timus, reprezentați de Vitalie Palega.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Asociația Veteranilor Războiului pentru Independență a

Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Palega și Vasile Chetruș, Ghenadie

Stengaci, Vitalie Basiul, Vitalie Bucliș, Valeriu Diligul, Vitalie Bolotovici,

11

Gheorghe Sandu, Valeriu Bujor, Mihail Gorgos, Nichifor Crețu, Igor Novac,

Gheorghe Malai, Ion Baiceanu, Tudor Coșcodan, Valeriu Barcari, Gheorghe

Tanasov, Igor Sultan, Iurie Bandalac, Sergiu Dorul, Ulian Chetruș, Corneliu

Solomon, Viorel Groza, Valeriu Țîrdea, Sveatoslav Rotari, Anatoli Bondarenco,

Dumitru Coșcodan, Victor Balan, Ion Solonari, Oleg Triboi, Pavel Banaru,

Veaceslav Filipov, Veaceslav Mititel, Nicolae Boroda, Sergiu Golban, Vladimir

Untilă, Constantin Gîlca, Ion Grigoreac, Nicolai Butnarciuc, Valeriu Chirița, Serghei

Batrîncea, Anatolii Cibuc, Gheorghe Tanasov, Ion Sinigur, Anatolie Cibuc, Iurie

Plugari, Ion Chișlea, Tudor Machidon, Ion Paladi, Iurie Chirinciuc, Vladimir Surdu,

Ion Canțîr, Grigore Bucuci, Nicolae Catanoi, Vasile Eremei, Diomid Plaiu, Ion

Alexandrean, Ion Chitic, Valeriu Ivanțoc, Vadim Zatîc, Vladimir Balan, Dumitru

Tărîță, Oleg Doneț, Alexandru Oprea, Iurie Chirilov, Iurie Gazea și Victor Timus,

reprezentați de Vitalie Palega, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Nina Vascan

Nicolae Craiu

12