3ra-860/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

3ra-860/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-860/22

2-20061162-01-3ra-23082022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Klimchuk Svitlana, reprezentată de

avocații Aronov Roman și Covali Ghenadie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Klimchuk Svitlana împotriva Consiliului orașului Vatra, mun.Chișinău și primarului

orașului Vatra, mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul depus de Consiliul orășenesc Vatra, mun.Chișinău și primarul orașului Vatra

mun.Chișinău, casată integral hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Klimchuk

Svitlana ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 05 iunie 2020, Klimchuk Svitlana a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului or. Vatra, mun.Chișinău și

primarului or. Vatra, mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 12 martie 2020, s-a adresat

Consiliului or. Vatra cu cererea nr.79-03/20, prin care a solicitat transmiterea ei în

proprietate a terenului nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, de pe lângă

casa individuală de locuit cu următoarele numere cadastrale: XXXXX, cu suprafață totală

de XXXXX m.p., situată în XXXXX, la preț normativ, în limitele existente, pentru

deservirea și exploatarea casei de locuit în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.984

din 21 septembrie 1998.

La cererea nr. 79-03/20 din 12 martie 2020 a anexat toate actele necesare prevăzute

de Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de

pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.

984 din 21 septembrie 1998.

1

Cu toate acestea, în termenul legal, nu a primit niciun răspuns de la Consiliul or.

Vatra, din care motiv s-a adresat cu prezenta acțiune.

A reținut, Klimchuk Svitlana că prin cererea depusă a solicitat includerea în ordinea

de zi a Consiliului or. Vatra a chestiunii cu privire la cumpărarea terenului nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, aferent casei de locuit cu următoarele numere

cadastrale: XXXXX, cu suprafață totală de XXXXX m.p., situată în XXXXX.

Însă, din cauza inacțiunilor Consiliului or. Vatra nu a fost adoptat actul administrativ

solicitat, din care considerente ultimul urmează a fi obligat să emită decizie conform

cererii sale din 12 martie 2020, în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare a

terenului aferent și emiterii unei decizii întemeiate și legale în acest sens.

A notat că, este proprietara casei de locuit cu următoarele numere cadastrale:

XXXXX, cu o suprafață totală de XXXXX ha, situată în XXXXX, conform contractului

de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 25 noiembrie 2013 și a procesului-verbal de

recepție finală din 02 mai 2017.

Din cauza inacțiunilor Consiliului or. Vatra i se îngrădește posibilitatea de a

beneficia de toate garanțiile legale în aspectul legat de procurare a terenului aferent casei

sale de locuit.

A remarcat că, terenul în litigiu se află în folosința sa legală în baza contractului de

locațiune din 05 noiembrie 2015, înregistrat la organul cadastral la 05 noiembrie 2015.

În viziunea reclamantei, prin inacțiunile autorităților publice locale, este lipsită de

speranța legitimă la vânzarea-cumpărarea viitoare a terenului aferent casei de locuit.

Consideră că, este îndreptățită să privatizeze terenul aferent pe care îl folosește

pentru deservirea și exploatarea casei individuale de locuit, pe care o deține cu drept de

proprietate privată.

Din motive necunoscute, Consiliul or. Vatra, în detrimentul ei, nu adoptă nicio

decizie ce i-ar permite cumpărarea terenului aferent casei sale de locuit individuale, din

care motiv este nevoită să-și valorifice drepturile sale legale în instanța de judecată.

În opinia reclamantei, imposibilitate de a privatiza terenul aferent casei de locuit

individuale, reprezintă o încălcare esențială a dreptului de proprietate consfințit la art.1

din Protocolul adițional la CEDO și ca consecință a dreptului la un proces echitabil

prevăzut la art.6 din CEDO, or, în situația în care sub imperiul legii terenurile proprietate

publică locală pe care sunt amplasate obiective private ale persoanelor fizice se vând/se

transmit persoanelor respective care au obținut dreptul de proprietate asupra obiectivelor

amplasate pe aceste terenuri, cerințele sale în sensul formulat devin întemeiate și urmează

a fi admise de către instanța de judecată.

În contextul enunțat, Klimchuk Svitlana a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea

ca fiind ilegală nesoluționarea în termen de către Consiliul or. Vatra a cererii nr.79-03/20

din 12 martie 2020 cu privire la cumpărarea terenului aferent casei individuale de locuit,

cu obligarea Consiliului or. Vatra în termen de 30 de zile calendaristice, după devenirea

definitivă a hotărârii judecătorești, să emită decizie cu privire la vânzarea-cumpărarea

lotului de pământ aferent casei individuale de locuit nr. cadastral XXXXX, cu suprafața

de XXXXX, de pe lângă casa individuală de locuit, cu numerele cadastrale: XXXXX, cu

suprafață totală de XXXXX m.p., situată în XXXXX, în favoarea sa, la preț normativ, în

limitele existente, pentru deservirea și exploatarea casei individuale de locuit.

2

La 18 iunie 2020, Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocatul Aronov Roman, și-a

concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea actului administrativ individual

defavorabil nr.253 din 17 aprilie 2020 emis de primarul or. Vatra de respingere a cererii

nr.79-03/20 din 12 martie 2020 cu privire la cumpărarea terenului aferent casei

individuale de locuit, cu obligarea Consiliului or. Vatra și primarului or. Vatra, în termen

de 30 de zile calendaristice, după devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, să emită

decizie cu privire la vânzarea-cumpărarea lotului de pământ aferent casei individuale de

locuit cu nr. cadastrale: XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, de pe lângă casa

individuală de locuit, cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafață totală de XXXXX m.p.,

situată în XXXXX, în favoarea sa, la preț normativ, în limitele existente, pentru

deservirea și exploatarea casei individuale de locuit.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de Klimchuk Svitlana. S-a anulat decizia nr.253 din 17 aprilie

2020 a Primăriei or. Vatra cu privire la cererea prealabilă nr.79-03/20 din 12 martie 2020.

A fost obligat Consiliul or. Vatra să emită decizie în privința Svitlanei Klimchuk cu

privire la vânzarea-cumpărarea terenului cu suprafața de XXXXX ha, nr. cadastral

XXXXX, situat în XXXXX, aferent casei individuale de locuit cu nr. cadastrale:

XXXXX, cu suprafață totală de XXXXX m.p., situată în XXXXX, în favoarea Svitlanei

Klimchuk, la preț normativ, în limitele existente, pentru deservirea și exploatarea casei

individuale de locuit.

Prima instanță a motivat soluția de admitere a acțiunii prin faptul că, la depunerea

cererii Klimchuk Svitlana a respectat prevederile legale, anexând actele necesare impuse

de lege pentru includerea în ordinea de zi a Consiliului or. Vatra a chestiunii cu privire la

cumpărarea terenului aferent casei de locuit individuale. Iar, refuzul autorității publice

locale privind emiterea actului administrativ solicitat (decizie cu privire la vânzarea-

cumpărarea terenului), poartă un caracter ilegal, nefiind justificat din punct de vedere

legal, întrucât anume Consiliul or. Vatra este competent în acest sens, însă datorită

inacțiunilor acestuia, acest fapt nu s-a realizat. Or, conform art.137 din Codul

administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care

le-a fost atribuit dreptul.

Prima instanță a reținut că, în esență dreptul discreționar al autorității publice este de

a permite administrației să răspundă flexibil la diferite probleme. În acest fel, autoritatea

publică poate lua decizii individuale în cadrul legal, făcând astfel posibilă realizarea unui

echilibru între obiectivul legal abstract și circumstanțele reale a unei situații concrete. În

special, discreția oferă un loc pentru un test de rapiditate și echitate. La discreția

administrației, trebuie să fie determinată o consecință legală din mai multe măsuri

posibile, permise în fiecare caz. Autoritatea publică are posibilitatea de a alege o măsură,

în baza dreptului discreționar, autoritatea publică are o marjă de apreciere și trebuie să

încorporeze propriile considerente de oportunitate în decizia sa. Termeni precum „poate”

sau „este autorizat” în normele legale indică o astfel de latitudine. Respectiv, autoritatea

trebuie să-și exercite întotdeauna discreția, așa cum solicită legiuitorul. Totodată, instanța

de judecată reiterează că, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului

discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară

3

cuvenită. Astfel, se reține că, autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință

în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Prin urmare, administrația este obligată legal să își exercite discreția fără erori

discreționare.

În toate cazurile, autoritatea publică la exercitarea dreptului discreționar urma să

stabilească dacă decizia contestată conține un răspuns la aceste întrebări de ordin legal și

bună administrare.

La caz, Consiliul or. Vatra și primarul or. Vatra, în calitate de autorități publice, au

omis să facă o apreciere dacă actul administrativ conține o motivare în privința scopului

legitim urmărit prin măsura din dispozitivul acesteia, dar și în privința celorlalte elemente

ale proporționalități și dacă din actul administrativ contestat rezultă motivarea caracterului

necesar al măsurii întreprinse.

Astfel, o măsură oficială este necesară dacă nu există un remediu mai ușor, la fel de

adecvat, care să genereze același succes cu aceeași certitudine și cu un efort relativ

comparabil, adică cu un minim de intervenție. Măsura aleasă este necesară dacă nu există

una mai ușoară care să obțină același succes cu aceiași siguranță.

La 03 noiembrie 2021, Consiliul or. Vatra și primarul or. Vatra mun.Chișinău au

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 decembrie 2021, au prezentat

motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 25

octombrie 2021, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Klimchuk

Svitlana.

La 31 martie 2022, Consiliul or. Vatra și primarul or. Vatra mun.Chișinău au depus

suplement la cererea de apel, invocând că instanța de judecată nu este competentă să

oblige autoritatea publică locală să satisfacă scopul urmărit în prezenta acțiune, adică să

transmită în proprietatea Svitlanei Klimchuk terenul aferent casei de locuit. Mai mult,

ultimei nu-i este îngrădit dreptul să solicite prelungirea termenului de locațiune a terenului

în litigiu în condițiile și procedura instituită de lege în acest sens.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de

Consiliul or. Vatra și primarul or. Vatra. A fost casată integral hotărârea din 25 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii depuse de Klimchuk Svitlana ca neîntemeiată.

Instanța de apel a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că, prevederile

art.11 din Codul funciar expres stabilește modalitatea de apariție a dreptului de proprietate

asupra sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini.

Totodată, potrivit art.42 din Codul funciar, terenurile din intravilan se află în

administrarea autorităților publice locale, iar din municipii – în proprietate municipală.

Iar, reieșind din dispozițiile art. 43 din același cod, perimetrul localității este hotarul

intravilanului care desparte teritoriul localității de extravilan și se stabilește în planul

urbanistic general al localității, aprobat în modul stabilit de legislație.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că, terenul cu

suprafața de XXXXX ha, cu numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX, se află în

extravilanul localității XXXXX, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de recepție

finală din 02 mai 2017 (f.d.19), certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil

nr.XXXXX din 02 mai 2021 (f.d.20), Planul geometric al bunului imobil (f.d.21-22),

4

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. XXXXX din 20 ianuarie 2017 (f.d.24),

autorizația de construcție nr.XXXXX din 10 februarie 2017 (f.d.24) și certificatul privind

conferirea adresei bunului imobil din 23 martie 2018.

Instanța de apel a stabilit că, la caz, Regulamentul cu privire la modul de transmitere

în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.984 din 21 septembrie 1998, nu își găsește aplicabilitatea,

acesta reglementând modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de

pe lângă casă doar în localitățile urbane, prevăzut la alin.(1) al art.11 din Codul funciar.

Totodată, cu trimitere la art.58 din Codul funciar, instanța de apel a indicat că,

Klimchuk Svitlana a intrat în raport juridic contractual cu Primăria or. Vatra, prin care au

încheiat un contract de locațiune a terenului aflat în extravilan, destinat activității

recreative a populației, iar scopul locațiunii terenului a fost pentru desfășurarea activității

economice, și anume pentru construcția unei baze de odihnă.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, terenul pentru construcții, cu

numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX, are modul de folosință căsuță de vacanță,

în acest sens instanța de apel a reținut prevederile art.4 din Legea cu privire la locuințe

nr.75 din 30.04.2015, care statuează că, prin casă de vacanță se înțelege locuința ocupată

temporar, ca reședință secundară, destinată odihnei și recreerii.

Din cele constatate, instanța de apel a conchis că, la emiterea răspunsului nr.253 din

17 aprilie 2020 la cererea prealabilă nr.79-03/20 din 12.03.2020 depusă de Klimchuk

Svitlana, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat

de lege, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și cu prevederile legale, iar

dezacordul reclamantei cu actul administrativ contestat nu justifică de la sine legalitatea

pretenției.

La 17 iunie 2022, Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocatul Aronov Roman, a

depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei decizii noi, prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe, pe care o

consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocatul Aronov Roman

a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de

Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind

stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că dreptul său de proprietate s-a născut în temeiul actelor juridice

translative generatoare de proprietate, autorizației și permisiunilor eliberate de autoritățile

competente.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că pe terenul în litigiu, pe care îl folosește

legal în baza contractului de locațiune din 05 noiembrie 2015, se află casa de locuit pe

care o deține cu drept de proprietate privată și prin prisma Legii privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului este în drept să privatizeze lotul de pământ

adiacent casei de locuit pentru deservirea și exploatarea acesteia.

La 23 septembrie 2022, Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocatul Covali

Ghenadie a depus supliment la cererea de recurs.

5

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat

avocatului Aronov Roman prin intermediul poștei electronice la 10 iunie 2022 (f.d.211).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 29 iulie 2022 avocatului Roman

Aronov i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, decizia integrală din 08

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele

cauzei (f.d. 223).

În condițiile enunțate, recursul din 17 iunie 2022 a fost depus cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 23 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului or.

Vatra și Primarului or. Vatra copia recursului depus de Klimchuk Svitlana, cu înștiințarea

despre necesitatea prezentării referințelor (f.d.226).

La 02 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, primarul or. Vatra a

depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Klimchuk Svitlana,

cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și

argumentele din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

6

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a

mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocații Aronov Roman și Covali Ghenadie.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Klimchuk Svitlana, reprezentată de avocații Aronov Roman și

Covali Ghenadie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8