2ra-1095/22 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-1095/22

2-21025084-01-2ra-10082022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: Gh. Bîrsan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Ropot

împotriva lui Ruslan Ropot, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Edineț cu privire la decăderea din drepturile părintești și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu și a fost menținută hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 17 februarie 2021 Tatiana Ropot a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ruslan Ropot, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Edineț solicitând decăderea din drepturile părintești și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, căsătoria încheiată între Tatiana

Ropot și Ruslan Ropot în conformitate cu art. 37 din Codul familiei a fost desfăcută

de către Judecătoria Edineț la data de 16 octombrie 2015.

A menționat reclamanta că, în rezultatul căsătoriei s-au născut feciorii xxxxx,

a.n. xxxxx și xxxxx, a.n. xxxxx, care la moment se află la educația și întreținerea

reclamantei, fapt confirmat prin certificatul privind componența familiei nr. 5797 din

17 decembrie 2020 eliberat de primăria mun. Edineț RM.

A susținut reclamanta că, tatăl minorilor în prezent manifestă o atitudine

rezervată și nepăsătoare față de creșterea, instruirea, îngrijirea și protejarea acestora

adică. Pârâtul Ropot Ruslan nu-și onorează obligațiile sale, față de fiii - xxxxx și

xxxxx.

A afirmat reclamanta că, părintele care nu se implică în niciun mod la educația

și creșterea copilului, practic, nu se construiește niciun fel de relație între un astfel de

părinte și copilul lui, pentru că lipsesc interacțiunile dintre ei, care într-un mod

normal ar trebui să existe. De întreținerea și educația copiilor minori are grijă doar

Tatiana Ropot, iar Ruslan Ropot se eschivează de la plata lunară a pensiei de

1

întreținere a minorilor. Acest fapt este dovedit prin adeverința cu nr. 915 din 17

decembrie 2020 eliberată de executorul judecătoresc Veronica Ușurelu. Potrivit

adeverinței menționate este confirmat faptul, că restanța la pensia de întreținere a

copiilor constituie 67940, 50 lei. Ruslan Ropot nu se interesează de soarta copiilor.

Un alt temei de decădere mai este și faptul, că Ruslan Ropot iniția deseori conflicte și

avea un comportament periculos, fiind nevoită de a se adresa cu plângere la poliție.

Pe data de 30 decembrie 2015 de către Judecătoria Edineț a fost emisă o sentință de

condamnare conform art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Întemeindu-și acțiunea în baza dispozițiilor art. 67, 51, 60, 61 Codul familiei, a

solicitat decăderea pârâtul Ruslan Ropot din drepturile părintești asupra copiilor

minori.

Prin hotărîrea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

respins acțiunea depusă de Tatiana Ropot ca neîntemeiată.

La 23 octombrie 2021, Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu a declarat apel nemotivat, iar la 24 ianuarie 2022 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea cererii de apel,

casarea hotărîrii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și

emiterea unei noi hotărîri, de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și a fost

menținută hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond, corect a interpretat circumstanțele

cauzei și just a aplicat normele de drept material și procedural, adoptînd o soluție

legală și întemeiată în acest sens de respingere integrală a acțiunii înaintate.

Deoarece, niciun argument invocat de apelantă/reclamantă nu pot fi reținute la cazul

pârâtului, motiv pentru care pârâtul-intimat nu urmează a fi decăzut din drepturile

părintești.

La fel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond justificat a conchis că

temeiurile decăderii din drepturile părintești sunt enumerate exhaustiv la art. 67

Codul familiei, iar reclamanta Tatiana Ropot, în cererea de chemare în judecată a

invocat drept temei de decădere faptul eschivării pârâtului de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, precum și faptul

condamnării acestuia pentru violența în familie, acțiunea decăderii din drepturile

părintești, reglementată de Codul familiei, reprezintă cea mai severă măsură aplicată

părinților.

Instanța de apel a remarcat că, decăderea din drepturile părintești constituie o

sancțiune care poate fi aplicată de către instanța de judecată față de părinții, care din

culpa gravă, nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copil sau fac abuz de drepturile lor

părintești.

Neexercitarea corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită

gravitate pentru a atrage sancțiunea decăderii, astfel că nu orice atitudine sau

comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile

părintești.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că, în cadrul ședinței instanței de judecată

nici reprezentanții Autorității Tutelare prin Avizul prezentat n-au putut aprecia cert

oportunitatea decăderii din drepturile părintești a pârâtului în lipsa mamei copiilor

Ropot Tatiana și în lipsa copiilor minori Ropot Chiril și Ropot Nichita.

2

La data de 25 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana Ropot,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 12 mai 2022 a

Curții de Apel Bălți judecarea recursului și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele importante, a

aplicat eronat analogia legii fără a fi analizate toate probele la caz.

A afirmat reclamanta că, intimatul Ruslan Ropot încalcă prevederile art. 67 din

Codul familiei, se eschivează de la executarea obligațiilor părintești, inclusiv de la

plata pensiei de întreținere, astfel acesta poate fi decăzut din drepturile părintești.

Decăderea din drepturile părintești este sancțiunea prin efectul căreia părintele

care își exercită drepturile sau își îndeplinește obligațiile părintești contrar intereselor

copilului, își pierde aceste drepturi. Decăderea din drepturile părintești constituie o

măsură ce poate fi luată numai în interesele minorului și urmărește protejarea acestor

interese.

Astfel, aplicarea corectă și uniformă de către instanțele judecătorești a

legislației din domeniul familiei, este una din condițiile soluționării legale a cauzelor

civile privind decăderea din drepturile părintești. Generalizarea practicii judiciare

atestă că instanțele judecătorești, de regulă, aplică corect legislația la examinarea

acestei categorii de cauze.

Consideră că intimatul Ropot Ruslan întrunește motivele stipulate în art. 67 lit.

a), h) Codul familiei pentru decădere din drepturile părintești.

Totodată, a relatat că, urmare a decăderii, părintele pierde drepturile părintești

cu privire la persoana și bunurile minorului, precum și îndatoririle părintești, cu

excepția obligației de întreținere față de minor. Altfel spus, decăderea din drepturile

părintești nu are ca efect atingerea drepturilor copilului față de părintele său și, în

consecință, această sancțiune nu produce nici atingerea obligațiilor părintelui

corelative acestor drepturi. În cazul acestui temei se includ acțiunile sau inacțiunile

care pun în primejdie sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea lui morală,

asigurarea condițiilor de trai și materiale, învățătură și instruirea copilului.

Mai mult, orice copil are dreptul de a fi crescut de proprii părinți, fapt prevăzut

de art.7 al Convenției cu privire la Drepturile Copilului. Acest principiu de bază a

fost consacrat încă prin Declarația Drepturilor Copilului din 1959.

Menționează că, acest drept trebuie examinat în corelație cu câteva aspecte:

responsabilitatea părinților sau, după caz, a membrilor familiei lărgite ori ai

comunității pentru orientarea și dezvoltarea capacităților copilului;

responsabilitățile conjugate ale părinților sprijinite adecvat de către stat; interzicerea

separării oricărui copil de părinții săi împotriva voinței lor, cu excepția situației în

care această separare este necesară în interesul superior al copilului; obligația statelor

să sprijine părinții cu privire la responsabilitățile materiale pe care aceștia le au față

de îngrijirea copiilor lor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 12 mai 2022

La 04 iulie 2022, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa

electronică a avocatului Ghenadie Odobescu, în interesele lui Tatianei Ropot,

3

odobescu8partenerii@gmail.com (f.d. 137) și la adresa poștală a recurentei Tatiana

Ropot fiind recepționată de ultimul la data de 14 iulie 2022.

Astfel, recursul, declarat la data de 25 mai 2022, este în termen.

La 10 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 158).

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Ropot, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel

are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tatiana Ropot, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5