2ra-854/22 — Decăderea din drepturile părintesti

Dosarul nr. 2ra–854/22 2-21119248-01-2ra-15062022 Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. I. Drăgulean) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 20 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Musteață Elena împotriva lui Vasilcov Vadim, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Râșcani cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care cererea de apel depusă de către Musteață Elena a fost respinsă, fiind menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț (sediul central), c o n s t a t ă : La 09 august 2021, Musteață Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie a înaintat acțiune în judecată împotriva lui Vasilcov Vadim, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineț și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Râșcani cu privire la decăderea din drepturile părintești a lui Vasilcov Vadim față de copii minori : Xxxxx, a. n. Xxxxx și Xxxxx a. n.Xxxxx, și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5100 de lei.

Reclamanta în motivarea acțiunii, a invocat că, căsătoria cu Vasilcov Vadim a fost înregistrată la 11 noiembrie 2006, de către Primăria satului Viișoara, raionul Edineț, sub nr. 6. Din căsătorie s-au născut doi copii - Xxxxx, a. n. Xxxxx, și Xxxxx, a. n. Xxxxx, care la moment se află la educația și întreținerea sa, fapt confirmat prin Certificatul nr. 589 din 04 august 2021, eliberat de Primăria orașului Râșcani. 1 A mai menționat că prin hotărârea din 01 iunie 2014 a Judecătoriei Edineț a fost desfăcută căsătoria dintre ea - Musteață (Vasilcov) Elena și Vasilcov Vadim, fiind determinat locul de trai al copiilor minori împreună cu mama.

În context, reclamanta a susținut că din anul 2015 și până în prezent, minorii sunt la educarea și întreținerea exclusivă a sa, iar pârâtul Vasilcov Vadim nu participă la educația și întreținerea minorilor, are o atitudine neglijentă față de copii, nu se interesează de soarta lor, de starea de sănătate a acestora, prin ce încălcă grav obligațiile sale părintești. A mai menționat că, multiplele încercări a copiilor de a lua legătura cu pârâtul au eșuat, ultimul manifestând o lipsă de dorință de a discuta cu copii săi. Astfel, creând o stare de stres, neliniște și tulburări emoționale copiilor, fapt care în mod inevitabil aduce atingere dezvoltării și stării psihologice a copiilor. La momentul destrămării familiei copiii erau de o vârstă fragedă, cu toate acestea pârâtul nu a manifestat dorința de a păstra careva legături cu copii, iar de la acea perioadă nu a mai manifestat un comportament demn de un părinte, nu s-a interesat de soarta copiilor.

Din contra, când era necesar acordul sau intervenția tatălui pentru a fi perfectate careva acte ale copiilor, pârâtul refuza în perfectarea acordurilor necesare. A mai susținut că pârâtul în mod conștient și cu rea-credință abuzează de drepturile sale părintești față de copii săi și respectiv se eschivează de la obligațiunile stabilite în conformitate cu legea. A mai menționat că, potrivit încheierii executorului judecătoresc Chișcă Veaceslav nr. 143 din 30 iulie 2021, privind stabilirea cuantumului restanței la pensia alimentară, se confirmă faptul că potrivit hotărârii din 02 iunie 2014 a Judecătoriei Edineț (sediul central) a fost încasată de la Vasilcov Vadim pensia alimentară în beneficiul lui Musteață (Vasilcova) Elena pentru minorii Xxxxx și Xxxxx, în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri lunar, începând cu 29 mai 2014, până la atingerea majoratului minorilor.

Iar, în perioada de 18 iunie 2015 – 31 iulie 2021, datoria la achitarea pensiei constituie suma de 207 252,56 de lei. Reclamanta a mai reținut că, eschivarea de la executarea obligațiilor părintești este confirmată prin înscrisuri care se anexează, atât de la administrația publică de la locul de trai, precum și de către instituția pe care o frecventează copiii. Pe lângă faptul că pârâtul nu a participat la creșterea, educația și instruirea copiilor, nici nu a asigurat măcar întreținerea copiilor prin achitarea lunară a pensiei de întreținere, cu toate că pârâtul are posibilitate, astfel pe parcursul ultimilor 6 ani, întreținerea copiilor o asigură de una singură. În procesul executării silite a hotărârii judecătorești de încasare a pensiei de întreținere, pârâtul a fost somat de către executorul judecătoresc să achite lunar pensia de întreținere, însă fără careva rezultate.

În ședința de judecată reclamanta a solicitat decăderea din drepturile părințești a lui Vasilcov Vadim, deoarece acesta încalcă prevederile art. 67 din Codul Familiei al RM, și anume se eschivează de la executarea obligațiunilor părintești, inclusiv de 2 la plata pensiei de întreținere. Prin hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț (sediul central) acțiunea înaintată de Musteață (Vasilcova) Elena a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel declarată de către Musteață ( Vasilcova) Elena și a fost menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț.

Pentru a decide astfel, instanțele au reținut că în situația din speță nu a fost demonstrat că Vasilcov Vadim se eschivează cu rea-credință de la executarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, care urma a fi probată prin circumstanțe concrete sau careva acte de constatare, precum că Vasilcov Vadim acționează cu intenție, prin prisma art.63, 318, 319 Cod contravențional sau art.320 Cod penal, însă astfel de probe de către Musteață (Vasilcova) Elena nu au fost prezentate. Or, decăderea din drepturile părintești este o sancțiune foarte drastică, și ea necesită a fi aplicată față de părinți numai după ce se va constata că alte măsuri luate față de părinții ce nu-și onorează obligațiile nu au dat nici un efect, cum ar fi preîntâmpinarea părinților, atragerea la răspundere contravențională în temeiul art. 63 Cod contravențional.

La 25 mai 2022 (prin oficiul poștal), Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, a contestat cu recurs decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț (sediul central), cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat, că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au constatat circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și au dat o apreciere incorectă a situației de fapt. A mai invocat că intimatul nu se interesează de mulți ani de soarta copiilor și nu se implică în nici un mod la educația și creșterea acestora.

Astfel, a menționat că intimatul Vasilcov Vadim încalcă prevederile art. 67 alin. (1) din Codul familiei al RM și anume se eschivează de la executarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, astfel acesta urmează a fi decăzut din drepturile părintești. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 10 mai 2022, expediată în adresa avocatului Odobescu Ghenadie, prin intermediul poștei electronice, la 27 mai 2022 (f.d.141). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele 3 cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului 4 înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Musteață (Vasilcova) Elena, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5