2ra-1283/22 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1283/2022 2-21110687-01-2ra-13092022 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: I. Dragulean) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Belitei împotriva Rodicăi Cotiujenschi cu privire la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 2 iulie 2021, Mihail Belitei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Cotiujenschi cu privire la încasarea sumei de 50 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielilor legate de asistența juridică în sumă de 3 000 de lei, precum și a altor cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului.

În motivarea acțiunii a indicat că Rodica Cotiujenschi și-a creat profil pe rețelele de socializare „Odnoklasniki.ru” cu numele de „VV” și profil pe rețelele de socializare „Facebook” cu numele „Cetatean Volodeni”, unde a postat insulte și ponegriri despre reclamant și familia sa. Postările conțin pozele familiei, cei patru copii, printre care și fiica minoră XXXXXX. A mai indicat că cuvintele murdare adresate reclamantului cât și familiei sale lezează dreptul reclamantului și al familiei sale la intimitatea vieții private, lezează demnitatea și onoarea sa și a fiecărui membru al familiei. Reclamantul a menționat că plasarea mesajelor, bârfelor, cuvintelor înjositoare, calomniei la adresa membrilor familiei sale, au avut loc și anterior, dar a contat pe bunul simț și nu a apelat la poliție.

Însă informația care s-a distribuit pe rețelele de socializare acționează asupra sa și a întregii familii, iar atacul psihologic provocat de mesajele murdare, pot cauza situații necontrolabile, deoarece este vorba despre copiii reclamantului, iar fiica minoră fiind la o vârstă atât de fragedă, ar putea afla de pe rețelele de socializare lucruri monstruoase, care nu sunt altceva decât niște minciuni, fiindu-i frică pentru starea ei psihologică. 1 Totodată a notat că la 2 septembrie 2020, a scris o plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț, prin care solicită să se ia măsuri cu persoana necunoscută, care se ascunde pe rețelele de socializare „Odnoklasniki.RU” cu numele de „VV” și pe „Facebook” cu numele „Cetatean Volodeni”.

În urma investigațiilor, de către SS al SP nr. 1 al IP Edineț, agent superior Denis Tureac, a fost descoperit cine se ascundea după aceste nume false, aceasta fiind pârâta Rodica Cotiujenschi. Astfel, conform procesului-verbal de audiere a contravenientului pe cauza contravențională, Cotiujenschi și-a recunoscut vina integral. A considerat că cererea de încasare a prejudiciului moral se depune către persoanele care poartă vina, iar la caz vina o poartă Rodica Cotiujenschi, fiind persoana îndatorată să plătească prejudiciul moral în urma disconfortului emoțional și atacului psihologic, pe care l-a suportat, iar prin acțiunile ilegale și lipsa de educație din partea pârâtei, i s-a adus atingere la dreptul extrapatrimonial, manifestate prin stările psihologice și anume: dezechilibrul emoțional, social și alte atribute ce definesc statutul moral.

De altfel, a mai menționat că acțiunile prejudiciabile ale pârâtei l-au afectat sufletește și asta se remarcă prin trăirile negative suferite, emoțiile negative care persistă și acum, l-au afectat enorm psihic, lăsându-i consecințe și în prezent, deoarece suferințele emoționale durează în timp. Reclamantul a învederat că valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate de el și familia sa constituie suma de 50 000 de lei, fiind una necesară, pentru a fi reabilitată starea emoțională ce a fost dezechilibrată. A mai notat că prin acțiunile ilegale ale pârâtei, i s-a adus atingere la dreptul extrapatrimonial manifestat prin stări psihologice și anume: lezarea onoarei, tristețe, deprimare, rușine, disconfort sufletesc enorm, teamă, neajutorare, umilință, inferioritate, disconfort general, insatisfacție, stres și alte atribute ce definesc statutul moral.

Luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, a considerat necesar de a-i fi acordată drept compensație morală suma de 50 000 de lei, reprezentând o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, această sumă reprezentând o compensare suficientă, echitabilă, și nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat. Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Belitei. S-a încasat de la Rodica Cotiujenschi în beneficiul lui Mihail Belitei suma de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile lui Mihail Belitei s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Rodica Cotiujenschi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei. Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, la data de 28 octombrie 2021, a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, și s-a menținut hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Belitei împotriva 2 Rodicăi Cotiujenschi cu privire la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 387 alin. (1) Cod contravențional, art. 16 alin. (1) lit. g), 19 alin. (1), (3) și (5), 20 alin. (1) și (2), 21, 1998 alin. (1), 2036 alin. (1) și (2), 2037 Cod civil, și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, ținând cont de gravitatea abaterilor comise de către Rodica Cotiujenschi, Colegiul, la caz, a concluzionat că instanța de judecată corect a conchis că din contul pârâtei Rodica Cotiujenschi urmează a fi încasat prejudiciul moral în mărime de 1 000 de lei, iar restul sumei de 49 000 de lei urmează a fi respins, ca neîntemeiat. În acest sens, Colegiul a reținut că între părți există relații ostile de mai mult timp, iar acțiunile pârâtei Rodica Cotiujenschi au venit cu scop de răzbunare.

Mai mult, în raport cu cele invocate în cererea de apel, instanța a reține și faptul că însuși Mihail Belitei, la fel pe rețele de socializare a avut un limbaj indecent în raport cu Rodica Cotiujenschi, fapt ce dezavantajează poziția sa de persoană cu suferințe extrem de profunde, care ar urma a fi apreciate la o valoare mai mare, decât cea acordată de instanța de fond. Instanța a mai reținut că, criteriul general invocat de CEDO constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale datorită naturii lor nepatrimoniale o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt.

Din considerentele enunțate, Colegiul a concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului. La 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022 și a expediat-o participanților la proces la 29 iulie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea 3 de expediere (f.d. 137), astfel, recursul declarat la data de 12 august 2022, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 13 septembrie 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, or, până la examinarea recursului în adresa instanței careva referințe nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 4 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5