2ra-1376/22 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1376/22 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1376/22
2-21124983-01-2ra-29092022
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central, Judecător – A.Roșca
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
Î N C H E I E R E
02 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Sedîh Olga, prin intermediul
avocatului Cepoi Ina,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sedîh Olga către Costețchi
Victor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2022, prin care a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 18 ianuarie 2022,
c o n s t a t ă:
La 20 august 2021, Sedîh Olga s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către
Costețchi Victor, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 67 750 lei,
repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, în vara anului 2020, Costețchi Victor și-a luat
angajamentul de a efectua lucrări de reconstrucție a imobilului ce-i aparține reclamantei
cu titlu de moștenitor, situat în xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx, și a efectuat devizul de
cheltuieli.
Cu toate acestea, deși Costețchi Victor solicita și, respectiv, primea bani pentru
serviciile sale, pârâtul nu a procurat materialele corespunzătoare devizului de cheltuieli și
a efectuat lucrări necalitative. Astfel, lucrătorii angajați de Costețchi Victor au montat
necalitativ acoperișul și la prima ploaie în toată casa a curs apă. Pe lângă toate cele expuse,
o mare parte din materiale au fost pur și simplu deteriorate.
În altă ordine de idei, reclamanta a menționat că pârâtul îi prezenta bonuri de plată, însă
acestea nu coincideau cu volumul materialelor de construcție cumpărate.
De asemenea, reclamanta a remarcat că lucrătorii care efectuau lucrările de construcție,
erau necalificați, până la sfârșitul verii 2020, cheltuise în jur de 67 750 lei, iar reparația
casei așa și nu era finalizată.
În urma celor descrise, reclamanta a depus o plângere la poliție, iar potrivit procesului-
verbal cu privire la contravenție, în baza art. 263 alin. (1) din Codul contravențional,
Organul de Poliție Bălți i-a aplicat lui Costețchi Victor amendă în mărime de 30 u.c. - 1
500 lei.
La fel, la Organul de poliție a fost încheiată o tranzacție de împăcare prin care pârâtul
s-a obligat să finiseze lucrul, însă până la depunerea prezentei acțiuni, acesta nu și-a
1
îndeplinit angajamentul, iar reclamanta a fost nevoită să angajeze alți lucrători care au
finisat lucrările de reparație.
Soluționarea prealabilă a litigiului iscat nu s-a soldat pozitiv.
Reclamanta este pensionară cu grad de dizabilitate, iar soțul ei, în urma acestor
incidente cu lucrătorii, a suportat patru ictusuri cerebrale și are nevoie de îngrijire
permanentă din partea soției.
Respectiv, reclamanta consideră că este îndreptățită de a solicita repararea prejudiciului
moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 18 ianuarie 2022, cererea de
chemare în judecată depusă de Sedîh Olga către Costețchi Victor cu privire la încasarea
prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată, a fost respinsă.
La 19 ianuarie 2022, Sedîh Olga, prin intermediul avocatului Cepoi Ina, a declarat apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 18 ianuarie 2022, solicitând
casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind încasarea de la Costețchi Victor în
beneficiul Olgăi Sedîh a prejudiciului material în mărime de 67 750 lei și a prejudiciului
moral în mărime de 10 000 lei.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2022, s-a respins apelul declarat de Sedîh
Olga, prin intermediul avocatului Cepoi Ina, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți,
sediul central, din 18 ianuarie 2022, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Sedîh Olga către Costețchi Victor cu privire la încasarea prejudiciului material,
repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a remarcat că din materialele cauzei se
poate constata doar faptul procurării unor materiale de construcții și achitarea unor sume
pentru efectuarea lucrărilor de construcții, iar volumul lucrărilor care trebuia să fie
efectuat și remunerarea corespunzătoare, precum și volumul lucrărilor deja efectuate și
calitatea acestora, nu poate fi stabilit.
Astfel, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe, potrivit
căreia, din actele anexate la dosar nu se poate stabili vina pârâtului/intimat în cauzarea
prejudiciului material reclamantei/apelante.
În altă ordine de idei, instanța de apel a menționat că aplicarea sancțiunii
contravenționale în privința lui Costețchi Victor, nu servește drept temei pentru încasarea
prejudiciului solicitat de Sedîh Olga, deoarece intimatul a fost sancționat pentru
desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare la autoritatea publică
competentă, de altfel, lipsind legătura cauzală dintre sancționarea intimatului și cauzarea
prejudiciului pretins de apelantă.
În concluzie, Curtea de Apel Bălți a menționat că la caz nu sunt aplicabile prevederile
art. 1980 alin. (1) din Codul civil.
La 08 septembrie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Sedîh Olga, prin
intermediul avocatului Cepoi Ina, în care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți
din 09 iunie 2022 și a hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 18 ianuarie 2022.
Cu referire la circumstanțele de fapt relevante prezentului litigiu, recurenta a menționat
că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii în fond, iar concluziile expuse în actul judecătoresc sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii.
Astfel, reiterând circumstanțele de fapt descrise în cererea de chemare în judecată și în
cererea de apel, recurenta a remarcat că soluția instanței de apel nu conține o argumentare
clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare
2
superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.
Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2022 a fost
recepționată de către Sedîh Olga la 26 iulie 2022. (f. d. 145)
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului
civil, consideră că recursul din 08 septembrie 2022, declarat de Sedîh Olga, prin
intermediul avocatului Cepoi Ina, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și
prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sedîh Olga, prin
intermediul avocatului Cepoi Ina este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor
secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict
delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)
din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării
esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor
circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului,
or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de
menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,
precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,
rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei
atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu
3
soluția dată de instanța inferioară, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat
de Sedîh Olga, prin intermediul avocatului Cepoi Ina.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sedîh Olga, prin intermediul avocatului
Cepoi Ina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4