2ra-1322/22 — încasarea datoriei

2ra-1322/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1322/2022

2-19067611-01-2ra-19092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Botnariuc,

reprezentat de avocatul Igor Otgon,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja

împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei,

la cererea de chemare în judecată depusă de Valentinei Burduja împotriva lui

Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei, și

la acțiunea reconvențională înaintată de Alexandru Botnariuc împotriva lui

Adrian Burduja și Valentinei Burduja cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 ianuarie 2019, Adrian Burduja a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Botnariuc prin care solicită încasarea datoriei în mărime

de 49 000 de lei și taxa de stat în mărime de 1 474 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 20 august 2018, între reclamant și pârât a

fost întocmit un contract (2 recipise) prin care, pârâtul s-a obligat să fabrice și să

monteze mobilierul menționat în recipisă, iar Adrian Burduja să-i achite sumele

indicate în recipisă.

Până la înaintarea acțiunii, pârâtul a primit suma de 49 000 de lei, însă

obligațiile contractuale nu au fost executate.

A considerat că prin situația formată i se creează o pagubă considerabilă prin

lipsa de posesie asupra sumei sau a mobilierului în cauza respectivă.

Reclamantul a susținut că a expediat în adresa pârâtului pretenția prin care a

solicitat în termen de 10 zile executarea lucrărilor asumate sau restituirea sumelor

avansate, astfel, la 27 decembrie 2018, pârâtul a recepționat pretenția.

A menționat că, după expirarea termenului stabilit în pretenție și până la

depunerea cererii de chemare în judecată nu a primit un răspuns și pârâtul nu a

executat benevol lucrările sau nu a restituit banii.

La 29 ianuarie 2019, Valentina Burduja a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Botnariuc, prin care a solicitat încasarea datoriei în

mărime de 15 000 de lei, invocând faptul că la data de 02 august 2018 a transmis

pârâtului suma respectivă pentru confecționarea și montarea mobilierului, conform

1

recipisei. În condițiile în care acesta nu și-a executa obligația și a nu satisfăcut

pretenția, a depus prezenta cerere în instanță.

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 s-a dispus a conexa într-un

singur proces, cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei,

cu cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina

Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei.

La 02 septembrie 2021, reprezentantul pârâtului Alexandru Botnariuc, a

depus cerere reconvențională, prin care a solicitat dispunerea examinării prezentei

cauze în ședință publică; respingerea cererii de chemare în judecată depusă de

Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc privind încasarea datoriei în

mărime de 49 000 de lei; dispunerea încasării datoriei de la Adrian Burduja și

Valentina Burduja în beneficiul lui Alexandru Botnariuc în mărime de 26 500 de

lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că conform înțelegerii

prealabile, contravaloarea serviciilor comandate a fost estimată la suma de 98 000

de lei, sumă ce cuprinde cheltuielile pentru procurarea materialelor necesare

confecționării propriu zise a mobilei, transportarea mobilei la adresa beneficiarului,

cât și montarea acesteia.

A indicat că reclamantul/ pârât și-a îndeplinit obligațiunile asumate, primind

doar suma de 58 000 de lei, ceea ce constituie o restanță de 26 500 de lei.

Prin încheierea protocolară din 02 septembrie 2021 a fost pusă pe rol cererea

reconvențională.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja. S-a încasat de

la Alexandru Botnariuc în beneficiul lui Adrian Burduja datoria în sumă de 49 000

de lei si taxa de stat în sumă de 1 474 de lei. S-a respins ca neîntemeiată acțiune

reconvențională depusă de Alexandru Botnariuc împotriva lui Adrian Burduja și

Valentina Burduja cu privire la încasarea datoriei. S-a admis cerere de chemare în

judecată depusă de Valentina Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire

la încasarea datoriei. S-a încasat de la Alexandru Botnariuc în beneficiul Valentinei

Burduja datoria în sumă de 15 000 de lei și taxa de stat în sumă de 454 de lei.

La 20 septembrie 2021, avocatul Igor Otgon, în interesele lui Alexandru

Botnariuc, a depus cerere de apel, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunilor reclamantului

inițial și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea apelului a indicat că Alexandru Botnariuc și-a asumat obligațiile

de confecționare, livrare și montare a mobilei, potrivit solicitării soților Adrian

Burduja și Valentina Burduja, recepționând în acest sens mijloace bănești de la

aceștia, cu titlu de avans, care au fost destinate suportării cheltuielilor legate de

achiziționarea materiei prime, remunerarea muncitorilor antrenați suplimentar în

atelierul său, cât și pentru cheltuielile legate de livrarea/ transportarea și montarea

mobilei respective.

Ulterior executării celor convenite, între client/ beneficiar și prestator au

apărut neînțelegeri, atât privind mobila confecționată, livrată și montată, cât și

privind achitarea plății restante pentru munca efectuată de către Alexandru

Botnariuc.

Neînțelegerile apărute n-au fost soluționate amiabil și clienții l-au acționat în

judecată pe Alexandru Botnariuc.

2

S-a menționat că Alexandru Botnariuc, fiind în relații amicale cu Adrian

Burduja nu a solicitat o confirmare scrisă privind munca efectuată, inclusiv

serviciile de livrare și montare, prin întocmirea unui eventual act de primire-

predare; nu a efectuat nici o poză a mobilei către ziua montării acesteia; nu a

recepționat de la Adrian Burduja și Valentina Burduja o confirmare scrisă privind

cheltuielile efectuate, aferent procesului de producție a mobilei comandate de

acești soți; nu a păstrat alte dovezi despre executarea acelor comenzi.

A indicat faptul că unica probă relevantă întru susținerile lui Alexandru

Botnariuc, expuse în cererea sa reconvențională, a fost obținerea explicațiilor

părților depuse în cadrul ședinței de judecată, iar instanța urma să dea apreciere

corespunzătoare acestora, conform prevederilor art. 117 alin. (2) și art. 123 alin. (6)

Cod de procedură civilă.

Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea de apel declarată de avocatul Igor Otgon în interesele lui

Alexandru Botnariuc și s-a menținut hotărârea din 10 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la

încasarea datoriei și acțiunea reconvențională depusă de Alexandru Botnariuc

împotriva lui Adrian Burduja și Valentina Burduja cu privire la încasarea datoriei.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 512, 514, 572, 970 Cod civil (în

vigoare până la 01 martie 2019), în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a reținut

că Alexandru Botnariuc s-a obligat față de reclamanți la prestarea anumitor

servicii, ce implică confecționarea/ montarea mobilei, iar în condițiile în care nu și-

a executat obligația, fiind ținut la restituirea sumelor obținute în calitate de avans.

Astfel, Colegiul a considerat că instanța de fond corect a concluzionat în

privința cererilor de chemare în judecată depuse de către Adrian Burduja și

Valentina Burduja, încasând în beneficiul acestora sumele transmise în avans,

pentru lucrările care nu au mai fost efectuate de către Alexandru Botnariuc.

La fel, în condițiile art. 94 Cod de procedură civilă, Adrian Burduja și

Valentina Burduja având câștig de cauză, sunt îndreptățiți și la compensarea

cheltuielilor de judecată suportate.

Totodată, în ceea ce vizează acțiunea reconvențională a lui Alexandru

Botnariuc, Colegiul a considerat justă concluzia instanței de fond, în condițiile în

care nu au fost prezentate careva probe ce ar răsturna soluția primei instanțe, or, în

sensul art. 118 Cod de procedură civilă, partea urma să-și probeze pretențiile sale.

La 01 septembrie 2022, Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor

Otgon, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de trimitere a cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

3

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 aprilie 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 29 iunie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea

de expediere (f.d. 189), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare

a acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la data de 01 septembrie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 19 septembrie

2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 22 noiembrie 2022, Adrian Burduja a depus referință, prin care a

solicitat a considera inadmisibil recursul.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat

de avocatul Igor Otgon, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Botnariuc,

reprezentat de avocatul Igor Otgon, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor

Otgon, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Botnariuc,

reprezentat de avocatul Igor Otgon, împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5