2ra-1322/22 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1322/2022 2-19067611-01-2ra-19092022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentinei Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei, și la acțiunea reconvențională înaintată de Alexandru Botnariuc împotriva lui Adrian Burduja și Valentinei Burduja cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 09 ianuarie 2019, Adrian Burduja a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Botnariuc prin care solicită încasarea datoriei în mărime de 49 000 de lei și taxa de stat în mărime de 1 474 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 20 august 2018, între reclamant și pârât a fost întocmit un contract (2 recipise) prin care, pârâtul s-a obligat să fabrice și să monteze mobilierul menționat în recipisă, iar Adrian Burduja să-i achite sumele indicate în recipisă. Până la înaintarea acțiunii, pârâtul a primit suma de 49 000 de lei, însă obligațiile contractuale nu au fost executate. A considerat că prin situația formată i se creează o pagubă considerabilă prin lipsa de posesie asupra sumei sau a mobilierului în cauza respectivă. Reclamantul a susținut că a expediat în adresa pârâtului pretenția prin care a solicitat în termen de 10 zile executarea lucrărilor asumate sau restituirea sumelor avansate, astfel, la 27 decembrie 2018, pârâtul a recepționat pretenția.

A menționat că, după expirarea termenului stabilit în pretenție și până la depunerea cererii de chemare în judecată nu a primit un răspuns și pârâtul nu a executat benevol lucrările sau nu a restituit banii. La 29 ianuarie 2019, Valentina Burduja a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Botnariuc, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 15 000 de lei, invocând faptul că la data de 02 august 2018 a transmis pârâtului suma respectivă pentru confecționarea și montarea mobilierului, conform 1 recipisei. În condițiile în care acesta nu și-a executa obligația și a nu satisfăcut pretenția, a depus prezenta cerere în instanță.

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 s-a dispus a conexa într-un singur proces, cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei, cu cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei. La 02 septembrie 2021, reprezentantul pârâtului Alexandru Botnariuc, a depus cerere reconvențională, prin care a solicitat dispunerea examinării prezentei cauze în ședință publică; respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc privind încasarea datoriei în mărime de 49 000 de lei; dispunerea încasării datoriei de la Adrian Burduja și Valentina Burduja în beneficiul lui Alexandru Botnariuc în mărime de 26 500 de lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că conform înțelegerii prealabile, contravaloarea serviciilor comandate a fost estimată la suma de 98 000 de lei, sumă ce cuprinde cheltuielile pentru procurarea materialelor necesare confecționării propriu zise a mobilei, transportarea mobilei la adresa beneficiarului, cât și montarea acesteia. A indicat că reclamantul/ pârât și-a îndeplinit obligațiunile asumate, primind doar suma de 58 000 de lei, ceea ce constituie o restanță de 26 500 de lei. Prin încheierea protocolară din 02 septembrie 2021 a fost pusă pe rol cererea reconvențională. Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja.

S-a încasat de la Alexandru Botnariuc în beneficiul lui Adrian Burduja datoria în sumă de 49 000 de lei si taxa de stat în sumă de 1 474 de lei. S-a respins ca neîntemeiată acțiune reconvențională depusă de Alexandru Botnariuc împotriva lui Adrian Burduja și Valentina Burduja cu privire la încasarea datoriei. S-a admis cerere de chemare în judecată depusă de Valentina Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei. S-a încasat de la Alexandru Botnariuc în beneficiul Valentinei Burduja datoria în sumă de 15 000 de lei și taxa de stat în sumă de 454 de lei. La 20 septembrie 2021, avocatul Igor Otgon, în interesele lui Alexandru Botnariuc, a depus cerere de apel, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunilor reclamantului inițial și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea apelului a indicat că Alexandru Botnariuc și-a asumat obligațiile de confecționare, livrare și montare a mobilei, potrivit solicitării soților Adrian Burduja și Valentina Burduja, recepționând în acest sens mijloace bănești de la aceștia, cu titlu de avans, care au fost destinate suportării cheltuielilor legate de achiziționarea materiei prime, remunerarea muncitorilor antrenați suplimentar în atelierul său, cât și pentru cheltuielile legate de livrarea/ transportarea și montarea mobilei respective. Ulterior executării celor convenite, între client/ beneficiar și prestator au apărut neînțelegeri, atât privind mobila confecționată, livrată și montată, cât și privind achitarea plății restante pentru munca efectuată de către Alexandru Botnariuc.

Neînțelegerile apărute n-au fost soluționate amiabil și clienții l-au acționat în judecată pe Alexandru Botnariuc. 2 S-a menționat că Alexandru Botnariuc, fiind în relații amicale cu Adrian Burduja nu a solicitat o confirmare scrisă privind munca efectuată, inclusiv serviciile de livrare și montare, prin întocmirea unui eventual act de primire- predare; nu a efectuat nici o poză a mobilei către ziua montării acesteia; nu a recepționat de la Adrian Burduja și Valentina Burduja o confirmare scrisă privind cheltuielile efectuate, aferent procesului de producție a mobilei comandate de acești soți; nu a păstrat alte dovezi despre executarea acelor comenzi.

A indicat faptul că unica probă relevantă întru susținerile lui Alexandru Botnariuc, expuse în cererea sa reconvențională, a fost obținerea explicațiilor părților depuse în cadrul ședinței de judecată, iar instanța urma să dea apreciere corespunzătoare acestora, conform prevederilor art. 117 alin. (2) și art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă. Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea de apel declarată de avocatul Igor Otgon în interesele lui Alexandru Botnariuc și s-a menținut hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Burduja împotriva lui Alexandru Botnariuc cu privire la încasarea datoriei și acțiunea reconvențională depusă de Alexandru Botnariuc împotriva lui Adrian Burduja și Valentina Burduja cu privire la încasarea datoriei.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 512, 514, 572, 970 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a reținut că Alexandru Botnariuc s-a obligat față de reclamanți la prestarea anumitor servicii, ce implică confecționarea/ montarea mobilei, iar în condițiile în care nu și- a executat obligația, fiind ținut la restituirea sumelor obținute în calitate de avans. Astfel, Colegiul a considerat că instanța de fond corect a concluzionat în privința cererilor de chemare în judecată depuse de către Adrian Burduja și Valentina Burduja, încasând în beneficiul acestora sumele transmise în avans, pentru lucrările care nu au mai fost efectuate de către Alexandru Botnariuc.

La fel, în condițiile art. 94 Cod de procedură civilă, Adrian Burduja și Valentina Burduja având câștig de cauză, sunt îndreptățiți și la compensarea cheltuielilor de judecată suportate. Totodată, în ceea ce vizează acțiunea reconvențională a lui Alexandru Botnariuc, Colegiul a considerat justă concluzia instanței de fond, în condițiile în care nu au fost prezentate careva probe ce ar răsturna soluția primei instanțe, or, în sensul art. 118 Cod de procedură civilă, partea urma să-și probeze pretențiile sale. La 01 septembrie 2022, Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de trimitere a cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. 3 În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 aprilie 2022 și a expediat-o participanților la proces la 29 iunie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d. 189), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la data de 01 septembrie 2022, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 19 septembrie 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței. Astfel, la 22 noiembrie 2022, Adrian Burduja a depus referință, prin care a solicitat a considera inadmisibil recursul. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

4 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Botnariuc, reprezentat de avocatul Igor Otgon, împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5