2ra-1264/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-1264/22

2-20131265-01-2ra-08092022

Prima instanță - Judecătoria Cahul, sediul Central ( jud.: M. Bușuleac )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Cahul (jud.: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Proseanchin Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de chemare în judecată

depusă de Proseanchin Alexandr către Malcova Tatiana cu privire la repararea

prejudiciului,

împotriva încheierii și deciziei Curții de Apel Cahul din 26 mai 2022, prin care

s-au respins apelurile declarate de Proseanchin Alexandru și Malcova Tatiana și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 decembrie 2021,

c o n s t a t ă :

La 22 octombrie 2020, Proseanchin Alexandr a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Malcova cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivare a invocat că la 29 septembrie 2018 Malcova Tatiana a postat și

distribuit pe pagina sa de socializare „Instagram” informație defăimătoare care-i

înjosește onoarea și demnitatea, cu conținutul precum că el ar fi luat bani de la părinții

ei pentru un cadou.

Această postare conține adresa paginii sale de pe rețeaua de socializare internet

„Instagram”, or aceasta conține numele, numărul de telefonie mobilă și alte date cu

caracter personal, ceea ce evident îi încalcă drepturile și interesele legale.

Astfel, orice persoană care a citit informațiile postate de Malcova Tatiana pe

internet își poate crea impresia că este o persoană nedemnă și dezonorantă, ceea ce nu

corespunde realității.

Reclamantul a susținut că s-a adresat cu plângere Inspectoratului de Poliție pentru

a fi atrasă Malcova Tatiana la răspundere pentru încălcarea drepturilor și intereselor

sale.

Drept urmare la 23 noiembrie 2018 în privința Tatianei Malcova a fost întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție nr.MAI04546088 în baza art.69 alin.(2) Cod

contravențional, adică injuria adusă în mass-media, fiindu-i aplicată pedeapsa sub

formă de amendă.

Procesul-verbal în cauză nu a fost contestat, decizia a devenită executorie, fapt

1

confirmat prin notificarea Inspectoratului de Poliție Cahul nr.16128 din 26 decembrie

2018.

Reclamantul a indicat că prin difuzarea informației care îi discreditează onoarea

și demnitatea, pârâta i-a încălcat drepturile personale nepatrimoniale.

Protecția onoarei și a demnității sale este posibilă, atât prin recunoașterea

informațiilor difuzate ca fiind false, cât și prin compensarea prejudiciului moral

cauzat.

Reclamantul este angajat oficial în câmpul muncii, fiind manager al S.R.L.

„OLESCOM SERVICE”, deci, comunică cu clienții și personalul firmei, iar acțiunile

ilegale a pârâte au condus la faptul dereglării psihicului, a devenit agresiv și iritabil, a

suferit un stres semnificativ și a fost nevoit să se adreseze unui psiholog pentru ajutor.

În rezultatul acțiunilor ilegale a pârâtei a avut probleme la locul de muncă, de

asemenea, unii dintre cunoscuții săi s-au îndepărtat de el, deoarece au acceptat

informațiile difuzate ca fiind veridice fiind nevoit a se îndreptăți în fața lor.

Reclamantul a solicitat constatarea faptului că informația publicată de Malcova

Tatiana pe pagina sa de socializare „Instagram” la 29 septembrie 2018 nu corespunde

realității și îi încalcă onoarea și demnitatea, încasarea prejudiciului moral în sumă de

40 000 lei, dintre care 20 000 lei pentru difuzarea unor informații care îi înjosesc

onoarea și demnitatea, 20 000 lei pentru prejudiciului moral cauzat în urma comiterii

contravenției prevăzute de art.69 alin.(2) Cod contravențional și cheltuielile de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 decembrie 2021, cererea

de chemare în judecată înaintată de Proseanchin Alexandr s-a admis parțial.

S-a încasat de la Malcova Tatiana în beneficiul lui Proseanchin Alexandr suma

de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

În rest acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin procesul-verbal cu privire la

contravenție seria nr.MAI04546088 Malcova Tatiana a fost atrasă la răspundere

contravențională pentru comiterea contravenției prevăzute de art.69 alin.(2) Cod

contravențional, adică, injuria adusă în mass-media, cu stabilirea amenzii în mărime de

12 unități convenționale pentru faptul că a postat pe pagina sa „Instagram” o istorie cu

conținut jignitor în care a fost etichetată pagina Proseanchin Alexandr prin ce i-a

înjosit onoarea și demnitatea.

Astfel, în temeiul art. 1398 alin.(1) art.1422 alin.(1), alin.(2) Cod civil (în redacția

până la 01 martie 2019) reclamantul este în drept să pretindă compensarea unui

prejudiciul moral.

La determinarea cuantumului prejudiciului moral cauzat prin săvârșirea cu

vinovăție a contravenției, care atentează la onoarea, demnitatea persoanei, instanța a

ținut cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul

moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa mod încât

să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, astfel să fie

menținut echilibrul între daunele pricinuite, suma acordată și statutul social al

persoanei vătămate.

Suma de 40 000 lei solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral instanța de

fond a considerat-o una excesivă în contextul lipsei unor probe pertinente, or la caz sa

2

ținut cont că această compensare să fie rezonabilă pentru a aduce satisfacție, fiind

bazată pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral, fiind

determinată în condițiile legii.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 ianuarie 2022, Proseanchin

Alexandr a declarat apel , solicitând casarea parțială a hotărârii, cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor formulate în acțiune.

La 28 ianuarie 2022, avocatul stagiar Dușchina Iana în interesele apelantei

Malcova Tatiana a declarat apel solicitând casarea hotărârii judecătoriei Cahul sediul

Central din 29 decembrie 2021.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 26 mai 2022, s-au respins apelurile

declarate de Proseanchin Alexandru și Malcova Tatiana și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 decembrie 2021.

La 24 august 2022, Proseanchin Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022 solicitând admiterea acestuia, casarea parțială

a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanței, cu emiterea în partea

respingerii acțiunii, unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor.

În motivare a invocat că nu este de acord cu soluția instanței de apel.

Suma încasată cu titlu de recuperare a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei nu

este una echitabilă, deoarece pârâta a acționat cu intenție, cu cinism și fără temei.

Instanța de apel nu a adus argumente forte referitor la suma încasată în mărime

de 1000 lei.

Recurentul consideră că această sumă este ofensatoare, care din luna septembrie

2018 a parcurs o cale lungă și anevoioasă pentru a demonstra vinovăția

contravenientei, atât în fața organelor de poliție, precum și în fața instanței de judecată,

respectiv suma de 1000 lei nu este una echitabilă.

În rețele de socializare să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa pârâtei și

să pună punct în conflictul existent. Însă fiind un cetățean ce respectă legile, nu-și

poate permite astfel de comportament, deoarece consideră că aceste situații urmează să

fie soluționate exclusiv de instanțele de judecată competente.

Suma încasată de instanțele inferioare nu este una echitabilă pe care le acordă

CEDO pentru repararea prejudiciului moral și prejudiciului rezultat din contravenție,

se consideră echitabilă suma în limitele 1000 euro, la moment echivalent a 20 000 lei,

respectiv consideră că suma solicitată de reclamant în mărime de 40 000 lei este una

rațională și echitabilă.

Recurentul consideră că starea de fapt nu a fost elucidată și apreciată pe deplin

nici de către instanța de fond și nici de către instanța de apel.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei 26 mai 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs a fost declarată la 24 august 2022, respectiv, este depusă în

termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

3

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 09 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

data primirii scrisorii, fiind recepționat la 20 septembrie 2022, potrivit avizului de

recepție de la fila dosarului 156.

Până la data examinării recursului intimatul referință nu a depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

4

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, recursul declarat Proseanchin Alexandru, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Proseanchin Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători

Galina Stratulat

Victor Burduh

5