3ra-1095/22 — contestarea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-1095/22 2-20111466-01-3ra-20102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Creț împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Ministerului Apărării și Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de război cu privire la anularea refuzului în examinarea cererii și obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile, împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 8 septembrie 2020, Ivan Creț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Ministerului Apărării, Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de război cu privire la anularea refuzului în examinarea cererii și obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că în perioada conflictului armat purtat de Republica Moldova cu forțele separatiste din stânga Nistrului în anii 1991-1992, activa în cadrul Batalionului de poliție de patrulă și santinelă Botanica în calitate de polițist. A menționat că, în luna martie de la începutul conflictului, împreună cu alți colegi de serviciu a fost detașat pe platoul Cocieri la acțiunile de luptă pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova, unde s-a aflat pe poziție până la 8 martie 1992. Iar, din cauza că, se confrunta cu probleme familiale și de sănătate a fost determinat la eliberarea sa din organele afacerilor interne. 1 Reclamantul a accentuat că participarea sa la acțiunile de luptă în perioada conflictului armat se confirmă prin certificatul nr. 135 din 19 septembrie 2005 al Comisariatului de Poliție Botanica și certificatul nr. 10/207 din 21 septembrie 2005 al Ministerului Afacerilor Interne.

La fel, participarea sa la acțiunile de luptă în timpul conflictului armat din stânga Nistrului în anul 1992 se atestă și prin legitimația de participant la lupte nr. xxxx eliberată de Departamentul administrativ-militar al Ministerului Apărării la xx xxx xxxx. În conformitate cu regulamentul și ordinea înscrisurilor în livretul militar seria xx nr. xxxxx, eliberat de către Centrul militar al municipiului Chișinău, sub p. 16 este făcută notificarea „Eliberată legitimația de participant la conflictul armat din Transnistria a. 1992 sub nr. xxxx din xxx xx a. xxx”. A subliniat că, prin decretul nr. 508-VI din 6 februarie 2012 al Președintelui Republicii Moldova, a fost decorat cu medalia „Crucea comemorativă.

Participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992)”. Ivan Creț a remarcat că, a participat la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova cu acte în ordine, a beneficiat de facilitățile prevăzute de legislația Republicii Moldova. Însă, având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 182 din 28 februarie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de atribuire a statutului de veteran de război și de eliberare a legitimațiilor veteranilor de război, Comisia interdepartamentală pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război nou formată și Marele Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova au demarat formarea dosarelor solicitanților de a li se recunoaște și atribui (reconfirma) statutul de veteran de război, asigurarea schimbului legitimațiilor de model vechi cu cele de model nou și a eliberării acestora.

În acest context, la 9 decembrie 2019, a depus la Centrul militar municipiul Chișinău cerere prin care a solicitat de a soluționa problema de a-i atribui statutul de veteran de război și de a-i elibera legitimație de veteran de război de tip nou, prezentând atașat în copii certificate: buletinul de identitate, înscrierile din livretul militar, legitimația de combatant eliberată anterior, două certificate din Comisariatul de Poliție Sectorului Botanica și Ministerul Afacerilor Interne, brevetul pentru medalia Crucea comemorativă, procură cu împuterniciri, bilet de zbor, certificat de căsătorie. La informările verbale despre soluționarea cazului i s-a explicat că, nu figurează în listele aflate la păstrare în arhiva Ministerului Afacerilor Interne și i s-a recomandat completarea dosarului cu alte acte confirmative.

La 12 decembrie 2019, a depus la cancelaria Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cererea sub nr. 11572, solicitând să-i fie eliberat certificat confirmativ de participare la acțiunile de luptă. Iar, prin scrisoarea nr. 34/20- 17935 din 24 decembrie 2019 a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, i s-a comunicat că cererea a fost redirecționată Secției resurse umane a Direcției management instituțional a Ministerului Afacerilor Interne. Ulterior, la 3 ianuarie 2020, Direcția management instituțional a Ministerului Afacerilor Interne, prin scrisoarea nr. 44/10-9, i-a confirmat imposibilitatea eliberării 2 unui astfel de înscris, recomandând prezentarea comisiei a probelor concludente și pertinente.

La 17 ianuarie 2020, a înregistrat la cancelaria Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cerere sub nr. 439, prin care a solicitat să-i fie eliberat act confirmativ de participare la acțiunile de luptă și anume cartela de salarizare, însă la 25 martie 2020 a primit scrisoarea cu nr. 34/20-3117, prin care i s-a acordat un răspuns negativ, evaziv la solicitarea sa. La 10 august 2020, având în vedere inacțiunile Centrului militar al municipiului Chișinău, ca subdiviziune a Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război a înregistrat o notificare (cerere prealabilă), la care a mai depus atașat în copii acte suplimentare, însă a rămas fără examinare.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea refuzului Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război în examinarea cererii privind reconfirmarea statutului de veteran de război, obligarea Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război la reincluderea în lista participanților la conflictul armat din anul 1992 și obligarea Ministerului Apărării și Marelui Stat Major al Armatei Naționale să-i elibereze legitimație de veteran de război de tip nou. Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, a depus apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 26 ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 71, 88-91). Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu și s-a menținut hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, în cazul în care un polițist, participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova din anul 1992, solicită eliberarea legitimației de veteran, urmează să depună în acest sens o cerere la Ministerul Afacerilor Interne. Iar, în condițiile speței, Ivan Creț a depus cerere de eliberare a legitimației de veteran de tip nou la Centrul Militar mun. Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță just a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Creț, așa cum, apelantul/reclamant urma să depună cererea privind eliberarea legitimației la comisia internă a Ministerului Afacerilor Interne pentru examinarea cererilor solicitanților legitimației de veteran de război care în cazul aprobării cererii, în modul stabilit de regulamentul de organizare și funcționare a acesteia va înainta spre aprobare proiectele de decizii Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război.

3 Or, prin înscrisurile cauzei se confirmă cert că comisia internă a Ministerului Afacerilor Interne nu a examinat cererea lui Ivan Creț privind eliberarea legitimației noi și nici Comisia interdepartamentală pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război nu a examinat cererea acestuia, deoarece autoritățile publice enunțate sunt necorespunzătoare, astfel, procedura administrativă nu a avut finalitate. La 7 octombrie 2022, Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, a depus recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului cu reiterarea motivelor de fapt și de drept recurentul a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, însă date privind notificarea acesteia lipsesc. Decizia integrală din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost remisă reprezentantului recurentului, avocatul Vasile Albu, prin intermediul poștei electronice, la 16 septembrie 2022 (f.d.114). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 24 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimații nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință. Examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive ce succed.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 4 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5 În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu. În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 6