3ra-1095/22 — contestarea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1095/22 — contestarea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1095/22

2-20111466-01-3ra-20102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul

Vasile Albu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ivan Creț împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Ministerului Apărării

și Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației

de război cu privire la anularea refuzului în examinarea cererii și obligarea emiterii

actelor administrative individuale favorabile,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 8 septembrie 2020, Ivan Creț a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Ministerului Apărării, Comisiei

interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de război cu

privire la anularea refuzului în examinarea cererii și obligarea emiterii actelor

administrative individuale favorabile.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că în perioada conflictului

armat purtat de Republica Moldova cu forțele separatiste din stânga Nistrului în anii

1991-1992, activa în cadrul Batalionului de poliție de patrulă și santinelă Botanica în

calitate de polițist.

A menționat că, în luna martie de la începutul conflictului, împreună cu alți colegi

de serviciu a fost detașat pe platoul Cocieri la acțiunile de luptă pentru apărarea

independenței și integrității Republicii Moldova, unde s-a aflat pe poziție până la 8

martie 1992. Iar, din cauza că, se confrunta cu probleme familiale și de sănătate a

fost determinat la eliberarea sa din organele afacerilor interne.

1

Reclamantul a accentuat că participarea sa la acțiunile de luptă în perioada

conflictului armat se confirmă prin certificatul nr. 135 din 19 septembrie 2005 al

Comisariatului de Poliție Botanica și certificatul nr. 10/207 din 21 septembrie 2005

al Ministerului Afacerilor Interne. La fel, participarea sa la acțiunile de luptă în timpul

conflictului armat din stânga Nistrului în anul 1992 se atestă și prin legitimația de

participant la lupte nr. xxxx eliberată de Departamentul administrativ-militar al

Ministerului Apărării la xx xxx xxxx.

În conformitate cu regulamentul și ordinea înscrisurilor în livretul militar seria xx

nr. xxxxx, eliberat de către Centrul militar al municipiului Chișinău, sub p. 16 este

făcută notificarea „Eliberată legitimația de participant la conflictul armat din

Transnistria a. 1992 sub nr. xxxx din xxx xx a. xxx”.

A subliniat că, prin decretul nr. 508-VI din 6 februarie 2012 al Președintelui

Republicii Moldova, a fost decorat cu medalia „Crucea comemorativă. Participant la

acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova

(1991-1992)”.

Ivan Creț a remarcat că, a participat la acțiunile de luptă pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova cu acte în ordine, a beneficiat de

facilitățile prevăzute de legislația Republicii Moldova.

Însă, având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 182 din 28 februarie 2018

a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de atribuire a statutului de veteran de

război și de eliberare a legitimațiilor veteranilor de război, Comisia

interdepartamentală pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran

de război nou formată și Marele Stat Major al Armatei Naționale a Republicii

Moldova au demarat formarea dosarelor solicitanților de a li se recunoaște și atribui

(reconfirma) statutul de veteran de război, asigurarea schimbului legitimațiilor de

model vechi cu cele de model nou și a eliberării acestora.

În acest context, la 9 decembrie 2019, a depus la Centrul militar municipiul

Chișinău cerere prin care a solicitat de a soluționa problema de a-i atribui statutul de

veteran de război și de a-i elibera legitimație de veteran de război de tip nou,

prezentând atașat în copii certificate: buletinul de identitate, înscrierile din livretul

militar, legitimația de combatant eliberată anterior, două certificate din Comisariatul

de Poliție Sectorului Botanica și Ministerul Afacerilor Interne, brevetul pentru

medalia Crucea comemorativă, procură cu împuterniciri, bilet de zbor, certificat de

căsătorie.

La informările verbale despre soluționarea cazului i s-a explicat că, nu figurează

în listele aflate la păstrare în arhiva Ministerului Afacerilor Interne și i s-a recomandat

completarea dosarului cu alte acte confirmative.

La 12 decembrie 2019, a depus la cancelaria Direcției de Poliție a municipiului

Chișinău cererea sub nr. 11572, solicitând să-i fie eliberat certificat confirmativ de

participare la acțiunile de luptă. Iar, prin scrisoarea nr. 34/20- 17935 din 24 decembrie

2019 a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, i s-a comunicat că cererea a fost

redirecționată Secției resurse umane a Direcției management instituțional a

Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior, la 3 ianuarie 2020, Direcția management instituțional a Ministerului

Afacerilor Interne, prin scrisoarea nr. 44/10-9, i-a confirmat imposibilitatea eliberării

2

unui astfel de înscris, recomandând prezentarea comisiei a probelor concludente și

pertinente.

La 17 ianuarie 2020, a înregistrat la cancelaria Direcției de Poliție a municipiului

Chișinău cerere sub nr. 439, prin care a solicitat să-i fie eliberat act confirmativ de

participare la acțiunile de luptă și anume cartela de salarizare, însă la 25 martie 2020

a primit scrisoarea cu nr. 34/20-3117, prin care i s-a acordat un răspuns negativ,

evaziv la solicitarea sa.

La 10 august 2020, având în vedere inacțiunile Centrului militar al municipiului

Chișinău, ca subdiviziune a Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea

schimbării și eliberării legitimației de veteran de război a înregistrat o notificare

(cerere prealabilă), la care a mai depus atașat în copii acte suplimentare, însă a rămas

fără examinare.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea refuzului

Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de

veteran de război în examinarea cererii privind reconfirmarea statutului de veteran de

război, obligarea Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și

eliberării legitimației de veteran de război la reincluderea în lista participanților la

conflictul armat din anul 1992 și obligarea Ministerului Apărării și Marelui Stat Major

al Armatei Naționale să-i elibereze legitimație de veteran de război de tip nou.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, a depus apel împotriva

hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 26 ianuarie

2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ,

a fost prezentată motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată (f. d. 71, 88-91).

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu și s-a menținut

hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, în cazul în care un

polițist, participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și

independenței Republicii Moldova din anul 1992, solicită eliberarea legitimației de

veteran, urmează să depună în acest sens o cerere la Ministerul Afacerilor Interne. Iar,

în condițiile speței, Ivan Creț a depus cerere de eliberare a legitimației de veteran de

tip nou la Centrul Militar mun. Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță just a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Ivan Creț, așa cum, apelantul/reclamant urma să

depună cererea privind eliberarea legitimației la comisia internă a Ministerului

Afacerilor Interne pentru examinarea cererilor solicitanților legitimației de veteran de

război care în cazul aprobării cererii, în modul stabilit de regulamentul de organizare

și funcționare a acesteia va înainta spre aprobare proiectele de decizii Comisiei

interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran

de război.

3

Or, prin înscrisurile cauzei se confirmă cert că comisia internă a Ministerului

Afacerilor Interne nu a examinat cererea lui Ivan Creț privind eliberarea legitimației

noi și nici Comisia interdepartamentală pentru asigurarea schimbării și eliberării

legitimației de veteran de război nu a examinat cererea acestuia, deoarece autoritățile

publice enunțate sunt necorespunzătoare, astfel, procedura administrativă nu a avut

finalitate.

La 7 octombrie 2022, Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, a depus

recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu pronunțarea unei

noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului cu reiterarea motivelor de fapt și de drept recurentul a

invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, însă date

privind notificarea acesteia lipsesc. Decizia integrală din 13 iulie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost remisă reprezentantului recurentului, avocatul Vasile Albu, prin

intermediul poștei electronice, la 16 septembrie 2022 (f.d.114).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 24 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a

fost expediată copia recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile

Albu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimații nu și-au valorificat

drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul

Vasile Albu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive ce

succed.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

4

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de

recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ivan Creț, reprezentat de avocatul Vasile Albu, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6