3ra-475/22 — anularea actului administrativ, repunerea in gradul special, achitarea drepturilor salariale

3ra-475/22 — anularea actului administrativ, repunerea in gradul special, achitarea drepturilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-475/22

2-20104735-01-3ra-03052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Gh. Mîra, Ec. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne și

Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ivan Ivanov împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor salariale și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 25 august 2020 Ivan Ivanov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor

salariale și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de

29 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr.l06ef cu privire la

sancționarea disciplinară a unor salariați ai poliției din cadrul Direcției chinologice a

Inspectoratului General al Poliției, prin care, șeful - interimar al Direcției chinologice,

comisarul Ivan Ivanov a fost sancționat disciplinar prin retrogradare cu un grad special.

Reclamantul a menționat că potrivit materialelor anchetei de serviciu, temei pentru

sancționarea disciplinară a constituit lipsa unui management eficient al subdiviziunii

1

conduse, îndreptarea la depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului

cu atribuții necorespunzătoare cerințelor incidentului produs, care nu a fost instruit la

compartimentul respectiv, circumstanțe care puteau genera consecințe grave.

Reclamantul a notat că, conform concluziilor formulate în cadrul anchetei de

serviciu, la 27 iunie 2020, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la

infracțiuni și incidente nr.2 al Inspectoratului de Poliție Râșcani a fost înregistrată

înștiințarea telefonică precum că, la intrarea în scara nr. l din str. Nicolae Dimo, nr.15/2,

mun. Chișinău este amplasat un obiect exploziv. Astfel, pentru stabilirea tuturor

circumstanțelor la fața locului urmau să se deplaseze Batalionul de patrulare și

reacționare operativă al Direcției de Poliție a mun. Chișinău și membrii grupei operative

din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, fiind solicitată inclusiv prezența

specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și

expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, precum și reprezentanții

Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și a teritoriului adiacent cu

câinii detectori specializați în depistarea substanțelor explozive, despre ce a fost

informat comisarul Ivan Ivanov, șef-interimar al Direcției chinologice.

Reclamantul Ivan Ivanov a specificat că, în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit

că, acesta l-a informat telefonic pe subofițerul superior al Secției reacționare operativă a

Direcției chinologice, Vladimir Roșca, care se afla la serviciu, despre necesitatea de

intervenție, deși în obligațiunile acestuia nu se regăsesc atribuțiile de desfășurare a

activității orientate la depistarea substanțelor/dispozitivelor explozibile. Astfel,

Vladimir Roșca, intervenind la solicitarea de pe str. Nicolae Dimo nr.15/2, scara nr. l,

înaintea colaboratorilor Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și

expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, a început examinarea blocului

locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea

depistării substanțelor explozive.

Reclamantul a invocat că, în cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit faptul că,

Ivan Ivanov a comis abaterea disciplinară, manifestată prin atragerea în operațiuni de

depistare a substanțelor/dispozitivelor explozibile a unui angajat din cadrul Direcției

chinologice, care nu ar fi specializat în activitatea nominalizată, prin ce a încălcat

prevederile pct.9) cap. V (A) al Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției

nr.202 din 27 noiembrie 2015.

Reclamantul Ivan Ivanov a menționat că, în cadrul anchetei de serviciu a declarat

că, la data de 27 iunie 2020 a fost anunțat despre faptul că într-un imobil din mun.

Chișinău este plasat un obiect exploziv și în conformitate cu prevederile ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea

procedurii privind intervenția Poliției în cazul amenințării cu bombă, depistării sau

sesizării unor obiecte sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, l-a telefonat

pe subalternul său, agentul-șef Vladimir Roșca, care era de serviciu, comunicându-i

despre faptul că urmează să se deplaseze la fața locului și să reacționeze potrivit

prevederilor ordinului indicat supra.

La fel, reclamantul a subliniat că, în partea descriptivă a ordinului contestat, este

indicat că, la verificarea și depistarea substanțelor explozive sau a dispozitivelor

explozive, se atrag specialiști din cadrul Direcției chinologice, fară să fie specificată din

care secție urmează să facă parte aceștia. Iar, la caz, din cauza funcțiilor vacante în cadrul

2

Direcției chinologice, unor salariați le-au fost repartizate câte două unități canine de

serviciu, unul fiind specializat în descoperirea infracțiunilor pe urme fierbinți, iar altul

în depistarea substanțelor explozive/obiectelor explozive, conform dispoziției nr.

34/13- 10 din 30 aprilie 2020 a Direcției chinologice cu privire la întărirea câinilor de

serviciu după angajații din cadrul Direcției chinologice a Inspectoratului General al

Poliției.

Reclamantul Ivan Ivanov a invocat că, potrivit dispoziției nominalizate supra, în

gestiunea agentului - șef Vladimir Roșca a fost repartizată unitatea canină cu numele

”HORT”, care este specializată în depistarea substanțelor/obiectelor explozive, cu care

acesta a ieșit la fața locului la 27 iunie 2020.

Totodată, reclamantul a indicat că, ordinul șefului Inspectoratului General al

Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea procedurii privind

intervenția Poliției în cazul amenințării cu bombă, depistării sau sesizării unor obiecte

sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, i-a fost adus la cunoștiință contra

semnătură agentului- șef Vladimir Roșca.

Reclamantul Ivan Ivanov a invocat că, în circumstanțele expuse, deținând funcția

de șef-interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, potrivit

atribuțiilor sale funcționale, a organizat deplasarea la fața locului, în cel mai scurt timp

a specialiștilor din cadrul Direcției chinologice, care aveau cu sine unitatea canină

specializată în depistarea substanțelor explozive/obiectelor explozive. Respectiv, în

acțiunile lui Ivan Ivanov nu sunt prezente careva elemente ale unei abateri disciplinare,

iar în cazul în care subalternii reclamantului, ieșind la fața locului cu câinii detectori,

încalcă prevederile ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.202 din data de

27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea procedurii privind intervenția Poliției în cazul

amenințării cu bombă, depistării sau sesizării unor obiecte sau vehicul suspect, aceștia

urmează să poarte răspundere personală pentru încălcarea acestuia.

Reclamantul a menționat că, Ivan Ivanov exercitând funcția de șef-interimar al

Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, în baza ordinului nr.32ef din

13 martie 2020, până la data de 13 septembrie 2020 nu a avut sancțiuni disciplinare, dar

a avut 42 de stimulări.

Reclamantul Ivan Ivanov a notat că, la 10 august 2020 a încheiat un contract de

asistență juridică cu avocatul Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de

3500 de lei.

Reclamantul Ivan Ivanov a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,

anularea ordinului nr.106 ef din 29 iulie 2020, în partea ce ține de sancționarea

disciplinară a comisarului Ivan Ivanov, șef - interimar al Direcției chinologice a

Inspectoratului General al Poliției, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară,

retrogradarea cu un grad special, obligarea angajatorului Ministerului Afacerilor Interne

de a-1 repune pe comisarul Ivan Ivanov în gradul special deținut de către acesta până la

emiterea ordinului contestat și de a-i achita acestuia toate drepturile salariale, potrivit

gradului special deținut până la emiterea ordinului contestat, pentru perioada 29 iulie

2020 - până la data emiterii unei hotărâri pe caz, precum și încasarea din contul

Ministerului Afacerilor Interne în contul lui Ivan Ivanov a sumei de 3500 de lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică.

3

La data de 15 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, reclamantul Ivan

Ivanov a depus cerere de concretizare a pretențiilor împotriva Ministerului Afacerilor

Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor

salariale și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de concretizare, suplimentar celor indicate în cererea de

chemare în judecată, reclamantul a menționat că, anterior a depus cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat anularea ordinului 106ef din 29 iulie 2020 emis de către

Ministerul Afacerilor Interne, iar în cadrul examinării prezentei cauze a constatat că, nu

a fost atras în proces și angajatorul reclamantului, adică Inspectoratul General al Poliției.

Or, pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată depusă inițial, în cazul unei

eventuale admiteri a acțiunii, urmează a fi puse în sarcina Inspectoratului General al

Poliției.

Prin urmare, reclamantul și-a contretizat pretențiile formulate în cererea de

chemare în judecată depusă la 25 august 2020, indicând că repunerea în gradul special

deținut până la data aplicării sancțiunii, precum și obligarea de a-i achita toate drepturile

salariale, potrivit gradului special deținut anterior, urmează să fie executate de către

Inspectoratul General al Poliției, care de fapt și este angajatorul reclamantului.

Prin hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivanov Ivan împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut, încasarea

plăților salariale și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea care se referă la

sancționarea disciplinară cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov,

șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-l repună pe Ivan

Ivanov, în gradul special deținut până la emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să achite lui Ivan Ivanov drepturile salariale,

potrivit gradului special deținut până la emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020,

începând cu 29 iulie 2020 până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. S-a

încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Ivan Ivanov

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3500 de lei (f.d. 74).

La data de 25 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus apel împotriva

hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.77).

La data de 19 iulie 2021 Ministerul Afacerilor Interne a depus apel împotriva

hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.78)

Hotărârea motivată din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată prin poșta electronică Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General al Poliției la data de 12 noiembrie 2021, fapt confirmat prin extrasele din poșta

electronică (f.d.95-98).

La data de 19 noiembrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus motivarea

apelului împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.103-107).

4

La data de 01 decembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus motivarea

apelului împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.113-116).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen apelurile

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne

împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.135-

152).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.32ef din 13 martie 2020, Ivan Ivanov a fost numit în

funcția de șef-interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției,

pentru o perioadă de probă de 6 luni, până la data de 13 septembrie 2020. La 01 iulie

2020, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a dispus

desfășurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare

admise la 27 iunie 2020, de către unii salariați ai poliției din cadrul Direcției chinologice.

Iar, la 28 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a emis încheierea privind efectuarea

anchetei de serviciu, prin care a propus sancționarea disciplinară a șefului-interimar al

Direcției chinologice, comisarului Ivan Ivanov, cu retrogradare cu un grad special pentru

lipsa unui management eficient al subdiviziunii conduse, și anume îndreptarea la

depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului cu atribuții

necorespunzătoare cerințelor incidentului produs, care nu a fost instruit la

compartimentul respectiv, circumstanțe care puteau genera consecințe grave.

Instanța de apel a indicat că, la data de 29 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne,

a emis ordinul nr. 106ef cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției

din cadrul Direcției chinologice al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, prin care a ordonat sancționarea disciplinară a șefului - interimar al

Direcției chinologice, Ivan Ivanov, cu retrogradare cu un grad special. Respectiv, nefiind

de acord cu ordinul nominalizat, la 25 august 2020, Ivan Ivanov, a înaintat acțiune în

instanța de contencios administrativ.

Instanța de apel a conchis că este justă soluția instanței de fond privind netemeinicia

ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea

sancționării disciplinare cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov,

șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției. Or, atât în

ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a stabilit că, la data de

27 iunie 2020, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și

incidente nr. 2 al Inspectoratului de poliție Râșcani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău, a fost înregistrată înștiințarea telefonică precum că pe str. Nicolae Dimo, 15/2,

scara 1, mun. Chișinău, la intrare este amplasat un obiect exploziv. Iar la fața locului,

pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, au fost îndreptați salariații Batalionului de

patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun. Chișinău; membrii grupei

operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, precum și reprezentanții

Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și teritoriului adiacent cu câinii

detectori specializați în depistarea substanțelor explozive.

5

Instanța de apel a relevat că, Ivan Ivanov l-a informat telefonic pe subofițerul

superior al Secției reacționare operativă al Direcției chinologice, agentul-șef principal,

Vladimir Roșca, care se afla în serviciu, despre necesitatea de intervenție, în pofida

faptului că în obligațiunile acestuia nu intră atribuții de desfășurare a activității orientate

la depistarea substanțelor/dispozitivelor explozive. Iar Vladimir Roșca, intervenind la

solicitarea de pe str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, înaintea polițiștilor din

cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistice și expertize judiciare,

a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu

câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, la fața locului s-au prezentat specialiștii

tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare inclusiv,

comisarul Serghei Gherasimenco, care sesizând acțiunile polițistului Vladimir Roșca,

manifestate prin examinarea cu câinele de serviciu a perimetrului în care se aflau

presupuse obiecte explozive, la îndepărtat imediat de la acțiunile întreprinse, după care

a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la fața locului cu indicarea tuturor

acțiunilor care urmează a fi întreprinse.

Instanța de apel a indicat că, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu polițistul

Vladimir Roșca, a menționat că, la data de 27 iunie 2020, aflându-se în serviciu, a primit

indicația telefonică de la șeful-interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan Ivanov,

despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, și ajungând la fața locului a purces

la examinarea scării blocului, fără a obține acordul specialiștilor din cadrul Secției

tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare.

Curtea de Apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit că, șeful-interimar al

Direcției chinologice, Ivan Ivanov, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 106ef

din 29 iulie 2020, nejustificat a fost sancționat pentru acțiunile realizate de către

subofițerului superior, Vladimir Roșca. Or, ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr.202 din 27 noiembrie 2015, prin care a fost aprobată procedura privind intervenția

Poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau

vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, i-a fost adus la cunoștiință lui Vladimir

Roșca, contra semnătură, fiind aplicată mențiunea „am făcut cunoștiință”, fapt ce

confirmă că procedura privind intervenția Poliției în cazul unei amenințări cu bombă,

depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii,

îi este cunoscută acestuia.

Instanța de apel a respins argumentul apelanților precum că, subofițerul Vladimir

Roșca, conform atribuțiilor funcționale nu are tangență cu domeniul depistării

substanțelor explozive. Or, însuși, Vladimir Roșca, fiind chestionat în cadrul anchetei

de serviciu, a recunoscut că, la data de 27 iunie 2020, aflându-se în serviciu a primit

indicația, despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, iar conform Anexei la

Dispoziția Direcției chinologice nr.10 din 30 aprilie 2020, după Vladimir Roșca, au fost

întărite 2 unități canine din dotare: ”Hort” cu tipul de activitate detector exploziv și

”Zhaklin”.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a apreciat că, în actul

administrativ contestat la caz, lipsesc temeiurile de claritate în privința lui Ivan Ivanov,

nefiind invocate motivele de aplicare a sancțiunii disciplinare în modul corespunzător,

în special, angajatorul nu a raportat faptele presupuse a fi abateri disciplinare la normele

6

legale care au servit drept temei de constatare a abaterii comise. Iar, la aplicarea

sancțiunii disciplinare, de către autoritatea publică emitentă, nu s-a ținut cont de referința

de serviciu, potrivit căreia Ivan Ivanov, s-a recomandat ca un colaborator cu atitudine

conștiincioasă față de îndeplinirea atribuțiilor funcționale, fiind stimulat de 42 de ori pe

perioada carierei, iar, anterior nu i-au fost aplicate careva sancțiuni disciplinare.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a reținut ilegalitatea ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea care se referă la

sancționarea disciplinară cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov,

șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, obligând

Inspectoratul General al Poliției, să-l repună pe Ivan Ivanov, în gradul special deținut

până a emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020, precum și să-i achite lui Ivan

Ivanov drepturile salariale, potrivit gradului special deținut până la emiterea ordinului

nr. 106 ef din 29 iulie 2020, începând cu 29 iulie 2020 până la data rămânerii definitive

a hotărârii judecătorești. Or, în conformitate cu art. 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ,

în baza unei acțiuni în contestare, se anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea

sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 3500 de lei, instanța de apel a învederat că, prima instanță

întemeiat a admis pretenția nominalizată, stabilind că reclamantul a suportat cheltuieli

de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul Anatolie

Pitel, în baza mandatului seria MA nr. 1398079 din 06 august 2020 în sumă totală de

3500 de lei, conform bonului de plată seria QL nr. 658983 din 06 august 2020.

La data de 01 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei în

instanța de apel, iar la 11 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 153, 164-170).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că, la 01 iulie 2020 de către

conducerea Inspectoratului General al Poliției a fost dispusă desfășurarea anchetei de

serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise la 27 iunie 2020, de

către unii salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice. Astfel, s-a stabilit că

Vladimir Roșca, intervenind la solicitarea de pe str. N. Dimo 15/2, scara 1, mun.

Chișinău, la solicitarea telefonică a lui Ivan Ivanov, înaintea polițiștilor din cadrul

Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a

început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu

câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive. Ulterior, la fața locului

au venit specialiștii Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și

expertize judiciare în componența șefului secției, comisarul Serghei Gherasimciuc care,

sesizând acțiunile polițistului Vladimir Roșca, l-a îndepărtat imediat de la acțiunile

întreprinse, după care a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la fața locului

cu indicarea acțiunilor care urmează a fi întreprinse.

Recurentul a menționat că, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu, polițistul

Vladimir Roșca a recunoscut că, la 27 iunie 2020, aflându-se la serviciu a primit

7

indicația prin intermediul telefonului de la șeful-interimar al Direcției chinologice,

comisarul Ivan Ivanov despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, și ajungând

la fața locului a purces la examinarea scării blocului în care se afla presupusul obiect

exploziv, fără a avea acordul specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a

Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare și fără a obține instructajul necesar.

Concomitent, a fost chestionat și șeful-interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan

Ivanov, care a menționat că, la 27 iunie 2020, la solicitarea din str. N. Dimo 15/2, scara

1, mun. Chișinău a fost direcționat Vladimir Roșca din cadrul Direcției chinologice,

deoarece acesta era antrenat în serviciu.

Recurentul a specificat că, în cadrul anchetei de serviciu au fost audiați mai mulți

angajați din cadrul Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, prezenți la fața

locului, și anume Serghei Gherasimciuc, Andrei Morari, Ion Ivas și Alexandr Caroli, dar

și ai Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Inspectoratului de Poliție

Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, Cezar Ursachii și Viorel Burlac, care au

menționat că, polițistul prezent la fața locului din cadrul Direcției chinologice a început

acțiunile de depistare a corpurilor sau dispozitivelor explozive, în lipsa acordului

specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico- criminalistic și

expertize judiciare.

Recurentul a invocat că, decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu

corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și expres la toate

obiecțiile formulate în cererea de apel. Or, instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material și a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și probele anexate la

dosar.

Recurentul a notat că, sancțiunea disciplinară aplicată de angajator este

proporțională acțiunilor lui Ivan Ivanov. Or, măsurile necorespunzătoare situației

constatate la fața locului, în urma intervenției din str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun.

Chișinău, care urmau a fi întreprinse doar în comun cu specialiștii din cadrul Secției

tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a pus în

pericol siguranța membrilor grupei operative prezenți la fața locului.

Totodată, recurentul Ministerul Afacerilor Interne a specificat că, Ivan Ivanov, în

calitatea de șef-interimar avea obligația să aducă la cunoștința angajatorului despre lipsa

de cadre în cadrul Direcției chinologice, despre necesitatea personalului instruit și

calificat, care să cunoască procedurile de intervenție în situații similare speței, iar per

ansamblu să asigure întreprinderea acțiunilor privind buna funcționare a subdiviziunii

pe care o conducea, inacțiuni care au generat implicarea de către acesta, a unui angajat

care nu a cunoscut sau a neglijat procedura privind intervenția poliției în cazul unei

amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și

în cazul unei explozii.

La data de 16 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs, iar

la 27 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere

a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 156-157, 171-176).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, din considerentul că instanța de apel la examinarea

8

cauzei nu a luat în considerare circumstanțele importante, nu au fost examinate și

elucidate pe deplin toate aspectele, argumentele și probele prezentate, nefiind studiate

minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

Recurentul a indicat că, nu este întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare

privind obligarea Inspectoratului General al Poliției de a-l repune pe Ivan Ivanov în

gradul special deținut până la emiterea ordinului nr.106 ef din 29 iulie 2020, or,

retrogradarea a fost dispusă în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne, și respectiv

restabilirea în gradul special la fel urmează a fi dispusă în baza ordinului Ministrului

Afacerilor Interne, deoarece angajatorul în speța dedusă judecății este Ministerul

Afacerilor Interne.

Recurentul a specificat că în fapt, în urma desfășurării unei anchete de serviciu,

Ministerul Afacerilor Interne a emis un act administrativ individual defavorabil, iar Ivan

Ivanov nefiind de acord cu actul emis, l-a contestat în instanța de judecată, cu înaintarea

ulterior a unei cereri de concretizare a pretențiilor, atrăgând în proces Inspectoratul

General al Poliției, care nu a participat la procedura administrativă, însă prin hotărârea

primei instanțe, menținută de instanța de apel a fost obligat să-l restabilească pe Ivan

Ivanov în gradul special cu achitarea drepturilor salariale, începând cu 29 iulie 2020

până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Deși, sancțiunea sub formă de

retrogradare a expirat la un an de la data emiterii ordinului de sancționare.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a menționat că instanțele ierarhic

inferioare nu au examinat cererea prin care a solicitat declararea acțiunii ca fiind

inadmisibilă, ca fiind înaintată către pârâtul necorespunzător.

Recurentul a notat că, legiuitorul a oferit atribuții Ministerului Afacerilor Interne,

la fel ca și Inspectoratului General al Poliției, să sancționeze disciplinar salariații în

ipoteza comiterii unei abateri disciplinare, ca un atribut inerent al angajatorului. Însă,

instanțele ierarhic inferioare eronat au stabilit că, se constată prezența dreptului

discreționar al autorității publice competente de a decide referitor la aplicarea sancțiunii

disciplinare.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a invocat că, la 01 iulie 2020, de către

conducerea Inspectoratului General al Poliției a fost dispusă desfășurarea anchetei de

serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise la 27 iunie 2020, de

către unii salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice. Astfel, în procesul de

verificare a circumstanțelor cazului s-a stabilit că, la 27 iunie 2020, în Registrul de

evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente nr.2 al Inspectoratului de

politie Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a fost înregistrată înștiințarea

telefonică precum că pe str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, la intrare este

amplasat un obiect exploziv. Comisarul Ivan Ivanov, șef interimar al Direcției

chinologice a fost informat despre necesitatea prezentării la fața locului a

reprezentanților Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și a teritoriului

adiacent, cu câinii detectori specializați în depistarea substanțelor explozive.

Recurentul a remarcat că, comisarul Ivan Ivanov l-a informat prin intermediul

telefonului pe subofițerul superior al Secției reacționare operativă a Direcției

chinologice, agentul-șef principal Vladimir Roșca, care se afla în serviciu, despre

necesitatea de intervenție, în pofida faptului că în obligațiunile acestuia, nu se regăsesc

atribuții de desfășurare a activității orientate la depistarea substanțelor/dispozitivelor

9

explozive și care a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din

vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive. Ulterior,

la fața locului s-a prezentat și comisarul Serghei Gherasimciuc care, sesizând acțiunile

polițistului Vladimir Roșca, manifestate prin examinarea cu câinele de serviciu a

perimetrului în care se afla presupusul obiect exploziv, l-a îndepărtat imediat de la

acțiunile întreprinse, după care a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la

fața locului, cu indicarea acțiunilor care urmează a fi întreprinse.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a invocat că, pct. l lit. b) capitolul III

al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Direcției chinologice din

subordinea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr.216 din 30 aprilie 2020, doar salariații Secției câni detectori

desfășoară activități orientate în scopul depistării de substanțe/dispozitive explozive,

fapt omis în totalmente de către Ivan Ivanov.

Recurentul a notat că, încălcările menționate au fost generate din lipsa unui

management eficient din partea comisarului Ivan Ivanov, situație care a condiționat

admiterea de către polițistul Vladimir Roșca a abaterii disciplinare. Mai mult,

îndreptarea la depistarea substanțelor explozive a unui angajat din cadrul Secției

reacționare operativă al Direcției chinologice, care potrivit atribuțiilor funcționale nu are

tangență cu domeniul dat și nici nu a fost instruit la compartimentul respectiv, putea

genera consecințe grave.

Recurentul a menționat că, din prevederile pct. 5) și pct.9) din capitolul V (A) al

procedurii privind intervenția Poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau

sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, aprobată prin

ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 și a pct. 1) lit.

b) capitolul III al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Direcției

chinologice din subordinea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 216 din 30 aprilie 2020, comisarul Ivan Ivanov a dat

un ordin vădit ilegal, iar subalternul său l-a executat fără a-l contesta.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, iar

dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Ministerului Afacerilor Interne la

data de 05 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică (f.d.155).

La data de 01 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei în

instanța de apel (f.d. 153).

Decizia motivată din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Ministerului Afacerilor Interne la data de 02 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS8006532746AS (f.d. 162).

10

La data de 11 aprilie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 164-

170).

Instanța de recurs relevă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată

la 26 ianuarie 2022, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat

Inspectoratului General al Poliției la data de 05 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.155).

La data de 16 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 156-157).

Decizia motivată din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Inspectoratului General al Poliției la data de 01 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul

de recepție DS8006532755AS (f.d. 161).

La data de 27 aprilie 2022 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 171-

176).

Astfel, recursurile depuse de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul

General al Poliției, sunt în termen.

La data de 03 mai 2022, în adresa lui Ivan Ivanov, avocatului Anatolie Pitel,

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției a fost expediată

copia recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, aceștia nu și-au

valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Ministerul Afacerilor

Interne și Inspectoratul General al Poliției, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

11

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului

6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției.

12

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13