3ra-475/22 — anularea actului administrativ, repunerea in gradul special, achitarea drepturilor salariale

Dosarul nr.3ra-475/22 2-20104735-01-3ra-03052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chiselița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Gh. Mîra, Ec. Palanciuc) Î N C H E I E R E 01 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Ivanov împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor salariale și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 25 august 2020 Ivan Ivanov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor salariale și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

4-5). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de 29 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr.l06ef cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai poliției din cadrul Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, prin care, șeful - interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan Ivanov a fost sancționat disciplinar prin retrogradare cu un grad special. Reclamantul a menționat că potrivit materialelor anchetei de serviciu, temei pentru sancționarea disciplinară a constituit lipsa unui management eficient al subdiviziunii 1 conduse, îndreptarea la depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului cu atribuții necorespunzătoare cerințelor incidentului produs, care nu a fost instruit la compartimentul respectiv, circumstanțe care puteau genera consecințe grave.

Reclamantul a notat că, conform concluziilor formulate în cadrul anchetei de serviciu, la 27 iunie 2020, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente nr.2 al Inspectoratului de Poliție Râșcani a fost înregistrată înștiințarea telefonică precum că, la intrarea în scara nr. l din str. Nicolae Dimo, nr.15/2, mun. Chișinău este amplasat un obiect exploziv. Astfel, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor la fața locului urmau să se deplaseze Batalionul de patrulare și reacționare operativă al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău și membrii grupei operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, fiind solicitată inclusiv prezența specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, precum și reprezentanții Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și a teritoriului adiacent cu câinii detectori specializați în depistarea substanțelor explozive, despre ce a fost informat comisarul Ivan Ivanov, șef-interimar al Direcției chinologice. Reclamantul Ivan Ivanov a specificat că, în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că, acesta l-a informat telefonic pe subofițerul superior al Secției reacționare operativă a Direcției chinologice, Vladimir Roșca, care se afla la serviciu, despre necesitatea de intervenție, deși în obligațiunile acestuia nu se regăsesc atribuțiile de desfășurare a activității orientate la depistarea substanțelor/dispozitivelor explozibile.

Astfel, Vladimir Roșca, intervenind la solicitarea de pe str. Nicolae Dimo nr.15/2, scara nr. l, înaintea colaboratorilor Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive.

Reclamantul a invocat că, în cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit faptul că, Ivan Ivanov a comis abaterea disciplinară, manifestată prin atragerea în operațiuni de depistare a substanțelor/dispozitivelor explozibile a unui angajat din cadrul Direcției chinologice, care nu ar fi specializat în activitatea nominalizată, prin ce a încălcat prevederile pct.9) cap. V (A) al Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015. Reclamantul Ivan Ivanov a menționat că, în cadrul anchetei de serviciu a declarat că, la data de 27 iunie 2020 a fost anunțat despre faptul că într-un imobil din mun.

Chișinău este plasat un obiect exploziv și în conformitate cu prevederile ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea procedurii privind intervenția Poliției în cazul amenințării cu bombă, depistării sau sesizării unor obiecte sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, l-a telefonat pe subalternul său, agentul-șef Vladimir Roșca, care era de serviciu, comunicându-i despre faptul că urmează să se deplaseze la fața locului și să reacționeze potrivit prevederilor ordinului indicat supra. La fel, reclamantul a subliniat că, în partea descriptivă a ordinului contestat, este indicat că, la verificarea și depistarea substanțelor explozive sau a dispozitivelor explozive, se atrag specialiști din cadrul Direcției chinologice, fară să fie specificată din care secție urmează să facă parte aceștia.

Iar, la caz, din cauza funcțiilor vacante în cadrul 2 Direcției chinologice, unor salariați le-au fost repartizate câte două unități canine de serviciu, unul fiind specializat în descoperirea infracțiunilor pe urme fierbinți, iar altul în depistarea substanțelor explozive/obiectelor explozive, conform dispoziției nr. 34/13- 10 din 30 aprilie 2020 a Direcției chinologice cu privire la întărirea câinilor de serviciu după angajații din cadrul Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției.

Reclamantul Ivan Ivanov a invocat că, potrivit dispoziției nominalizate supra, în gestiunea agentului - șef Vladimir Roșca a fost repartizată unitatea canină cu numele ”HORT”, care este specializată în depistarea substanțelor/obiectelor explozive, cu care acesta a ieșit la fața locului la 27 iunie 2020. Totodată, reclamantul a indicat că, ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea procedurii privind intervenția Poliției în cazul amenințării cu bombă, depistării sau sesizării unor obiecte sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, i-a fost adus la cunoștiință contra semnătură agentului- șef Vladimir Roșca.

Reclamantul Ivan Ivanov a invocat că, în circumstanțele expuse, deținând funcția de șef-interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, potrivit atribuțiilor sale funcționale, a organizat deplasarea la fața locului, în cel mai scurt timp a specialiștilor din cadrul Direcției chinologice, care aveau cu sine unitatea canină specializată în depistarea substanțelor explozive/obiectelor explozive. Respectiv, în acțiunile lui Ivan Ivanov nu sunt prezente careva elemente ale unei abateri disciplinare, iar în cazul în care subalternii reclamantului, ieșind la fața locului cu câinii detectori, încalcă prevederile ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.202 din data de 27 noiembrie 2015 cu privire la aprobarea procedurii privind intervenția Poliției în cazul amenințării cu bombă, depistării sau sesizării unor obiecte sau vehicul suspect, aceștia urmează să poarte răspundere personală pentru încălcarea acestuia.

Reclamantul a menționat că, Ivan Ivanov exercitând funcția de șef-interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, în baza ordinului nr.32ef din 13 martie 2020, până la data de 13 septembrie 2020 nu a avut sancțiuni disciplinare, dar a avut 42 de stimulări. Reclamantul Ivan Ivanov a notat că, la 10 august 2020 a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 3500 de lei.

Reclamantul Ivan Ivanov a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea ordinului nr.106 ef din 29 iulie 2020, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ivan Ivanov, șef - interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, retrogradarea cu un grad special, obligarea angajatorului Ministerului Afacerilor Interne de a-1 repune pe comisarul Ivan Ivanov în gradul special deținut de către acesta până la emiterea ordinului contestat și de a-i achita acestuia toate drepturile salariale, potrivit gradului special deținut până la emiterea ordinului contestat, pentru perioada 29 iulie 2020 - până la data emiterii unei hotărâri pe caz, precum și încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în contul lui Ivan Ivanov a sumei de 3500 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

3 La data de 15 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, reclamantul Ivan Ivanov a depus cerere de concretizare a pretențiilor împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut anterior, achitarea drepturilor salariale și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de concretizare, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată, reclamantul a menționat că, anterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea ordinului 106ef din 29 iulie 2020 emis de către Ministerul Afacerilor Interne, iar în cadrul examinării prezentei cauze a constatat că, nu a fost atras în proces și angajatorul reclamantului, adică Inspectoratul General al Poliției.

Or, pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată depusă inițial, în cazul unei eventuale admiteri a acțiunii, urmează a fi puse în sarcina Inspectoratului General al Poliției. Prin urmare, reclamantul și-a contretizat pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată depusă la 25 august 2020, indicând că repunerea în gradul special deținut până la data aplicării sancțiunii, precum și obligarea de a-i achita toate drepturile salariale, potrivit gradului special deținut anterior, urmează să fie executate de către Inspectoratul General al Poliției, care de fapt și este angajatorul reclamantului.

Prin hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivanov Ivan împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, repunerea în gradul special deținut, încasarea plăților salariale și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea care se referă la sancționarea disciplinară cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov, șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-l repună pe Ivan Ivanov, în gradul special deținut până la emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să achite lui Ivan Ivanov drepturile salariale, potrivit gradului special deținut până la emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020, începând cu 29 iulie 2020 până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Ivan Ivanov cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3500 de lei (f.d. 74). La data de 25 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.77).

La data de 19 iulie 2021 Ministerul Afacerilor Interne a depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.78) Hotărârea motivată din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată prin poșta electronică Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției la data de 12 noiembrie 2021, fapt confirmat prin extrasele din poșta electronică (f.d.95-98). La data de 19 noiembrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.103-107). 4 La data de 01 decembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.113-116).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen apelurile Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.135- 152). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.32ef din 13 martie 2020, Ivan Ivanov a fost numit în funcția de șef-interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, pentru o perioadă de probă de 6 luni, până la data de 13 septembrie 2020. La 01 iulie 2020, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a dispus desfășurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise la 27 iunie 2020, de către unii salariați ai poliției din cadrul Direcției chinologice.

Iar, la 28 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a emis încheierea privind efectuarea anchetei de serviciu, prin care a propus sancționarea disciplinară a șefului-interimar al Direcției chinologice, comisarului Ivan Ivanov, cu retrogradare cu un grad special pentru lipsa unui management eficient al subdiviziunii conduse, și anume îndreptarea la depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului cu atribuții necorespunzătoare cerințelor incidentului produs, care nu a fost instruit la compartimentul respectiv, circumstanțe care puteau genera consecințe grave.

Instanța de apel a indicat că, la data de 29 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne, a emis ordinul nr. 106ef cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a ordonat sancționarea disciplinară a șefului - interimar al Direcției chinologice, Ivan Ivanov, cu retrogradare cu un grad special. Respectiv, nefiind de acord cu ordinul nominalizat, la 25 august 2020, Ivan Ivanov, a înaintat acțiune în instanța de contencios administrativ. Instanța de apel a conchis că este justă soluția instanței de fond privind netemeinicia ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea sancționării disciplinare cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov, șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției.

Or, atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a stabilit că, la data de 27 iunie 2020, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente nr. 2 al Inspectoratului de poliție Râșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău, a fost înregistrată înștiințarea telefonică precum că pe str. Nicolae Dimo, 15/2, scara 1, mun. Chișinău, la intrare este amplasat un obiect exploziv. Iar la fața locului, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, au fost îndreptați salariații Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun. Chișinău; membrii grupei operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, precum și reprezentanții Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și teritoriului adiacent cu câinii detectori specializați în depistarea substanțelor explozive.

5 Instanța de apel a relevat că, Ivan Ivanov l-a informat telefonic pe subofițerul superior al Secției reacționare operativă al Direcției chinologice, agentul-șef principal, Vladimir Roșca, care se afla în serviciu, despre necesitatea de intervenție, în pofida faptului că în obligațiunile acestuia nu intră atribuții de desfășurare a activității orientate la depistarea substanțelor/dispozitivelor explozive. Iar Vladimir Roșca, intervenind la solicitarea de pe str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, înaintea polițiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistice și expertize judiciare, a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, la fața locului s-au prezentat specialiștii tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare inclusiv, comisarul Serghei Gherasimenco, care sesizând acțiunile polițistului Vladimir Roșca, manifestate prin examinarea cu câinele de serviciu a perimetrului în care se aflau presupuse obiecte explozive, la îndepărtat imediat de la acțiunile întreprinse, după care a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la fața locului cu indicarea tuturor acțiunilor care urmează a fi întreprinse.

Instanța de apel a indicat că, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu polițistul Vladimir Roșca, a menționat că, la data de 27 iunie 2020, aflându-se în serviciu, a primit indicația telefonică de la șeful-interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan Ivanov, despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, și ajungând la fața locului a purces la examinarea scării blocului, fără a obține acordul specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare. Curtea de Apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit că, șeful-interimar al Direcției chinologice, Ivan Ivanov, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 106ef din 29 iulie 2020, nejustificat a fost sancționat pentru acțiunile realizate de către subofițerului superior, Vladimir Roșca.

Or, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.202 din 27 noiembrie 2015, prin care a fost aprobată procedura privind intervenția Poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, i-a fost adus la cunoștiință lui Vladimir Roșca, contra semnătură, fiind aplicată mențiunea „am făcut cunoștiință”, fapt ce confirmă că procedura privind intervenția Poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, îi este cunoscută acestuia. Instanța de apel a respins argumentul apelanților precum că, subofițerul Vladimir Roșca, conform atribuțiilor funcționale nu are tangență cu domeniul depistării substanțelor explozive.

Or, însuși, Vladimir Roșca, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu, a recunoscut că, la data de 27 iunie 2020, aflându-se în serviciu a primit indicația, despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, iar conform Anexei la Dispoziția Direcției chinologice nr.10 din 30 aprilie 2020, după Vladimir Roșca, au fost întărite 2 unități canine din dotare: ”Hort” cu tipul de activitate detector exploziv și ”Zhaklin”. Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a apreciat că, în actul administrativ contestat la caz, lipsesc temeiurile de claritate în privința lui Ivan Ivanov, nefiind invocate motivele de aplicare a sancțiunii disciplinare în modul corespunzător, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupuse a fi abateri disciplinare la normele 6 legale care au servit drept temei de constatare a abaterii comise.

Iar, la aplicarea sancțiunii disciplinare, de către autoritatea publică emitentă, nu s-a ținut cont de referința de serviciu, potrivit căreia Ivan Ivanov, s-a recomandat ca un colaborator cu atitudine conștiincioasă față de îndeplinirea atribuțiilor funcționale, fiind stimulat de 42 de ori pe perioada carierei, iar, anterior nu i-au fost aplicate careva sancțiuni disciplinare.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a reținut ilegalitatea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 106 ef din 29 iulie 2020, în partea care se referă la sancționarea disciplinară cu retrogradare cu un grad special a comisarului Ivan Ivanov, șef interimar al Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției, obligând Inspectoratul General al Poliției, să-l repună pe Ivan Ivanov, în gradul special deținut până a emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020, precum și să-i achite lui Ivan Ivanov drepturile salariale, potrivit gradului special deținut până la emiterea ordinului nr. 106 ef din 29 iulie 2020, începând cu 29 iulie 2020 până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Or, în conformitate cu art. 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, în baza unei acțiuni în contestare, se anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3500 de lei, instanța de apel a învederat că, prima instanță întemeiat a admis pretenția nominalizată, stabilind că reclamantul a suportat cheltuieli de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul Anatolie Pitel, în baza mandatului seria MA nr. 1398079 din 06 august 2020 în sumă totală de 3500 de lei, conform bonului de plată seria QL nr. 658983 din 06 august 2020. La data de 01 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei în instanța de apel, iar la 11 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d.

153, 164-170). În motivarea recursului, recurentul a menționat că, la 01 iulie 2020 de către conducerea Inspectoratului General al Poliției a fost dispusă desfășurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise la 27 iunie 2020, de către unii salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice. Astfel, s-a stabilit că Vladimir Roșca, intervenind la solicitarea de pe str. N. Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, la solicitarea telefonică a lui Ivan Ivanov, înaintea polițiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive.

Ulterior, la fața locului au venit specialiștii Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare în componența șefului secției, comisarul Serghei Gherasimciuc care, sesizând acțiunile polițistului Vladimir Roșca, l-a îndepărtat imediat de la acțiunile întreprinse, după care a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la fața locului cu indicarea acțiunilor care urmează a fi întreprinse.

Recurentul a menționat că, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu, polițistul Vladimir Roșca a recunoscut că, la 27 iunie 2020, aflându-se la serviciu a primit 7 indicația prin intermediul telefonului de la șeful-interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan Ivanov despre necesitatea intervenției cu câinele de serviciu, și ajungând la fața locului a purces la examinarea scării blocului în care se afla presupusul obiect exploziv, fără a avea acordul specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare și fără a obține instructajul necesar. Concomitent, a fost chestionat și șeful-interimar al Direcției chinologice, comisarul Ivan Ivanov, care a menționat că, la 27 iunie 2020, la solicitarea din str. N. Dimo 15/2, scara 1, mun.

Chișinău a fost direcționat Vladimir Roșca din cadrul Direcției chinologice, deoarece acesta era antrenat în serviciu. Recurentul a specificat că, în cadrul anchetei de serviciu au fost audiați mai mulți angajați din cadrul Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, prezenți la fața locului, și anume Serghei Gherasimciuc, Andrei Morari, Ion Ivas și Alexandr Caroli, dar și ai Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, Cezar Ursachii și Viorel Burlac, care au menționat că, polițistul prezent la fața locului din cadrul Direcției chinologice a început acțiunile de depistare a corpurilor sau dispozitivelor explozive, în lipsa acordului specialiștilor din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico- criminalistic și expertize judiciare.

Recurentul a invocat că, decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și expres la toate obiecțiile formulate în cererea de apel. Or, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și probele anexate la dosar. Recurentul a notat că, sancțiunea disciplinară aplicată de angajator este proporțională acțiunilor lui Ivan Ivanov. Or, măsurile necorespunzătoare situației constatate la fața locului, în urma intervenției din str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, care urmau a fi întreprinse doar în comun cu specialiștii din cadrul Secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a pus în pericol siguranța membrilor grupei operative prezenți la fața locului.

Totodată, recurentul Ministerul Afacerilor Interne a specificat că, Ivan Ivanov, în calitatea de șef-interimar avea obligația să aducă la cunoștința angajatorului despre lipsa de cadre în cadrul Direcției chinologice, despre necesitatea personalului instruit și calificat, care să cunoască procedurile de intervenție în situații similare speței, iar per ansamblu să asigure întreprinderea acțiunilor privind buna funcționare a subdiviziunii pe care o conducea, inacțiuni care au generat implicarea de către acesta, a unui angajat care nu a cunoscut sau a neglijat procedura privind intervenția poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii.

La data de 16 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs, iar la 27 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 156-157, 171-176). În motivarea recursului, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, din considerentul că instanța de apel la examinarea 8 cauzei nu a luat în considerare circumstanțele importante, nu au fost examinate și elucidate pe deplin toate aspectele, argumentele și probele prezentate, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

Recurentul a indicat că, nu este întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind obligarea Inspectoratului General al Poliției de a-l repune pe Ivan Ivanov în gradul special deținut până la emiterea ordinului nr.106 ef din 29 iulie 2020, or, retrogradarea a fost dispusă în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne, și respectiv restabilirea în gradul special la fel urmează a fi dispusă în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne, deoarece angajatorul în speța dedusă judecății este Ministerul Afacerilor Interne.

Recurentul a specificat că în fapt, în urma desfășurării unei anchete de serviciu, Ministerul Afacerilor Interne a emis un act administrativ individual defavorabil, iar Ivan Ivanov nefiind de acord cu actul emis, l-a contestat în instanța de judecată, cu înaintarea ulterior a unei cereri de concretizare a pretențiilor, atrăgând în proces Inspectoratul General al Poliției, care nu a participat la procedura administrativă, însă prin hotărârea primei instanțe, menținută de instanța de apel a fost obligat să-l restabilească pe Ivan Ivanov în gradul special cu achitarea drepturilor salariale, începând cu 29 iulie 2020 până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Deși, sancțiunea sub formă de retrogradare a expirat la un an de la data emiterii ordinului de sancționare.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat cererea prin care a solicitat declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă, ca fiind înaintată către pârâtul necorespunzător. Recurentul a notat că, legiuitorul a oferit atribuții Ministerului Afacerilor Interne, la fel ca și Inspectoratului General al Poliției, să sancționeze disciplinar salariații în ipoteza comiterii unei abateri disciplinare, ca un atribut inerent al angajatorului. Însă, instanțele ierarhic inferioare eronat au stabilit că, se constată prezența dreptului discreționar al autorității publice competente de a decide referitor la aplicarea sancțiunii disciplinare.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a invocat că, la 01 iulie 2020, de către conducerea Inspectoratului General al Poliției a fost dispusă desfășurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise la 27 iunie 2020, de către unii salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice. Astfel, în procesul de verificare a circumstanțelor cazului s-a stabilit că, la 27 iunie 2020, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente nr.2 al Inspectoratului de politie Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a fost înregistrată înștiințarea telefonică precum că pe str. Nicolae Dimo 15/2, scara 1, mun. Chișinău, la intrare este amplasat un obiect exploziv.

Comisarul Ivan Ivanov, șef interimar al Direcției chinologice a fost informat despre necesitatea prezentării la fața locului a reprezentanților Direcției chinologice, pentru verificarea blocului locativ și a teritoriului adiacent, cu câinii detectori specializați în depistarea substanțelor explozive. Recurentul a remarcat că, comisarul Ivan Ivanov l-a informat prin intermediul telefonului pe subofițerul superior al Secției reacționare operativă a Direcției chinologice, agentul-șef principal Vladimir Roșca, care se afla în serviciu, despre necesitatea de intervenție, în pofida faptului că în obligațiunile acestuia, nu se regăsesc atribuții de desfășurare a activității orientate la depistarea substanțelor/dispozitivelor 9 explozive și care a început examinarea blocului locativ și a mijloacelor de transport din vecinătate cu câinele de serviciu, în vederea depistării substanțelor explozive.

Ulterior, la fața locului s-a prezentat și comisarul Serghei Gherasimciuc care, sesizând acțiunile polițistului Vladimir Roșca, manifestate prin examinarea cu câinele de serviciu a perimetrului în care se afla presupusul obiect exploziv, l-a îndepărtat imediat de la acțiunile întreprinse, după care a efectuat un instructaj al tuturor polițiștilor prezenți la fața locului, cu indicarea acțiunilor care urmează a fi întreprinse. Recurentul Inspectoratul General al Poliției a invocat că, pct. l lit. b) capitolul III al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Direcției chinologice din subordinea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.216 din 30 aprilie 2020, doar salariații Secției câni detectori desfășoară activități orientate în scopul depistării de substanțe/dispozitive explozive, fapt omis în totalmente de către Ivan Ivanov.

Recurentul a notat că, încălcările menționate au fost generate din lipsa unui management eficient din partea comisarului Ivan Ivanov, situație care a condiționat admiterea de către polițistul Vladimir Roșca a abaterii disciplinare. Mai mult, îndreptarea la depistarea substanțelor explozive a unui angajat din cadrul Secției reacționare operativă al Direcției chinologice, care potrivit atribuțiilor funcționale nu are tangență cu domeniul dat și nici nu a fost instruit la compartimentul respectiv, putea genera consecințe grave.

Recurentul a menționat că, din prevederile pct. 5) și pct.9) din capitolul V (A) al procedurii privind intervenția Poliției în cazul unei amenințări cu bombă, depistării sau sesizării unui obiect sau vehicul suspect, precum și în cazul unei explozii, aprobată prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.202 din 27 noiembrie 2015 și a pct. 1) lit. b) capitolul III al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Direcției chinologice din subordinea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 216 din 30 aprilie 2020, comisarul Ivan Ivanov a dat un ordin vădit ilegal, iar subalternul său l-a executat fără a-l contesta. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Ministerului Afacerilor Interne la data de 05 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.155).

La data de 01 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei în instanța de apel (f.d. 153). Decizia motivată din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne la data de 02 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006532746AS (f.d. 162). 10 La data de 11 aprilie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d.

164- 170). Instanța de recurs relevă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Inspectoratului General al Poliției la data de 05 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.155). La data de 16 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 156-157). Decizia motivată din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la data de 01 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006532755AS (f.d.

161). La data de 27 aprilie 2022 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii lui Ivan Ivanov (f.d. 171- 176). Astfel, recursurile depuse de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, sunt în termen. La data de 03 mai 2022, în adresa lui Ivan Ivanov, avocatului Anatolie Pitel, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției a fost expediată copia recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient 11 de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției.

12 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 13