3ra-220/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-220/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-220/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

30 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii

și Procuratura Generală,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

formulată de Ion Druță împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți

Procuratura Generală, judecătorii Curții de Apel Chișinău Grigore Dașchevici

și Maria Guzun, cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2019, Ion Druță a înaintat acțiune împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărîrii nr. 375/25 din 24

octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru

Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea,

aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în

privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în bază de concurs și la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit în funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție prin Hotărîrea Parlamentului nr. 221 din

27 septembrie 2013, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani, iar în

funcția de Președinte al Curții Supreme de Justiție, prin Hotărârea Parlamentului

nr. 76 din 03 mai 2018, pentru un termen de 4 ani.

La ședința convocată ilegal pe 24 octombrie 2019, Consiliul Superior al

Magistraturii ar fi adoptat ilegal hotărârea privind ridicarea imunității sale,

judecător al Curții Supreme de Justiție, privind eliberarea acordului la

1

pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea

acestuia și tragerea la răspundere penală.

În opinia reclamantului, este notoriu faptul că, la ședința Adunării Generale

Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, au fost revocați din funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii Dorel Musteață,

Nina Cernat, Anatol Galben, Petru Moraru și Victor Micu.

Din aceste considerente, ședința a fost ilegală, deoarece a fost convocată

de către ex-membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care și-au însușit

ilegal calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și atribuțiile

acestora.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii este un act administrativ

ilegal defavorabil, avînd în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit.

a), art. 30 și 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) Cod administrativ, care instituie un șir

de operațiuni administrative ce urmau să fie efectuate doar de Consiliul Superior

al Magistraturii, dar nu de către ex-membrii revocați de către Adunarea

Generală Extraordinară a Judecătorilor, care și-au însușit ilegal calitatea de

membru al autorității publice și atribuțiile acesteia.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 116 alin. (1), (3) - (4) și (6)

din Constituție, art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului,

art. 133, art. 136 Cod administrativ, art. 15 alin. (1) - (2) din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior, la 30 octombrie 2019, reclamantul Ion Druță a înaintat cerere

suplimentară la acțiunea înaintată, prin care a mărit cuantumul pretențiilor,

invocînd că a depus cerere de demisie din funcția de președinte al Curții Supreme

de Justiție, deoarece a fost numit de foștii membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, revocați la data de 27 septembrie 2019, iar demisia sa de onoare

urma să excludă orice speculații. Însă aceasta urmează să fie examinată de noua

componență a Consiliului Superior al Magistraturii, dar în nici un caz de către

foștii membri care nu mai dețin această calitate și pe care și-au arogat-o ilegal

după 27 septembrie 2019.

Astfel, urmează a fi anulată drept ilegală inclusiv hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019, prin care s-a acceptat cererea sa

de demisie din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție.

La 17 februarie 2020 reclamantul Ion Druță, prin intermediul avocatului său

Nicolae Buzu, a înaintat cerere cu privire la completarea temeiului juridic al

acțiunii înaintate (Vol. I, f.d. 221-224), invocînd suplimentar că pîrîtul, în

calitate de autoritate publică, urma să inițieze o procedură administrativă cu

respectarea garanțiilor sale procedurale în calitate de judecător al Curții Supreme

de Justiție. Însă, la caz, acesta a făcut abstracție totală de prevederile Codului

administrativ.

În drept, a invocat suplimentar prevederile art. 6, 22, 31, 69, 81, 85 alin. (3),

art. 118 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, dar și dispozițiile pct. 76 din

Hotărârea Curții Constituționale nr.23 din 27 iunie 2017, care a statuat că, în

situația în care Consiliului Superior al Magistraturii i se cere să își dea acordul

pentru pornirea urmăririi penale, aplicarea măsurilor procesuale sau efectuarea

2

acțiunilor procesuale în privința judecătorului, acesta are obligația să motiveze

hotărârea sa, ținând cont de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte,

fără a se limita la formulări generale și abstracte.

La data de 13 martie 2020, reclamantul Ion Druță, prin intermediul

avocatului Nicolae Buzu, a depus cerere cu privire la concretizarea pretențiilor,

introducînd în calitate de terți pe judecătorii Curții de Apel Chișinău Grigore

Dașchevici și Maria Guzun, dat fiind faptul că, în speță, urmează a fi verificată

tangențial și legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

431/32 din 13 decembrie 2019 cu privire la demersul președintelui interimar al

Curții de Apel Chișinău, Lidia Bulgac, referitor la unele chestiuni ce țin de

repartizarea echitabilă a sarcinii de lucru între judecători, solicitînd, cu titlu de

revendicări finale, doar anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General

interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării

penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea și atragerea la

răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de

Justiție Ion Druță (Vol. I, f.d. 227).

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, a fost

anulată hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24

octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar,

Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale,

reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea și atragerea la răspundere

penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion

Druță.

La data de 07 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a recepționat și

înregistrat cererea de recurs depusă prin intermediul poștei electronice de către

Consiliul Superior al Magistraturii împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care acesta a solicitat admiterea recursului, casarea

integrală a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, precum și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea în contencios

administrativ ca fiind neîntemeiată (f.d.64-70, vol II).

Pe 29 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul motivat al Consiliului

Superior al Magistraturii. Invocă recurentul, inter alia, caracterul facultativ al

procedurii de audiere a participanților la procedura administrativă, precum și

caracterul special al procedurii vizînd examinarea sesizărilor Procurorului

General cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, în speță

nefiind necesară prezența intimatului în ședința Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, pentru a-i solicita opinia sau acordul de a fi reținut, adus forțat și

percheziționat.

Consideră recurentul că hotărîrea Plenului consiliului Superior al

Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 este adoptată cu respectarea

procedurii legale, inclusiv cu citarea intimatului în ședința autorității piblice, iar

concluziile instanței de fond expuse în hotărîrea din 07 decembrie 2020 sînt

eronate și rezultă din interpretarea defectuoasă a normelor de drept pertinente

speței.

3

La 05 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul procuraturii Generale

împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25

ianuarie 2021 – motivarea acestuia.

În susținerea cererii de recurs, recurenta a indicat că nu este de acord cu

hotărîrea judecătorească, instanța de fond oferind o soluție greșită asupra cazului

litigios, ca urmare a aplicării eronate a normelor de drept material, și anume prin

interpretarea în mod eronat a legii care trebuia să fie aplicată raporturilor juridice

stabilite între părți.

A invederat instanței că hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

375/25 din 24 octombrie 2019, contrar concluziilor instanței de fond, este una

corectă, motivată, legală și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept

material și procedural. Reclamantul ar fi fost înștiințat despre ședința Consiliului

din 24 octombrie 2020, prin intermediul poștal (f.d. 73-74, vol. I), prin expediarea

mesajului prin aplicația „Viber” (f.d. 72, vol. I), prin poșta electronică (f.d. 70-71,

76-78, vol. I), precum și prin înregistrarea înștiințării la locul de serviciu al

reclamantului – Curtea Supremă de Justiție (f.d. 75, vol. I). Totodată, faptul

necunoașterii reclamantului despre ședința Consiliului nu reprezintă temei de

nulitate a actului administrativ.

A solicitat recurenta admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrii Curții

de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, precum și emiterea unei noi hotărîri de

respingere integrală a acțiunii în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători, prin încheierea din 14 iulie 2021, a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate

și pasibile de a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului,

nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarea

situație.

În bază de concurs și la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,

reclamantul a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție prin

Hotărîrea Parlamentului nr. 221 din 27 septembrie 2013, pînă la atingerea

plafonului de vîrstă de 65 de ani, iar în funcția de Președinte al Curții Supreme de

Justiție, prin Hotărârea Parlamentului nr. 76 din 03 mai 2018, pentru un termen

de 4 ani.

Prin sesizarea din 22 octombrie 2019, Procurorul General interimar Dumitru

Robu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea acordului la

pornirea urmăririi penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragere

la răspundere penală în privința judecătorului și Președintelui Curții Supreme de

Justiție, Ion Druță, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 303 alin. (3) Cod penal.

4

La ședința din 24 octombrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a

adoptat hotărârea privind ridicarea imunității de judecător a reclamantului,

privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea

silită, arestarea, percheziționarea acestuia și tragerea la răspundere penală, pentru

existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42,

art. 3 alin. (3) Cod penal.

Prin acțiunea formulată, recurentul contestă legalitatea actului administrativ

individual defavorabil emis în privința sa, ca fiind ilegal adoptat de către ex-

membrii Consiliului Superior al Magistraturii, revocați la ședința Adunării

Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, cu încălcarea

procedurii instituite de Codul administrativ.

În motivarea cererii, reclamantul se prevalează de prevederile art. 10 alin.

(1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 30 și 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) Cod administrativ,

care instituie un șir de operațiuni administrative ce urmau să fie efectuate de

Consiliul Superior al Magistraturii, acțiuni omise de către autoritatea publică

pîrîtă, dar și de dispozițiile art. 116 alin. (1), (3) - (4) și (6) din Constituție, art. 14

alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 133, art. 136 Cod

administrativ, art. 15 alin. (1) - (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, a fost anulată

hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019

cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor

la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită,

arestarea, percheziționarea și atragerea la răspundere penală în privința

judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță.

În favoarea acestei soluții, Curtea de Apel Chișinău a reținut că actul

administrativ contestat nu este motivat, ceea ce îi conferă calitate de act

administrativ individual ilegal. Preluarea conținutului textului propunerii

Procurorului General interimar și reiterarea unor prevederi legale din anumite

articole din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii 947/1996

și Legea cu privire la statutul judecătorului 544/1995 nu îndeplinește cerința de

act administrativ individual defavorabil motivat. Or, art. 31 din Codul

administrativ prevede că actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate.

Argumentul pârâtului referitor la faptul că Ion Druță a fost invitat prin

e-mail la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24

octombrie 2019 nu poate fi reținut, deoarece după cum rezultă și din cererea de

chemare în judecată, e-mailul corect al reclamantului este

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx dar nu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Astfel, din actele

dosarului, instanța de fond a reținut că citarea reclamantului la ședința Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019 s-a efectuat la adresa

greșită xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Mai mult, din conținutul așa-numitelor citații rezultă că reclamantul a fost

invitat la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie

2019 pentru examinarea cererii sale de demisie, dar nu pentru examinarea

5

propunerii Procurorului General interimar. Însuși pîrîtul nu neagă faptul necitării

reclamantului la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24

octombrie 2019 pentru examinarea sesizării Procurorului General interimar,

concluzionînd neîntemeiat lipsa obligației de a cita reclamantul din considerentul

că această procedură este una specială, reglementată inclusiv de prevederile

Codului de procedură penală, respectiv nefiind necesară prezența reclamantului

în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-i solicita acordul

de a fi reținut, adus forțat și percheziționat.

Aceste încălcări a normelor de procedură administrativă au generat

încălcarea uneia dintre cele mai elementare garanții procedurale - dreptul de a fi

ascultat asupra faptelor care au fost invocate de Procurorul general interimar în

sesizarea prezentată Consiliului Superior al Magistraturii și care au stat la baza

emiterii actului administrativ individual defavorabil. Astfel, potrivit art. 94 din

Codul administrativ, înainte de emiterea unui act administrativ individual

defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act

administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în

legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi

emis. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

Așadar, instanța de judecată a stabilit că hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 este un act administrativ

individual emis cu erori discreționare, subliniind de principiu că o asemenea

practică de oferire a acordului la pachet conform art. 19 alin. (4) – (5) din

Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995 este de

natură să afecteze serios inviolabilitatea judecătorului, independența sistemului

judecătoresc și a fiecărui judecător în parte, atît în raport cu politicul, cît și în

raport cu alte ramuri ale puterii de stat.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor

administrate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursurile sînt

întemeiate, după cum urmează.

Articolul 212 alin. (1) lit. a) Cod administrativ obligă reclamantul să

anexeze la cererea de chemare în judecată copia actului administrativ contestat și

copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de

procedură.

Potrivit dispozițiilor art. 221 Cod administrativ, autoritățile publice sînt

obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele

administrative. La solicitarea instanței de judecată, autoritățile publice sînt

obligate să prezinte suplimentar și alte documente pe care le dețin, inclusiv cele

electronice, și să acorde informații.

În speță, actul administrativ contestat este hotărîrea nr. 375/25 din 24

octombrie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la sesizarea

procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului

pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea,

perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și

președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță.

6

Instanța de recurs observă că la dosar este anexată doar copia simplă a actului

administrativ contestat, fapt ce conferă o incertitudine vizavi de conformitatea

acestuia cu originalul, mai ales în condițiile în care, din conținutul acesteia, nu

este clar pentru săvîrșirea cărei infracțiuni și-a dat acordul autoritatea emitentă la

pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea

și atragerea la răspundere penală în privința reclamantului.

Astfel, din materialele cauzei, rezultă că Procurorul general a solicitat

Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea acordului la pornirea urmăririi

penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragere la răspundere penală

în privința judecătorului și Președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță,

pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 42, art. 303 alin. (3) Cod penal. Însă din cuprinsul actului administrativ anexat

în copie necertificată (f.d. 138-143, vol. I) rezultă că Consiliul Superior al

Magistraturii a adoptat hotărârea privind ridicarea imunității de judecător a

reclamantului pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42, art. 3 alin. (3) Cod penal.

Or, pe lîngă faptul că prevederile citate din hotărîrea vizată nu se referă la

nicio infracțiune, însuși faptul neconformității datelor din sesizarea Procurorului

General și din actul administrativ emis în temeiul acesteia, date ce se referă la un

aspect atît de important, decisiv chiar, cum este infracțiunea ce se incriminează

judecătorului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită,

arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală a căruia se solicită

acordul, este de natură să plaseze actul administrativ contestat și întreaga

procedură de emitere a acestuia în zona neligitimitătii, alta decît neregulile

procedurale constatate de instanța de fond.

În plus, Colegiul atestă lipsa dosarului administrativ din materialele cauzei,

contrar prevederilor art. 221 Cod administrativ, astfel încît instanța de recurs este

în imposibilitate să verifice actul administrativ contestat pentru conformitate cu

originalul, precum și respectarea procedurii de emitere a actului administrativ

contestat sub aspectul îndeplinirii condițiilor impuse de art. 132-136 Cod

administrativ și Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii privitoare la îndeplinirea cvorumului, mai cu seamă cele privitoare

la calculul cvorumului și al majorității.

Astfel, articolul 133 Cod administrativ prevede că cvorumul reprezintă

numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a

unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. Organul

colegial acționează legal dacă sînt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu

excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Potrivit art. 134 Cod administrativ, majoritatea reprezintă numărul minim de

voturi ale membrilor organului colegial necesar conform legii pentru ca un act

administrativ individual să poată fi emis.

Art. 136 Cod administrativ statuează că calculul cvorumului și al majorității

se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din

7; 14 din 27). La calculul cvorumului și al majorității necesare nu se iau în

considerare membrii organului colegial obligați prin lege să se abțină de la vot.

7

Totodată, cvorumul și majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din

cadrul ședinței organului colegial.

Articolul 3 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii stipulează că Consiliul Superior al Magistraturii este

constituit din12 membri. În componența Consiliului Superior al Magistraturii

intră judecători și profesori de drept titulari, precum și Președintele Curții

Supreme de Justiție, ministrul justiției și Procurorul General care sînt membri de

drept.

Potrivit art. 15 din aceeași lege, Consiliul Superior al Magistraturii ca organ

colegial își exercită atribuțiile în plen, iar ședința este deliberativă dacă la ea

participă cel puțin două treimi din membrii lui.

Articolul 24 din Legea nr. 947/1996 reglementează procedura de adoptare a

hotărîrilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, alin. (1) stipulînd că acesta

adoptă hotărîri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului

prevăzut la art. 19 alin. (4). Totodată, la adoptarea hotărîrilor cu privire la cariera

judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din

funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii

participă fără drept de vot.

Astfel cum la dosar nu este anexat procesul-verbal al ședinței autorității

publice care a adoptat actul administrativ contestat, în speță, instanța este în

imposibilitate să verifice aspectele invocate.

Acestea urmează să fie examinate la rejudecarea cauzei, instanța urmînd să

se expună cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, prin prisma

respectării prevederilor stipulate la adoptarea acestuia.

Pentru motivele de fapt și de drept expuse supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanța

de fond, Curtea de Apel Chișinău, a acordat valoare probatorie înscrisurilor în

copii simple, acestea având natura juridică a unor copii necertificate care nu sunt

apte a face dovada faptelor pretinse, în lipsa dosarului administrativ, și nu a

îndeplinit o condiție esențială a contenciosului administrativ constînd în

asigurarea administrării obligatorii a probatoriului cuvenit pentru judecarea justă

a cauzei, în spiritul eficienței, al legalității și al principiilor privind cercetarea din

oficiu și rolul diriguitor al instanței judecătorești.

În consecință, devin incidente dispozițiile art. 248 alin. (1) lit. d) Cod

administrativ, ce obligă instanța de recurs la casarea integrală a deciziei instanței

de fond și restituirea cauzei în aceeași instanță dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Față de cele anterior reținute, din cuprinsul cărora rezultă că la caz nu sunt

îndeplinite cerințele instituite de Codul administrativ referitoare la administrarea

cuvenită a probatoriului, inclusiv a dosarului administrativ întocmit de Consiliul

Superior al Magistraturii în cadrul procedurii administrative inițiate la sesizarea

Procurorului General din 22 octombrie 2019, instanța va admite recursurile în

sensul formulat și va decide privind casarea hotărîrii recurate, cu remiterea cauzei

la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

8

În conformitate cu prevederile art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii și

Procuratura Generală.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020 în

cauza de contencios administrativ Ion Druță împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terți Procuratura Generală, judecătorii Curții de Apel Chișinău

Grigore Dașchevici și Maria Guzun, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și se remite cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9