3ra-220/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-220/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 30 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată de Ion Druță împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Procuratura Generală, judecătorii Curții de Apel Chișinău Grigore Dașchevici și Maria Guzun, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 28 octombrie 2019, Ion Druță a înaintat acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărîrii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în bază de concurs și la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție prin Hotărîrea Parlamentului nr. 221 din 27 septembrie 2013, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani, iar în funcția de Președinte al Curții Supreme de Justiție, prin Hotărârea Parlamentului nr. 76 din 03 mai 2018, pentru un termen de 4 ani. La ședința convocată ilegal pe 24 octombrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi adoptat ilegal hotărârea privind ridicarea imunității sale, judecător al Curții Supreme de Justiție, privind eliberarea acordului la 1 pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea acestuia și tragerea la răspundere penală.

În opinia reclamantului, este notoriu faptul că, la ședința Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, au fost revocați din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii Dorel Musteață, Nina Cernat, Anatol Galben, Petru Moraru și Victor Micu. Din aceste considerente, ședința a fost ilegală, deoarece a fost convocată de către ex-membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care și-au însușit ilegal calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și atribuțiile acestora.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii este un act administrativ ilegal defavorabil, avînd în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 30 și 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) Cod administrativ, care instituie un șir de operațiuni administrative ce urmau să fie efectuate doar de Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu de către ex-membrii revocați de către Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, care și-au însușit ilegal calitatea de membru al autorității publice și atribuțiile acesteia. În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 116 alin. (1), (3) - (4) și (6) din Constituție, art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 133, art. 136 Cod administrativ, art. 15 alin. (1) - (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior, la 30 octombrie 2019, reclamantul Ion Druță a înaintat cerere suplimentară la acțiunea înaintată, prin care a mărit cuantumul pretențiilor, invocînd că a depus cerere de demisie din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, deoarece a fost numit de foștii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, revocați la data de 27 septembrie 2019, iar demisia sa de onoare urma să excludă orice speculații. Însă aceasta urmează să fie examinată de noua componență a Consiliului Superior al Magistraturii, dar în nici un caz de către foștii membri care nu mai dețin această calitate și pe care și-au arogat-o ilegal după 27 septembrie 2019. Astfel, urmează a fi anulată drept ilegală inclusiv hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019, prin care s-a acceptat cererea sa de demisie din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție.

La 17 februarie 2020 reclamantul Ion Druță, prin intermediul avocatului său Nicolae Buzu, a înaintat cerere cu privire la completarea temeiului juridic al acțiunii înaintate (Vol. I, f.d. 221-224), invocînd suplimentar că pîrîtul, în calitate de autoritate publică, urma să inițieze o procedură administrativă cu respectarea garanțiilor sale procedurale în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție. Însă, la caz, acesta a făcut abstracție totală de prevederile Codului administrativ.

În drept, a invocat suplimentar prevederile art. 6, 22, 31, 69, 81, 85 alin. (3), art. 118 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, dar și dispozițiile pct. 76 din Hotărârea Curții Constituționale nr.23 din 27 iunie 2017, care a statuat că, în situația în care Consiliului Superior al Magistraturii i se cere să își dea acordul pentru pornirea urmăririi penale, aplicarea măsurilor procesuale sau efectuarea 2 acțiunilor procesuale în privința judecătorului, acesta are obligația să motiveze hotărârea sa, ținând cont de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte, fără a se limita la formulări generale și abstracte.

La data de 13 martie 2020, reclamantul Ion Druță, prin intermediul avocatului Nicolae Buzu, a depus cerere cu privire la concretizarea pretențiilor, introducînd în calitate de terți pe judecătorii Curții de Apel Chișinău Grigore Dașchevici și Maria Guzun, dat fiind faptul că, în speță, urmează a fi verificată tangențial și legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/32 din 13 decembrie 2019 cu privire la demersul președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Lidia Bulgac, referitor la unele chestiuni ce țin de repartizarea echitabilă a sarcinii de lucru între judecători, solicitînd, cu titlu de revendicări finale, doar anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță (Vol. I, f.d.

227). Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, a fost anulată hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță.

La data de 07 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a recepționat și înregistrat cererea de recurs depusă prin intermediul poștei electronice de către Consiliul Superior al Magistraturii împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acesta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, precum și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea în contencios administrativ ca fiind neîntemeiată (f.d.64-70, vol II). Pe 29 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii.

Invocă recurentul, inter alia, caracterul facultativ al procedurii de audiere a participanților la procedura administrativă, precum și caracterul special al procedurii vizînd examinarea sesizărilor Procurorului General cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, în speță nefiind necesară prezența intimatului în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a-i solicita opinia sau acordul de a fi reținut, adus forțat și percheziționat. Consideră recurentul că hotărîrea Plenului consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 este adoptată cu respectarea procedurii legale, inclusiv cu citarea intimatului în ședința autorității piblice, iar concluziile instanței de fond expuse în hotărîrea din 07 decembrie 2020 sînt eronate și rezultă din interpretarea defectuoasă a normelor de drept pertinente speței.

3 La 05 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul procuraturii Generale împotriva hotărîrii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25 ianuarie 2021 – motivarea acestuia. În susținerea cererii de recurs, recurenta a indicat că nu este de acord cu hotărîrea judecătorească, instanța de fond oferind o soluție greșită asupra cazului litigios, ca urmare a aplicării eronate a normelor de drept material, și anume prin interpretarea în mod eronat a legii care trebuia să fie aplicată raporturilor juridice stabilite între părți. A invederat instanței că hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019, contrar concluziilor instanței de fond, este una corectă, motivată, legală și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept material și procedural.

Reclamantul ar fi fost înștiințat despre ședința Consiliului din 24 octombrie 2020, prin intermediul poștal (f.d. 73-74, vol. I), prin expediarea mesajului prin aplicația „Viber” (f.d. 72, vol. I), prin poșta electronică (f.d. 70-71, 76-78, vol. I), precum și prin înregistrarea înștiințării la locul de serviciu al reclamantului – Curtea Supremă de Justiție (f.d. 75, vol. I). Totodată, faptul necunoașterii reclamantului despre ședința Consiliului nu reprezintă temei de nulitate a actului administrativ. A solicitat recurenta admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, precum și emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din 3 judecători, prin încheierea din 14 iulie 2021, a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și pasibile de a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarea situație. În bază de concurs și la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantul a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție prin Hotărîrea Parlamentului nr. 221 din 27 septembrie 2013, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani, iar în funcția de Președinte al Curții Supreme de Justiție, prin Hotărârea Parlamentului nr. 76 din 03 mai 2018, pentru un termen de 4 ani. Prin sesizarea din 22 octombrie 2019, Procurorul General interimar Dumitru Robu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragere la răspundere penală în privința judecătorului și Președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 303 alin. (3) Cod penal.

4 La ședința din 24 octombrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea privind ridicarea imunității de judecător a reclamantului, privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea acestuia și tragerea la răspundere penală, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 3 alin. (3) Cod penal. Prin acțiunea formulată, recurentul contestă legalitatea actului administrativ individual defavorabil emis în privința sa, ca fiind ilegal adoptat de către ex- membrii Consiliului Superior al Magistraturii, revocați la ședința Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, cu încălcarea procedurii instituite de Codul administrativ.

În motivarea cererii, reclamantul se prevalează de prevederile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 30 și 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) Cod administrativ, care instituie un șir de operațiuni administrative ce urmau să fie efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii, acțiuni omise de către autoritatea publică pîrîtă, dar și de dispozițiile art. 116 alin. (1), (3) - (4) și (6) din Constituție, art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 133, art. 136 Cod administrativ, art. 15 alin. (1) - (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020, a fost anulată hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, percheziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță. În favoarea acestei soluții, Curtea de Apel Chișinău a reținut că actul administrativ contestat nu este motivat, ceea ce îi conferă calitate de act administrativ individual ilegal. Preluarea conținutului textului propunerii Procurorului General interimar și reiterarea unor prevederi legale din anumite articole din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii 947/1996 și Legea cu privire la statutul judecătorului 544/1995 nu îndeplinește cerința de act administrativ individual defavorabil motivat.

Or, art. 31 din Codul administrativ prevede că actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. Argumentul pârâtului referitor la faptul că Ion Druță a fost invitat prin e-mail la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019 nu poate fi reținut, deoarece după cum rezultă și din cererea de chemare în judecată, e-mailul corect al reclamantului este xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx dar nu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Astfel, din actele dosarului, instanța de fond a reținut că citarea reclamantului la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019 s-a efectuat la adresa greșită xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Mai mult, din conținutul așa-numitelor citații rezultă că reclamantul a fost invitat la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019 pentru examinarea cererii sale de demisie, dar nu pentru examinarea 5 propunerii Procurorului General interimar.

Însuși pîrîtul nu neagă faptul necitării reclamantului la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2019 pentru examinarea sesizării Procurorului General interimar, concluzionînd neîntemeiat lipsa obligației de a cita reclamantul din considerentul că această procedură este una specială, reglementată inclusiv de prevederile Codului de procedură penală, respectiv nefiind necesară prezența reclamantului în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-i solicita acordul de a fi reținut, adus forțat și percheziționat. Aceste încălcări a normelor de procedură administrativă au generat încălcarea uneia dintre cele mai elementare garanții procedurale - dreptul de a fi ascultat asupra faptelor care au fost invocate de Procurorul general interimar în sesizarea prezentată Consiliului Superior al Magistraturii și care au stat la baza emiterii actului administrativ individual defavorabil.

Astfel, potrivit art. 94 din Codul administrativ, înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris. Așadar, instanța de judecată a stabilit că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 este un act administrativ individual emis cu erori discreționare, subliniind de principiu că o asemenea practică de oferire a acordului la pachet conform art. 19 alin. (4) – (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995 este de natură să afecteze serios inviolabilitatea judecătorului, independența sistemului judecătoresc și a fiecărui judecător în parte, atît în raport cu politicul, cît și în raport cu alte ramuri ale puterii de stat.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursurile sînt întemeiate, după cum urmează. Articolul 212 alin. (1) lit. a) Cod administrativ obligă reclamantul să anexeze la cererea de chemare în judecată copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură. Potrivit dispozițiilor art. 221 Cod administrativ, autoritățile publice sînt obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele administrative. La solicitarea instanței de judecată, autoritățile publice sînt obligate să prezinte suplimentar și alte documente pe care le dețin, inclusiv cele electronice, și să acorde informații.

În speță, actul administrativ contestat este hotărîrea nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță. 6 Instanța de recurs observă că la dosar este anexată doar copia simplă a actului administrativ contestat, fapt ce conferă o incertitudine vizavi de conformitatea acestuia cu originalul, mai ales în condițiile în care, din conținutul acesteia, nu este clar pentru săvîrșirea cărei infracțiuni și-a dat acordul autoritatea emitentă la pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința reclamantului.

Astfel, din materialele cauzei, rezultă că Procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragere la răspundere penală în privința judecătorului și Președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 303 alin. (3) Cod penal. Însă din cuprinsul actului administrativ anexat în copie necertificată (f.d. 138-143, vol. I) rezultă că Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea privind ridicarea imunității de judecător a reclamantului pentru existența bănuielii rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 3 alin. (3) Cod penal.

Or, pe lîngă faptul că prevederile citate din hotărîrea vizată nu se referă la nicio infracțiune, însuși faptul neconformității datelor din sesizarea Procurorului General și din actul administrativ emis în temeiul acesteia, date ce se referă la un aspect atît de important, decisiv chiar, cum este infracțiunea ce se incriminează judecătorului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală a căruia se solicită acordul, este de natură să plaseze actul administrativ contestat și întreaga procedură de emitere a acestuia în zona neligitimitătii, alta decît neregulile procedurale constatate de instanța de fond.

În plus, Colegiul atestă lipsa dosarului administrativ din materialele cauzei, contrar prevederilor art. 221 Cod administrativ, astfel încît instanța de recurs este în imposibilitate să verifice actul administrativ contestat pentru conformitate cu originalul, precum și respectarea procedurii de emitere a actului administrativ contestat sub aspectul îndeplinirii condițiilor impuse de art. 132-136 Cod administrativ și Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii privitoare la îndeplinirea cvorumului, mai cu seamă cele privitoare la calculul cvorumului și al majorității. Astfel, articolul 133 Cod administrativ prevede că cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual.

Organul colegial acționează legal dacă sînt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Potrivit art. 134 Cod administrativ, majoritatea reprezintă numărul minim de voturi ale membrilor organului colegial necesar conform legii pentru ca un act administrativ individual să poată fi emis. Art. 136 Cod administrativ statuează că calculul cvorumului și al majorității se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din 7; 14 din 27). La calculul cvorumului și al majorității necesare nu se iau în considerare membrii organului colegial obligați prin lege să se abțină de la vot. 7 Totodată, cvorumul și majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din cadrul ședinței organului colegial.

Articolul 3 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stipulează că Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din12 membri. În componența Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători și profesori de drept titulari, precum și Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și Procurorul General care sînt membri de drept. Potrivit art. 15 din aceeași lege, Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își exercită atribuțiile în plen, iar ședința este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii lui.

Articolul 24 din Legea nr. 947/1996 reglementează procedura de adoptare a hotărîrilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, alin. (1) stipulînd că acesta adoptă hotărîri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4). Totodată, la adoptarea hotărîrilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot. Astfel cum la dosar nu este anexat procesul-verbal al ședinței autorității publice care a adoptat actul administrativ contestat, în speță, instanța este în imposibilitate să verifice aspectele invocate.

Acestea urmează să fie examinate la rejudecarea cauzei, instanța urmînd să se expună cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, prin prisma respectării prevederilor stipulate la adoptarea acestuia.

Pentru motivele de fapt și de drept expuse supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de fond, Curtea de Apel Chișinău, a acordat valoare probatorie înscrisurilor în copii simple, acestea având natura juridică a unor copii necertificate care nu sunt apte a face dovada faptelor pretinse, în lipsa dosarului administrativ, și nu a îndeplinit o condiție esențială a contenciosului administrativ constînd în asigurarea administrării obligatorii a probatoriului cuvenit pentru judecarea justă a cauzei, în spiritul eficienței, al legalității și al principiilor privind cercetarea din oficiu și rolul diriguitor al instanței judecătorești.

În consecință, devin incidente dispozițiile art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, ce obligă instanța de recurs la casarea integrală a deciziei instanței de fond și restituirea cauzei în aceeași instanță dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Față de cele anterior reținute, din cuprinsul cărora rezultă că la caz nu sunt îndeplinite cerințele instituite de Codul administrativ referitoare la administrarea cuvenită a probatoriului, inclusiv a dosarului administrativ întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul procedurii administrative inițiate la sesizarea Procurorului General din 22 octombrie 2019, instanța va admite recursurile în sensul formulat și va decide privind casarea hotărîrii recurate, cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

8 În conformitate cu prevederile art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală. Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2020 în cauza de contencios administrativ Ion Druță împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Procuratura Generală, judecătorii Curții de Apel Chișinău Grigore Dașchevici și Maria Guzun, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și se remite cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Mariana Pitic Nicolae Craiu 9