2ra-1423/22 — Recunoasterea nulitătii actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recunoasterea nulitătii actului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1423/22 — Recunoasterea nulitătii actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1423/22
2-21040339-01-2ra-04102022
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani, Judecător – S. Godorogea
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – S. Procopciuc, C. Dumitru, S. Diana
Î N C H E I E R E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Tutunaru Gheorghina și Chisarina
Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca Iulian,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tutunaru Gheorghina și
Chisarina Valentina către Badareu Arcadie și primarul satului Zăicani, r-ul Rîșcani,
intervenient accesoriu IP ”Agenția Servicii Publice”, cu privire la constatarea nulității
absolute a actului juridic,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 mai 2022, prin care a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 27 octombrie 2021,
c o n s t a t ă:
La 18 martie 2021, Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina au depus cerere de
chemare în judecată către Badareu Arcadie și primarul satului Zăicani, r-ul Rîșcani, cu
privire la constatarea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx, ha situat în s. Zăicani, r-ul
Rîșcani.
În motivarea acțiunii reclamantele au invocat că, la 31 martie 2001, primarul
satului Zăicani, r-ul Rîșcani, a perfectat pe numele Svetlanei Badareu, titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha,
situat în s. Zăicani, r-ul Rîșcani.
Titlul de autentificare, a fost eliberat subiectului de drept în anul 2020, cu
înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în Registrul bunurilor
imobile în același an, iar în baza certificatului de moștenitor și a contractului de
donație nr. 5011 din 22 mai 2020, Badareu Arcadie a obținut dreptul de proprietate
asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx din s. Zăicani, r-ul Rîșcani.
Ulterior, Badareu Arcadie a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui
Coroliuc Ruslan și Darii Marin cu privire la revendicarea din posesie ilegală a
terenului cu nr. cadastral xxxxx și suprafața de xxxxx ha, situat în s. Zaicani, r-ul
Rîșcani.
În acest sens reclamantele menționează că se consideră proprietari de bună credință
a terenului din litigiu, din data atribuirii în natură de către reprezentantul Primăriei s.
Zăicani, r-ul Râșcani, cu ieșirea la fața locului, cu circa 20 ani în urmă, iar rudele lor -
1
Coroliuc Ruslan și Darii Marin îl administrează de fapt, or, titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Badareu, a fost eliberat cu
încălcarea dispoziției imperative a legii.
La caz, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral
xxxxx și suprafața de xxxxx ha, situat în s. Zaicani, r-ul Rîșcani a fost întemeiat pe
dispoziția Primarului s. Zăicani, r-ul Râșcani nr. 11 din 30 martie 2001, care însă prin
răspunsul nr. 39 din 08 februarie 2021, nu a putut fi prezentat pe motiv că autoritatea
publică nu-l deține, menționându-se totodată că repartizarea cotelor de teren în s.
Zăicani, r-ul Rîșcani a avut loc în baza hotărârii comisiei funciare din 04 aprilie 1996,
dar nu prin dispoziția Primarului s. Zăicani, r-ul Rîșcani nr. 11 din 30 martie 2001.
Astfel, reclamantele consideră că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de
teren pe numele Svetlanei Badareu, a fost eliberat neîntemeiat și ilegal, deoarece la
bază nu a existat decizia Consiliului s. Zăicani, r-ul Râșcani, astfel precum
reglementează normele imperative ale dreptului menționate în prezenta acțiune.
Mai mult ca atât, eliberarea ilegală a actului juridic afectează drepturile
patrimoniale ale reclamantelor, care se consideră posesori de bună credință a terenului
din s. Zăicani, r-ul Rîșcani, cu nr. cadastral xxxxx și suprafața de xxxxx ha, începând
cu data atribuirii acestui bun de către reprezentantul Primăriei s. Zăicani, r-ul Rîșcani.
În altă ordine de idei, reclamante au menționat că atribuirea în natură a terenului în
cauză poate fi confirmat prin declarațiile martorilor.
Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 26 iulie 2021, a fost atrasă
în proces IP ”Agenția Servicii Publice” în calitatea procesuală de intervenient
accesoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 27 octombrie 2021, cererea
de chemare în judecată depusă de Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina către
Badareu Arcadie și primarul satului Zăicani, r-ul Rîșcani, intervenient accesoriu IP
”Agenția Servicii Publice”, cu privire la constatarea nulității absolute a actului juridic,
a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 27 octombrie 2021, Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina, prin
intermediul avocatului Paciurca Iulian, au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Drochia, sediul Rîșcani, din 27 octombrie 2021, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 mai 2022, s-a respins apelul declarat de
Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca
Iulian și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 27 octombrie
2021, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tutunaru Gheorghina
și Chisarina Valentina către Badareu Arcadie și primarul satului Zăicani, r-ul Rîșcani,
intervenient accesoriu IP ”Agenția Servicii Publice”, cu privire la constatarea nulității
absolute a actului juridic.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că soluția primei instanțe este
justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul
dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform
cerințelor art. 130 din Codul de procedură civilă.
În context, instanța de apel a menționat că temei de înregistrare a dreptului de
proprietate a terenului din speță a servit Titlul de autentificare a dreptului deținătorului
de teren nr. xxxxx din 31 martie 2001, eliberat în temeiul dispoziției primarului s.
Zăicani, r-ul Rîșcani, nr.11 din 30 martie 2001 pe numele Svetlanei Badareu care a
2
înregistrat dreptul de proprietate la 13 decembrie 2018.
Astfel, reieșind din faptul că actul de dispoziție eliberat de administrația publică nu
a fost contestat sau abrogat, nu poate fi declarat nul nici titlul de proprietate emis
ulterior.
Suplimentar, prin prisma conceptului autorității lucrului judecat, instanța de apel a
remarcat faptul că potrivit hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 21
octombrie 2020 (definitivă și irevocabilă la momentul examinării cauzei date), a fost
revendicat din posesia lui Coroliuc Ruslan și Darii Marin, terenul cu nr. cadastral
xxxxx, situat în extravilanul s. Zăicani, r-ul Rîșcani, în folosul proprietarului Badareu
Arcadie.
La 13 septembrie 2022, prin poștă, a fost expediat recursul declarat de Tutunaru
Gheorghina și Chisarina Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca Iulian,
solicitându-se casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 19 mai 2022 și a hotărârii
Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 27 octombrie 2021, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept
indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, s-a invocat că
concluziile instanței de fond sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, din care se
constată cu certitudine încălcarea dreptului la un proces echitabil și de posesie ale
recurentelor Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina, ultimele prezentând probe
care confirmă circumstanțele invocate în acțiune, pe care instanțele judecătorești nu le-
au apreciat obiectiv.
Astfel, recurentele au menționat că instanța nu a dat apreciere circumstanțelor cu
privire la posesia de către Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina, cu bună-
credință, a terenului ce constituie obiect al litigiului, confirmate prin declarațiile
martorilor.
De asemenea, recurentele consideră irelevantă concluzia instanțelor inferioare cu
privire la imposibilitatea constatării nulității titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, din motiv că actul de dispoziție care a stat la baza perfectării
actului respectiv, nu a fost contestat și la moment este în vigoare.
În context, s-a remarcat că dispoziția primarului s. Zăicani, r-ul Rîșcani nr.11 din
30 martie 2001, nu a avut un temei juridic legal, deoarece doar Consiliul local este
autoritatea publică competență de înstrăinarea patrimoniului public, or, la caz nu se
atestă un astfel de act.
În altă ordine de idei, recurentele au menționat că instanța de apel urma să caseze
hotărârea instanței de fond și să trimită cauza la rejudecare pentru atragerea în proces a
lui Badareu Ruslan și Badareu Vasile, deoarece conform circumstanțelor cauzei,
aceștia dețin câte o cotă-parte din terenul din litigiu.
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Conform materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 19 mai 2022, a
fost expediată părților în proces, inclusiv avocatului Paciurca Iulian, la 13 iulie 2022,
prin intermediul poștei electronice.
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului consideră că recursul declarat de Tutunaru Gheorghina și Chisarina
3
Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca Iulian, expediat la 13 septembrie 2022,
este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii
și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tutunaru
Gheorghina și Chisarina Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca Iulian, este
neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în
mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o
referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de
procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din
prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentelor este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță însă, criticile invocate de recurente, nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora
cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu
permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
4
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs depusă de Tutunaru Gheorghina și Chisarina Valentina,
prin intermediul avocatului Paciurca Iulian.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta declararea recursului
ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tutunaru Gheorghina și Chisarina
Valentina, prin intermediul avocatului Paciurca Iulian.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5