3ra-761/22 — anularea actului administrativ

3ra-761/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-761/22

2-20114031-01-3ra-28072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Aljoma Mahmoud, reprezentat

de avocatul Anatolie Hotineanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Aljoma Mahmoud împotriva Biroului migrație și azil cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Aljoma Mahmoud și menținută hotărârea din 04 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 septembrie 2020, Aljoma Mahmoud a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului migrație și

azil cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia nr.85-C din 07

septembrie 2020 a Biroului de migrație și azil s-a dispus returnarea lui sub escortă

de pe teritoriul Republicii Moldova, în termen de 15 zile de la data aducerii la

cunoștință a deciziei respective.

A notat că, Biroul migrație și azil a luat decizia respectivă, bazându-se pe

prevederile art.52 alin.(1) lit.d) din Legea nr.200 din 16 iulie 2013 privind regimul

străinilor în Republica Moldova care prevede că, decizia de returnare este un act

administrativ al autorității competente pentru străini prin care șederea unui străin

este declarată ca fiind ilegală și care obligă străinii indicați la art.51 să părăsească

teritoriul Republicii Moldova într-un anumit termen, după cum urmează: în

maximum 15 zile calendaristice, străinul căruia i s-a anulat viza sau a cărui ședere a

devenit ilegală, în 30 de zile calendaristice, străinul căruia i s-a refuzat prelungirea

dreptului de ședere ori căruia acest drept a fost anulat sau revocat, precum și străinul

care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat în situație de

1

ședere ilegală, în 3 luni, străinul care trebuie să lichideze o investiție, în 15 zile

calendaristice, foștii solicitanți de azil, solicitanții statutului de apatrid sau străinii al

căror statut de apatrid a fost anulat.

Decizia nr.85-C din 07 septembrie 2020 i-a fost comunicată la 08 septembrie

2020 în limba română și engleză, fiindu-i înmânat sub semnătură un exemplar al

acesteia la fel în limba română și engleză sub semnătură.

Luând în considerație că în XXXXX până la moment este un conflict armat, nu

are posibilitatea de a se întoarce în țara de origine, deoarece persistă riscul evident,

că viața străinului este pusă în pericol sau că acesta va fi supus la torturi, tratamente

inumane ori degradante în statul în care urmează de a fi returnat.

În contextul enunțat, Aljoma Mahmoud a solicitat admiterea acțiunii și

anularea deciziei Biroului de Migrație și Azil nr.85-C din 07 septembrie 2020

privind returnarea lui sub escortă, de pe teritoriul Republicii Moldova, ca fiind

ilegală.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 15 noiembrie 2021, Aljoma Mahmoud, reprezentat de avocatul Anatolie

Hotineanu, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 17 februarie 2022

a prezentat motivarea apelului (având în vedere că hotărârea integrală a primei

instanțe a fost notificată avocatului Anatolie Hotineanu la 09 februarie 2022

(f.d.83)), solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 04

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi

de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

depus de Aljoma Mahmoud și menținută hotărârea din 04 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au

motivat soluțiile de respingere a acțiunii prin faptul că, la 02 mai 2017, Biroul

migrație și azil, a emisă decizia nr.37/17/DAI, prin care a dispus anularea protecției

umanitare, pe numele lui Aljoma Mahmoud (f.d. 27).

La 30 iunie 2017, Aljoma Mahmoud a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului migrație și azil, solicitând anularea deciziei nr.37/17/DAI privind

anularea protecției umanitare și obligarea Biroului migrație și azil să emită decizie

de recunoaștere a protecției umanitare.

Prin hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Aljoma Mahmoud împotriva Biroului

Migrație și Azil, terț Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea

deciziei Biroului Migrație și Azil nr.37/17/DAI din 02 mai 2017 privind anularea

protecției umanitare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, menținută

prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit

apelul declarat de Aljoma Mahmoud, reprezentat de avocatul Vitalie Rotaru,

2

împotriva hotărârii din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru (f.d.

28-32).

Iar, la 07 septembrie 2020, Biroul migrație și azil a emis decizia nr.85-C

privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Aljoma

Mahmoud (f.d. 4-5).

Cu trimitere la prevederile art.140 din Codul administrativ, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au stabilit că, puterea de lucru judecat a unei hotărâri

judecătorești semnifică faptul că, o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv

decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio), iar hotărârea este prezumată a

exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o alta hotărâre (res judicata pro

veritate habetur). Efectul de „lucru judecat” al unei hotărâri judecătorești are doua

accepțiuni:

- stricto sensu semnifică autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face

imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe

aceleași temeiuri (exclusivitatea).

- lato sensu semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că

hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și că nu

trebuie contrazisă de o altă hotărâre (obligativitatea).

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că, ținând cont de faptul că

prin decizia din 02 mai 2017 a Biroului migrație și azil, s-a dispus anularea

protecției umanitare, pe numele lui Aljoma Mahmoud (f.d. 27), act administrativ

care a fost menținut prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, devin

incidente prevederile art.52 alin.(1) lit.d) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind

regimul străinilor în Republica Moldova, în conformitate cu care, decizia de

returnare este un act administrativ al autorității competente pentru străini prin care

șederea unui străin este declarată ca fiind ilegală și care obligă străinii indicați la

art.51 să părăsească teritoriul Republicii Moldova într-un anumit termen, după cum

urmează: în 15 zile calendaristice – foștii solicitanți de azil, solicitanții statutului de

apatrid sau străinii al căror statut de apatrid a fost anulat.

Prima instanță și instanța de apel au concluzionat în condițiile descrise,

temeiuri de anulare a actului administrativ contestat la caz nu se atestă, din care

motiv acțiunea depusă de Aljoma Mahmoud a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Aljoma Mahmoud,

reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 17 mai 2022, cu remiterea cauzei

spre rejudecare, în alt complet de judecată. Totodată, recurentul a menționat că

motivarea recursului o va prezenta după ce îi va fi notificată decizia integrală a

instanței de apel.

La 26 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Biroului

migrație și azil copia recursului depus de Aljoma Mahmoud, reprezentat de avocatul

Anatolie Hotineanu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței,

notificată ultimului la 05 septembrie 2022, însă intimatul nu și-a valorificat acest

drept procedural și nu a depus referință (f.d.126).

3

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

4

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, Notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, Notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din actele cauzei cert rezultă că la 17 mai 2022 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei.

La 25 mai 2022, avocatului lui Aljoma Mahmoud, Anatolie Hotineanu, i-a fost

notificată la adresa sa electronică: XXXXX (indicată în mandatul avocațial și

cererea de apel, care de altfel se regăsește și în cererea de recurs preventivă), copia

dispozitivului deciziei instanței de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată

la actele cauzei (f.d.56, 90, 115).

La 03 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Aljoma Mahmoud,

reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, a depus recurs (nemotivat) împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 17 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de judecată.

Totodată, recurentul a menționat că motivarea recursului o va prezenta după ce îi va

fi notificată decizia integrală a instanței de apel (f.d.116-118).

Se reține că, la 05 iulie 2022, decizia integrală din 17 mai 2022 a Curții de

Apel Bălți a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cac.instante.justice.md.

La 15 iulie 2022, avocatului Anatolie Hotineanu, i-a fost notificată la adresa sa

electronică: XXXXX, copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.122).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a

început să curgă începând cu data de 16 iulie 2022, ziua imediat următoare de la

5

data notificării avocatului Anatolie Hotineanu a deciziei integrale a instanței de apel,

și care a expirat la data de 15 august 2022 (luni) inclusiv.

În pofida celor enunțate, avocatul Anatolie Hotineanu, în interesele lui Aljoma

Mahmoud, nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea

recursului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, reprezentantul

recurentului Aljoma Mahmoud, avocatul Anatolie Hotineanu, trebuia să întreprindă

toate măsurile necesare de a proteja dreptul de acces al clientului său la instanță

după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură

până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării

recursului în conformitate cu art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Drept

consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a

motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

reprezentatului lui Aljoma Mahmoud, avocatul Anatolie Hotineanu, care trebuia să

dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la

intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de prezentare a

recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

6

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Aljoma

Mahmoud, reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, drept inadmisibil, este

compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Aljoma Mahmoud, reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, ca

inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Aljoma Mahmoud, reprezentat de avocatul Anatolie

Hotineanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7