3ra-1035/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de munca, incasarea despăgubirii pentru absenta fortata de la munca, incasarea prejudiciului moral

3ra-1035/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de munca, incasarea despăgubirii pentru absenta fortata de la munca, incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1035/22

2-191762069-01-3ra-06102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Cazanji Ghennadi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Cazanji Ghennadi împotriva Guvernului Republicii Moldova, Cancelariei de Stat

a Republicii Moldova, persoană terță Gaga Alexandr cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de muncă, încasarea

despăgubirii pentru absență forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Cazanji Ghennadi și menținută hotărârea din 20 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 septembrie 2019, Cazanji Ghennadi a depus la Judecătoriei Comrat,

sediul central cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată împotriva

Guvernului Republicii Moldova, persoană terță Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru absență forțată de la

muncă și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

s-a dispus declinarea competenței cu remiterea cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani

În motivarea acțiunii a indicat că prin dispoziția nr. 155-p din 21 august 2019

,,Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Cazanji Ghennadi”

Guvernul Republicii Moldova a dispus: 1. încetează raporturile de serviciu ale

domnului Cazanji Ghennadi în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat din data de 28 august 2019.

A relatat că în calitate de temeiuri legale de încetare a raporturilor de muncă a

fost indicat: art. 7 pct. i) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern și pct. c) alin.

(1) art. 63 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

1

Consideră că acest act administrativ emis de Guvernul Republicii Moldova cu

caracter individual este ilegal și urmează a fi anulat.

Astfel, în susținerea opiniei enunțate a invocat prevederile art. 5, 6, 21, 31, 118,

120, 121, 121, 124, 139 din Codul administrativ, art. 22, 36 din Legea cu privire la

Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017, art. 81 Codul muncii, pct. 15 al Hotărîrii Guvernului

cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, indicînd că în luna ianuarie

2018, a fost numit în funcția de șef adjunct al oficiului teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat prin Hotărîrea Guvernului nr. 34 din 12 ianuarie 18, dar nu printr-

o dispoziție a Guvernului.

Este de părere că dispoziția nr. 155-d din 21 august 2019, supusă contestării,

este ilegală.

Cu referire la prevederile art. 63 din din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 susține că, în dispoziția

contestată nu se indică temeiul concret/specific de încetare a raporturilor de serviciu:

reducerea statelor de personal sau lichidarea funcției publice. Referitor la reducerea

statelor de personal din autoritatea publică indică că, nu a fost adus la cunoștință

actul administrativ prin care în Oficiul teritorial Comrat ar fi fost redus unitatea de

șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

A specificat că o condiție obligatorie pentru încetarea raporturilor de muncă în

baza acestui temei este intrarea în vigoare a statelor de personal, în care mai mult nu

este funcția publică deținută de respectivul funcționar public.

A obiectat că nu a luat cunoștință cu statele de personal al biroului Comrat, în

care ar fi lipsit funcția de șef adjunct al Biroului. Mai mult ca atît, menționează că

funcția publică de șef adjunct al oficiului teritorial Comrat a rămas neschimbată și

la momentul emiterii dispoziției contestate și până în prezent.

Astfel, în conformitate cu anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la

Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat nr. 845 din 18 decembrie 2009 (Monitorul

Oficial nr. 189-190/923 din 22 decembrie 2009), Guvernul Republicii Moldova nu

a introdus modificări în Anexa specificată, prin urmare, funcția publică de șef

adjunct al oficiului teritorial nu este lichidată.

A explicat că Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 cu privire

la modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost modificate un

șir de acte legislative, inclusiv în art. 9 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, din care a fost exclusă sintagma c1) ,,șef și

șef-adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat”. Acest punct a fost abrogat.

Concomitent, subliniază că anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică nr. 199/2010 a fost completată cu o poziție nouă, cu

următorul cuprins: ,,Șef, șef-adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat,

reprezentant al guvernului în teritoriu”. De asemenea, în anexa la Legea privind

aprobarea clasificatorului Unic al funcțiilor publice nr.155/2011 în poziția B01 de la

punctul 2, cuvintele ,,Șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” au

fost excluse.

Având în vedere prevederile art. XII din Legea pentru modificarea unor acte

legislative nr. 63 din 5 iulie 2019, a declarant că Guvernul trebuia să aducă în

concordață actele sale normative. Dar cum s-a menționat anterior, anexa nr. 2 la

2

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 18 decembrie 2009 nu s-a

modificat. În statutul de personal funcția publică de șef adjunct al oficiului teritorial

a rămas neschimbată. Procedura de eliberare a sa din funcție trebuia să fie precedată

de efectuarea de către Cancelaria de Stat a modificărilor respective în statele de

personal a Oficiului teritorial Comrat privind funcția de șef adjunct al biroului.

A remarcat că prin actul normativ al Parlamentului Republicii Moldova în 2017

a fost schimbat statutul funcției publice de șef și șef-adjunct al Oficiului teritorial al

Cancelariei de Stat, de la persoanele cu funcții de demnitate publică la funcționarii

publici, adică aceeași funcție publică, dar cu alt statut.

A menționat că prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 34 din 12

ianuarie 2018, a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat. Astfel, funcționarul public sau persoana care deține funcție de

demnitate publică este un statut, dar nu funcție (conform schemei de încadrare sef-

adjunct sau altă), iar ocuparea unei sau altei funcții publice presupune prezența la

persoana respectivă a unui statut: persoana care ocupă o funcție publică

responsabilă, funcționarul public, funcționarul public cu statut special.

A relatat că în anul 2018, după ieșirea din concediul de îngrijire a copilului,

prin ordinul secretarului General al Guvernului, a fost din nou admis la locul de

muncă în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

În urma modificărilor operate prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 Cu privire la

modificarea unor acte legislative nu a fost lichidată funcția publică - șef-adjunct al

oficiului teritorial, dar a fost schimbat statutul persoanei, care ocupă funcția

respectivă.

Prin urmare consideră că art. XII din Legea pentru modificarea unor acte

legislative nr. 63 din 5 iulie 2019 este neconstituțional.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 18, 143, 163, 189, 191,

195, 206, 207, 211, 224 Cod administrativ, art. 10, 89, 90, 143, 327, 329, 330, 351,

355 din Codul Muncii.

A solicitat inclusiv prin cererea de concretizare din 14 ianuarie 2020 și 5 mai

2020, admiterea acțiunii, anularea dispoziției Guvernului Republicii Moldova nr.

103-d din 26 iulie 2019 în partea de avertizare privind reducerea șefului-adjunct al

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Cazanji Ghennadi și a dispoziției

nr. 155-d din 21 august 2019 ,,Cu privire la încetarea raporturilor de muncă ale

domnului Cazanji Ghennadi, ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea legii,

obligarea Guvernul Republicii Moldova să emită actul administrativ prin care să-l

restabilească pe Cazanji Ghennadi în funcția deținută anterior de șef adjunct al

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, încasarea din contul Guvernului

Republicii Moldova și Cancelariei de Stat în mod solidar în beneficiul reclamantului

prejudiciul cauzat în urma eliberării nelegitime din serviciu, care include: plata

obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă, începând cu 29 august 2019 pînă la data restabilirii în funcție, în mărime nu

mai mică decât salariul mediu - 13595,01 lei lei, cu o indexare a sumei integrale a

prejudiciului, în funcție de nivelul inflației, prejudiciul moral în sumă de 100 000lei,

dobânda în conformitate cu dispozițiile de la art. 143, 330 alin. (2) din Codul Muncii

în mărime de 1253,40 lei.

3

Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Cazanji Ghennadi.

La 19 noiembrie 2020, Cazanji Ghennadi a depus apel împotriva hotărârii din

20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la

22 decembrie 2020 a hotărârii motivate, la 18 ianuarie 2021 a prezentat motivarea

apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Cazanji Ghennadi și menținută hotărârea din 20 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Cazanji Ghennadi a depus

recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 20 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cazanji Ghennadi a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

dseciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Cazanji Ghennadi, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol, prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În corespundere cu prevederile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ,

notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoașteri a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

4

Iar în accepțiunea art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, un înscris

poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei se atestă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată la data de 17 mai 2022, iar la data de 15 iunie 2022, Cazanji

Ghennadi a depus recurs nemotivat.

Tot din materialele dosarului rezultă că la 14 iulie 2022, Curtea de Apel

Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în adresa părților la proces (f. d. 187, vol. II).

În acest sens, actele cauzei denotă că decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost recepționată de către Cazanji Ghennadi la 18 august 2022, ceea ce

se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar și serviciul track-trace al Poștei

Moldovei https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8007377128AS (f. d. 189, vol.

II).

Astfel, termenul de depunere a recursului și-a început curgerea la 19 august

2022, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei motivate și a expirat la

data de 19 septembrie 2022, reieșind din considerentul că ultima zi a termenului –

17 septembrie 2022 a fost o zi nelucrătoare de sâmbătă.

Cu toate acestea, motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a fost depusă de către Cazanji Ghennadi prin intermediul

oficiului poștal în data de 20 septembrie 2022 (f. d. 196, vol. II), fapt ce denotă

depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege, or, contrar art. 245

alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului a fost prezentată peste

termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

În acest fel, se constată că recurentul Cazanji Ghennadi a neglijat obligația de

a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a

prezenta partea motivată a recursului în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei, termen care a expirat la 19 septembrie 2022.

De altfel, recurentul Cazanji Ghennadi fiind cel interesat în soluționarea

prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale

de acces la instanță.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ remarcă și jurisprudența constantă a CtEDO, unde Curtea

a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

Din motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ conchide că recursul depus de Cazanji Ghennadi, necesită

a fi declarat inadmisibil.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus peste termenul prevăzut de

lege, ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că motivarea

recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din

5

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e)

Cod administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Cazanji Ghennadi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Cazanji Ghennadi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6