3ra-1035/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de munca, incasarea despăgubirii pentru absenta fortata de la munca, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1035/22 2-191762069-01-3ra-06102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 2 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Cazanji Ghennadi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazanji Ghennadi împotriva Guvernului Republicii Moldova, Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, persoană terță Gaga Alexandr cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru absență forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Cazanji Ghennadi și menținută hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 20 septembrie 2019, Cazanji Ghennadi a depus la Judecătoriei Comrat, sediul central cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoană terță Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru absență forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a dispus declinarea competenței cu remiterea cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani În motivarea acțiunii a indicat că prin dispoziția nr. 155-p din 21 august 2019 ,,Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Cazanji Ghennadi” Guvernul Republicii Moldova a dispus: 1. încetează raporturile de serviciu ale domnului Cazanji Ghennadi în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din data de 28 august 2019. A relatat că în calitate de temeiuri legale de încetare a raporturilor de muncă a fost indicat: art. 7 pct. i) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern și pct. c) alin. (1) art. 63 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

1 Consideră că acest act administrativ emis de Guvernul Republicii Moldova cu caracter individual este ilegal și urmează a fi anulat. Astfel, în susținerea opiniei enunțate a invocat prevederile art. 5, 6, 21, 31, 118, 120, 121, 121, 124, 139 din Codul administrativ, art. 22, 36 din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017, art. 81 Codul muncii, pct. 15 al Hotărîrii Guvernului cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, indicînd că în luna ianuarie 2018, a fost numit în funcția de șef adjunct al oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat prin Hotărîrea Guvernului nr. 34 din 12 ianuarie 18, dar nu printr- o dispoziție a Guvernului. Este de părere că dispoziția nr. 155-d din 21 august 2019, supusă contestării, este ilegală.

Cu referire la prevederile art. 63 din din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 susține că, în dispoziția contestată nu se indică temeiul concret/specific de încetare a raporturilor de serviciu: reducerea statelor de personal sau lichidarea funcției publice. Referitor la reducerea statelor de personal din autoritatea publică indică că, nu a fost adus la cunoștință actul administrativ prin care în Oficiul teritorial Comrat ar fi fost redus unitatea de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. A specificat că o condiție obligatorie pentru încetarea raporturilor de muncă în baza acestui temei este intrarea în vigoare a statelor de personal, în care mai mult nu este funcția publică deținută de respectivul funcționar public.

A obiectat că nu a luat cunoștință cu statele de personal al biroului Comrat, în care ar fi lipsit funcția de șef adjunct al Biroului. Mai mult ca atît, menționează că funcția publică de șef adjunct al oficiului teritorial Comrat a rămas neschimbată și la momentul emiterii dispoziției contestate și până în prezent. Astfel, în conformitate cu anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat nr. 845 din 18 decembrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 189-190/923 din 22 decembrie 2009), Guvernul Republicii Moldova nu a introdus modificări în Anexa specificată, prin urmare, funcția publică de șef adjunct al oficiului teritorial nu este lichidată.

A explicat că Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost modificate un șir de acte legislative, inclusiv în art. 9 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, din care a fost exclusă sintagma c1) ,,șef și șef-adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat”. Acest punct a fost abrogat. Concomitent, subliniază că anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199/2010 a fost completată cu o poziție nouă, cu următorul cuprins: ,,Șef, șef-adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, reprezentant al guvernului în teritoriu”.

De asemenea, în anexa la Legea privind aprobarea clasificatorului Unic al funcțiilor publice nr.155/2011 în poziția B01 de la punctul 2, cuvintele ,,Șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” au fost excluse. Având în vedere prevederile art. XII din Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 63 din 5 iulie 2019, a declarant că Guvernul trebuia să aducă în concordață actele sale normative. Dar cum s-a menționat anterior, anexa nr. 2 la 2 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 18 decembrie 2009 nu s-a modificat. În statutul de personal funcția publică de șef adjunct al oficiului teritorial a rămas neschimbată. Procedura de eliberare a sa din funcție trebuia să fie precedată de efectuarea de către Cancelaria de Stat a modificărilor respective în statele de personal a Oficiului teritorial Comrat privind funcția de șef adjunct al biroului.

A remarcat că prin actul normativ al Parlamentului Republicii Moldova în 2017 a fost schimbat statutul funcției publice de șef și șef-adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, de la persoanele cu funcții de demnitate publică la funcționarii publici, adică aceeași funcție publică, dar cu alt statut. A menționat că prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 34 din 12 ianuarie 2018, a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. Astfel, funcționarul public sau persoana care deține funcție de demnitate publică este un statut, dar nu funcție (conform schemei de încadrare sef- adjunct sau altă), iar ocuparea unei sau altei funcții publice presupune prezența la persoana respectivă a unui statut: persoana care ocupă o funcție publică responsabilă, funcționarul public, funcționarul public cu statut special.

A relatat că în anul 2018, după ieșirea din concediul de îngrijire a copilului, prin ordinul secretarului General al Guvernului, a fost din nou admis la locul de muncă în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. În urma modificărilor operate prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 Cu privire la modificarea unor acte legislative nu a fost lichidată funcția publică - șef-adjunct al oficiului teritorial, dar a fost schimbat statutul persoanei, care ocupă funcția respectivă. Prin urmare consideră că art. XII din Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 63 din 5 iulie 2019 este neconstituțional. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 18, 143, 163, 189, 191, 195, 206, 207, 211, 224 Cod administrativ, art. 10, 89, 90, 143, 327, 329, 330, 351, 355 din Codul Muncii.

A solicitat inclusiv prin cererea de concretizare din 14 ianuarie 2020 și 5 mai 2020, admiterea acțiunii, anularea dispoziției Guvernului Republicii Moldova nr. 103-d din 26 iulie 2019 în partea de avertizare privind reducerea șefului-adjunct al Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Cazanji Ghennadi și a dispoziției nr. 155-d din 21 august 2019 ,,Cu privire la încetarea raporturilor de muncă ale domnului Cazanji Ghennadi, ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea legii, obligarea Guvernul Republicii Moldova să emită actul administrativ prin care să-l restabilească pe Cazanji Ghennadi în funcția deținută anterior de șef adjunct al Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, încasarea din contul Guvernului Republicii Moldova și Cancelariei de Stat în mod solidar în beneficiul reclamantului prejudiciul cauzat în urma eliberării nelegitime din serviciu, care include: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 29 august 2019 pînă la data restabilirii în funcție, în mărime nu mai mică decât salariul mediu - 13595,01 lei lei, cu o indexare a sumei integrale a prejudiciului, în funcție de nivelul inflației, prejudiciul moral în sumă de 100 000lei, dobânda în conformitate cu dispozițiile de la art. 143, 330 alin. (2) din Codul Muncii în mărime de 1253,40 lei.

3 Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Cazanji Ghennadi. La 19 noiembrie 2020, Cazanji Ghennadi a depus apel împotriva hotărârii din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la 22 decembrie 2020 a hotărârii motivate, la 18 ianuarie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ. Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Cazanji Ghennadi și menținută hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Cazanji Ghennadi a depus recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 20 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cazanji Ghennadi a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a dseciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Examinând admisibilitatea recursului depus de Cazanji Ghennadi, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol, prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Prin prisma art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. În corespundere cu prevederile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoașteri a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. 4 Iar în accepțiunea art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din actele cauzei se atestă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 17 mai 2022, iar la data de 15 iunie 2022, Cazanji Ghennadi a depus recurs nemotivat.

Tot din materialele dosarului rezultă că la 14 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în adresa părților la proces (f. d. 187, vol. II). În acest sens, actele cauzei denotă că decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată de către Cazanji Ghennadi la 18 august 2022, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar și serviciul track-trace al Poștei Moldovei https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8007377128AS (f. d. 189, vol. II). Astfel, termenul de depunere a recursului și-a început curgerea la 19 august 2022, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei motivate și a expirat la data de 19 septembrie 2022, reieșind din considerentul că ultima zi a termenului – 17 septembrie 2022 a fost o zi nelucrătoare de sâmbătă.

Cu toate acestea, motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost depusă de către Cazanji Ghennadi prin intermediul oficiului poștal în data de 20 septembrie 2022 (f. d. 196, vol. II), fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege, or, contrar art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului a fost prezentată peste termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. În acest fel, se constată că recurentul Cazanji Ghennadi a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta partea motivată a recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei, termen care a expirat la 19 septembrie 2022. De altfel, recurentul Cazanji Ghennadi fiind cel interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ remarcă și jurisprudența constantă a CtEDO, unde Curtea a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Din motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că recursul depus de Cazanji Ghennadi, necesită a fi declarat inadmisibil. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus peste termenul prevăzut de lege, ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din 5 Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Cazanji Ghennadi. În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Cazanji Ghennadi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6