3ra-917/22 — contestarea actului administrativ

3ra-917/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-917/22

2-18180166-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A.Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea unitară federală

de stat „Agenția informațională internațională „Rossiya Segodnya”, reprezentată de

avocatul Olga Saveliev,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Întreprinderea

unitară federală de stat „Agenția informațională internațională „Rossiya Segodnya”

către Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 3 august 2018 Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția

informațională internațională „Rossiya Segodnya” a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală privind anularea actelor administrative.

În motivarea acestei acțiuni, Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția

informațională internațională „Rossiya Segodnya” a indicat că la data de 21

septembrie 2015 a înaintat o cerere privind înregistrarea mărcii verbale „SPUTNIK”

(nr. de înregistrare IR 1278139) pentru produsele și serviciile solicitate din clasele

09,16,35,38,41 conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii.

Prin avizul provizoriu din 21 noiembrie 2016 Direcția mărci și design industrial

a AGEPI, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) b), art. 7 alin. (1) lit. c), art. 7 alin.

(1) lit. g) din Legea nr. 38/2008 privind protecția mărcilor, a respins cererea privind

înregistrarea mărcii verbale „SPUTNIK”, pe motiv că desemnarea „SPUTNIK” nu

ar fi distinctivă și nu ar putea fi folosită pentru a desemna produsele și serviciile

solicitate, deoarece este constituită exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi

în comerț pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea

1

geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici

ale acestora precum și ar putea induce în eroare consumatorii cu privire la natura

produselor sau a serviciilor.

La data de 6 aprilie 2017 Direcția mărci și design industrial a AGEPI a emis

decizia de respingere a cererii, în temeiul acelorași prevederi ale art. 7 alin. (1) lit.

b), art. 7 alin.(1) lit.c), art. 7alin.(1) lit.g) din Legea nr. 38/2008, motiv pentru care

la data de 5 iunie 2017 reclamanta a depus contestația nr. 2863 împotriva Deciziei

Direcției mărci și design industrial Nr. 3859 din 6 aprilie 2017 privind respingerea

totală a înregistrării mărcii IR 1278139 din 21 septembrie 2015.

În urma examinării contestației depuse de reclamantă, Comisia de Contestații

a AGEPI la 19 decembrie 2017 a emis o hotărîre prin care a acceptat parțial

revendicarea reclamantei, a abrogat decizia Direcției mărci și design industrial din

6 aprilie 2017 și s-a acceptat protecția mărcii solicitate pentru totalitatea produselor

și serviciilor revendicate în cerere din clasele 16, 35, 41, nefiind acceptată

înregistrarea mărcii verbale pentru clasele 9, 38.

În opinia sa, hotărârea Comisiei de Contestații a AGEPI din 19 decembrie 2017,

în partea în care s-a respins cererea înregistrării mărcii verbale „SPUTNIK” pentru

clasele 9, 38, este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi anulată în condițiile ce

urmează.

Comisia de Contestații a reiterat că marca verbală a reclamantei IR 1278139

din 21 septembrie 2015 ,,SPUTNIK” – pentru clasele de produse și servicii 9 și 38 -

este lipsită de caracter distinctiv și din acest considerent ar cădea sub incidența

temeiurilor absolute de refuz în înregistrarea mărcii prevăzute de art. 7 alin.(1) lit.

b), art. 7 alin.(1) lit.c), art. 7 alin.(1) lit. g) din Legea nr. 38/2008 privind protecția

mărcilor.

Conform reclamantei poziția Comisiei de Contestației este subiectivă, astfel

urmează descifrată totalitatea produselor din clasele de produse și servicii 9 și 38

conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii, solicitate de

reclamantă la înregistrarea mărcii, după cum urmează: clasa 09: dischete; discuri de

înregistrare; discuri magnetice; discuri optice; aviziere electronice; cd-uri [audio-

video]; cd-uri [nereinscriptibile]; suporturi de înregistrare a sunetului; suporturi de

informație magnetice; suporturi de informație optice; publicații electronice

descărcabile.

Clasa 38: telecomunicații, agenții de presă de știri; difuzare de televiziune;

difuzare de televiziune prin cablu; centre de mesaje electronice [servicii de

telecomunicații]; informații cu privire la comunicarea la distanță; servicii de rutare

și conexiune de telecomunicații; asigurarea accesului la forumuri de discuții pe

internet; asigurarea de telecomunicații și canale, care prestează servicii de spoturi de

televiziune; transmitere de mesaje; transmitere de mesaje și imagini asistată de

calculator; transmitere de mesaje telegrafice; Trimiterea de e-mailuri; închirieri de

echipamente pentru transmiterea de mesaje; închiriere de echipamente pentru

telecomunicații; radiodifuziune; o legătură de fibre optice; comunicații radio-

telefonice; comunicare, folosind terminale de calculator; comunicații prin satelit;

comunicații de telegraf; comunicații telefonice; comunicații prin fax; teleconferințe.

Temeiurile în înregistrarea mărcii comerciale verbale „SPUTNIK” în hotărârea

Comisiei de Contestații a AGEPI din 19 decembrie 2017, sunt absolut inconsistente,

2

iar care careva temeiuri reale de a considera desemnarea verbală „SPUTNIK”, ca

fiind lipsită de caracter distinctiv, nu există, motiv din care consideră că hotărârea

Comisiei de Contestații a AGEPI din 19 decembrie 2017, este nefondată.

Or, desemnarea verbală „SPUTNIK” nu descrie caracteristicile produselor și

serviciilor pentru care s-a cerut înregistrarea mărcii (calitate, valoare, proveniența,

etc.), dar și serviciile și produse propriu zise, fiind una fantezistă (ci nu descriptivă)

pentru produsele și serviciile atât din clasa 09 (adică suporturi și medii de păstrare

și reproducere a informației, sunetului, imaginii, publicații electronice descărcabile

), cât și cele din clasa 38 (și în primul rând agenții de presă de știri, televiziune, radio,

forumuri de discuții pe internet).

De asemenea lipsesc motivele și explicațiile refuzului de înregistrare pentru

clasele 9 și 38. Comisia de Contestații s-a limitat doar la invocarea generală a

temeiurilor absolute de refuz pentru toate genurile de produse/servicii ale claselor

de produse 9 si 38 fără a explica lipsa caracterului distinctiv al desemnării

„SPUTNIK” pentru fiecare gen de produse solicitate, care sunt atât de diverse încât

nu pot fi examinate în comun, prin generalizare.

În hotărârea contestată a Comisiei de Contestații din 19 decembrie 2017,

lipsește explicația poziției privind inducerea consumătorilor în eroare pentru clasele

9 și 38 pentru care s-a cerut înregistrarea mărcii în litigiu.

Reclamanta a subliniat că desemnarea verbală „SPUTNIK” are caracter

distinctiv și nu induce în eroare consumătorii, datorită faptului că cuvântul

„SPUTNIK” în limbă rusă are mai multe semnificații, și se traduce nu doar ca “un

satelit”, dar si ca tovarăș, companion care însoteste pe cineva, fapt constatat și de

Comisia de Contestații.

De asemenea, acest cuvânt în rusă este mai puțin cunoscut pe teritoriul

Republicii Moldova consumătorului mediu, de ultimul acest cuvânt poate fi perceput

ca cuvînt fantezist. Consumătorii informați la fel nu vor putea asocia cuvîntul

„SPUTNIK” cu prestarea serviciilor legate de lansarea sau utilizarea satelitului,

chiar ar fi paradoxală și ireală situația în care consumătorii ar fi induși prin această

în eroare în condițiile în care niciun agent din Republica Moldova nu prestează

serviciile de lansare sau utilizare a satelitelor, fapt care este notoriu.

Concomitent, chiar dacă Legea nr.38/2008 „Cu privire la protecția mărcilor”

nu obligă reclamanta să prezinte careva probe privind utilizarea semnului solicitat

să fie înregistrat, reclamanta prezintă instanței de judecată dovezile precum că marca

verbală "SPUTNIK" se utilizează intensiv pe teritoriul Republicii Moldova din anul

Rusă, în calitate de mass-media la 29 mai 2014 (teritoriul de răspândire Federația

Rusă și țările străine), ceea ce se confirmă prin Certificatele 3ji nr. OC77-58146 din

17 noiembrie 2014 și HA nr. (DC77-58147 din 29 mai 2014. Sub marca „SPUTNIK”

sunt emise non-stop fluxuri de știri, și se efectuează de radiodifuziunea pentru

publicul local în limbile rusă, abhază, azeră, engleză, arabă, armeană, georgiană,

dari, spaniolă, kazahă, crimeea-tătară, kârgâzstan, chineză, kurdă, letonă,

moldovenească, germană, tadjică, poloneză, portugheză, pashto, sârbă, turcă,

uzbecă, ucraineană, finlandeză, franceză, hindi, limba estonă, japoneză. Pentru

auditoriul moldovenesc la 9 iulie 2014 a fost creat site-ul http://sputnik.md/, pe care

3

sunt plasate materiale informative despre evenimentele care au loc în Republica

Moldova și în lume, în limbile română și rusă.

Pentru auditoriul Republicii Moldova postul de radio „SPUTNIK” difuzează în

limbă română

Din momentul începerii activității și până în prezent, marca verbală

„SPUTNIK” și-a capatat popularitate atât în rândul comunității profesionale, cât și

în rândul populației Republicii Moldova, ceea ce se confirmă prin următoarele:

a) Citarea și menționarea atât în naționalele MASS-MEDIA ale Republicii

Moldova, precum și în MASS-MEDIA internaționale.

b) Popularitatea în rândul populației Republicii Moldova. Widget-urile

SPUTNIK” Moldova (anunțând știrile principale în versiunile rusă, moldovenească

și română ale site-ului) și bannerele plasate pe astfel de resurse moldovenești

populare, cum ar fi: site-ul postului de televiziune Publika TV (publika.md);site-ul

ziarului „AIF în Moldova” (aif.md);site-ul ziarului Flux (flux.md);portalul de știri

pe Internet NOI (noi.md);portalul de știri pe Internet Point (point.md);portalul de

știri pe Internet Moldovanews (moldovanews.md);portalul de știri pe Internet

Gagauznews (gagauznews.md); resursele, unde sunt plasate widget-uri (cu logo-ul)

„SPUTNIK” Moldova au fost vizitate mai mult de 1000000 de vizitatori unici după

cum reiese din performanța agențiilor de rating majore, inclusiv, de Gemius și

Livelntemet.

Astfel, prezența informatorilor și bannerelor permite să fie prezentate știrile sub

semnul „SPUTNIK” unui număr mare de cititori din Republica Moldova.

Înainte de a depune o cerere de înregistrare internațională marca „SPUTNIK”

Moldova a acționat în calitate de partener informațional al unui număr de evenimente

naționale și internaționale majore, printre care:

- forumul Economic de Est, care a avut loc la 3 septembrie 2015.

- clubul tinerilor oameni de afaceri, a avut loc la 6 septembrie 2015.

-crasnoznamennîi Ansamblul academic și de dansuri al Armatei Ruse ce poartă

numele lui Alexandru Alexandrov.

Cel mai mare colectiv de artă rusă și anterior din Uniunea Sovietică, a dat un

concert în Chișinău la 14 septembrie 2015 la Teatrul Național de Operă și Balet.

În 2015 - 2016 „SPUTNIK” Moldova a acționat în calitate de partener

informațional al evenimentelor majore, precum: concertul Ani Lorak, care a avut loc

la Chișinău, în incinta Palatului Național „Nicolae Sulac” la 25 septembrie 2015;

Festivalul filmului rusesc în Moldova „întâlnirea cu Rusia”. Cel mai mare festival

cinematografic, desfășurat de la 10 până la 14 octombrie 2015, cu sprijinul

Ministerului culturii al Republicii Moldova, Ministerul culturii din Federația rusă,

„Rossotrudnicestvo”, ambasada Rusiei în Republica Moldova, guvernului or.

Moscova și a Fondului „Russkii mir”.

Proiecții de film au avut loc încele mai mari orașe ale Moldovei - Chișinău,

Bălți, Comrat, Cahul. Acoperirea totală de spectatori - mai mult de 2000 de persoane.

Al VII-lea a festival Internațional al teatrelor și spectacolelor camerale de forme mici

"MOLDFEST.RAMPA.RU". Popularul în Moldova festival, la care au participat

oaspeți din peste 13 țări, a avut loc de la 1 până la 6 decembrie 2015. Numărul total

de spectatori - mai mult de 4000 de mii de oameni. Semifinala sezonului 2016 Liga

Interregională MS TVC "Moldova”. La eveniment au participat echipele din

4

Moldova și Ucraina. Semifinala a avut loc în sala de concerte a Palatului feroviarilor

din Moldova cu o capacitate totală de 700 persoane. Finala sezonului 2016 Liga

Interregională MS TVC „Moldova". La eveniment au participat patru echipe din

diferite orașe ale Moldovei. Finala a fost vizitată de peste 700 de persoane. Cursa de

Ciclism Chișinău Criterium. Cursa extensivă de ciclism, organizată în cadrul Sporter

Weekend a fost petrecută pe străzile centrale ale Chișinăului, capitala Republicii

Moldova. La eveniment au participat peste 5000 de persoane și mai mult de 40000

de spectatori. Săptămâna securității energetic „Eco Energy Week 2016”. Marele

eveniment național dedicat economisirii energiei tehnologice. Au participat experți

internaționali din 5 țări. Numărul total de participanți la eveniment - aproximativ

800 de persoane. De asemenea, în 2016, solicitantul numele Agenției „SPUTNIK”

Moldova a inițiat în Republica Moldova o serie de proiecte speciale, printre care

concurs național al tinerilor jurnaliști "Perspectiva" și Școala de jurnalism inovator

„SPUTNIK”.

În timpul realizării proiectului posterele și bannerele de informare cu

desemnarea „SPUTNIK” Moldova au fost plasate în cele mai mari Universități din

Republica Moldova (în special la Universitatea de Stat și la Universitatea Slavonă),

dar, de asemenea pe popularele portaluri de internet din Moldova - partener de

proiect.

În rezultatul participării Solicitantului la promoții partenere, precum și

realizarea unor proiecte speciale, acoperirea totală de vizualizare a mărcii

„SPUTNIK” a constituit mai mult de 50000 de contacte directe și aproximativ

200000 - indirecte (demonstrarea Mărcii în afișele de publicitate, evenimente,

vizualizarea Mărcii pe site-urile evenimentelor, referința verbală „SPUTNIK” etc.).

După rating-ul Livelntemet (categoria „Noutăți și Mass-Media”) site-ul

sputnik.md în octombrie 2016 a fost vizitat de 196404 utilizatori de Internet, iar în

noiembrie 2016 - 254.741.

Confirmarea popularității Agenției „SPUTNIK” arată rezultatele studiului

Sociologic „Preferințele socio-politice ale cetățenilor Republicii Moldova”, realizat

de laborator sociologic „Intellect Group” 15.11.2016 - 04.12.2016.

Experții în raport au ajuns la concluzia, că Agenția „SPUTNIK”: „este una

dintre cele mai populare surse de informare pentru cetățenii moldoveni”; „se numără

printre resursele informaționale, care sunt cele mai de încredere în rândul populației

moldovenești”.

Având în vedere o lungă perioadă de utilizare intensivă de către reclamantă a

mărcii „SPUTNIK” în ceea ce privește declaratele produse și servicii (clasele 09 și

38), refuzul de înregistrare a Mărcii, în legătură cu faptul că acesta nu ar poseda

semnele distinctive și ar fi capabil de a induce în eroare consumatorii în ceea ce

privește natura declaratelor produse și servicii, în opinia reclamantei, este nefondat.

Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția informațională internațională

„Rossiya Segodnya” a solicitat înclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea

parțială a hotărârii Comisiei de Contestații din 19 decembrie 2017, în partea în care

a fost menținută decizia din 6 aprilie 2017, a deciziei din 6 aprilie 2017 în partea

respingerii cererii de înregistrare a mărcii ,,SPUTNIK” pentru totalitatea produselor

și serviciilor revendicate din clasele 9 și 38 conform Clasificatorului Internațional

de Produse și Servicii și a Avizului de refuz provizoriu din 21 noiembrie 2016;

5

obligarea pârâtului de a emite decizia de protejare a mărcii verbale „SPUTNIK” cu

nr. IR 1278139, prioritate din 21 septembrie 2015, care aparține reclamantei, pentru

totalitatea produselor și serviciilor revendicate din clasele 9 și 38 conform

clasificatorului Internațional de Produse și Servicii.

Prin hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Întreprinderea unitară federală de stat

„Agenția informațională internațională „Rossiya Segodnya” a fost admisă, fiind

anulată ca ilegală hotărîrea Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală din 19 decembrie 2017, emisă la contestația nr.2863, în

partea în care nu au fost acceptate revendicările contestatarului, și anume – protecția

mărcii solicitate pentru totalitatea produselor și serviciilor din clasele 9 și 38,

conform clasificatorului internațional de produse și servicii. A fost obligată Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală de a emite actul administrativ privind

acordarea protecției mărcii verbale „SPUTNIK” pentru totalitatea serviciilor și

produselor revendicate din clasele 9 și 38, conform clasificatorului internațional de

produse și servicii. A fost admisă parțial cererea de compensare a cheltuielilor de

judecată. S-a încasat din contul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în

beneficiul Întreprinderii unitare federale de stat „Agenția informațională

internațională „Russia today” suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică. În rest, pretenția de compensare a cheltuielilor de judecată a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 5 august 2021,

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus apel, care ulterior la data de

20 ianuarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea

actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 30 iulie 2021 (vol.II,f.d.7), iar hotărârea motivată a fost

notificată apelantei Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în data de 30

decembrie 2021 (vol.II,f.d.32). Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 5

august 2021 (vol.II,f.d.11), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 20 ianuarie

2022 (f.d.35) sunt în termen.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a fost casată hotărârea din

30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o hotărâre

nouă, de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că caracteristica principală a

unei mărci, pentru ca aceasta să-și exercite efectiv funcția de bază, și anume, de a

oferi consumatorilor posibilitatea să distingă produsele și serviciile unor producători

de produsele și serviciile altor producători, este gradul înalt de distinctivitate.

Un semn este distinctiv dacă se deosebește prin anumite trăsături proprii de alte

semne de același fel sau asemănătoare.

Pornind de la faptul că criteriile pe care trebuie să le întrunească un semn pentru

a fi utilizat ca marcă sunt în esență aceleași, însă, totuși, aplicarea lor în practică

poate să difere.

Colegiul Curții de Apel Chișinău a apreciat ca fiind eronate concluziile

fondului potrivit cărora, autoritatea publică pârâtă la capitolul ce ține de produsele

6

și serviciile din clasele 09 și 38 practic și-a inversat propriile concluzii, și a reținut

că acest semn nu este unul distinctiv, fără a explica motivul pentru care anume pentru

aceste servicii există riscul inducerii în eroare. Or, pentru produsele și serviciile din

clasele 16, 35 și 41, conform CIPS, semnul revendicat nu cade sub incidența

prevederilor art. 7 alin .(1) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29

februarie 2008, fiind capabil să deosebească aceleași produse, servicii sau produse,

servicii similare de altele care aparțin diferitor producători de produse, prestatori de

servicii. Mai mult, Comisia de contestații a considerat că marca solicitată poate fi

una sugestivă, însă, aceasta nu este suficient pentru a afirma cu certitudine că

reprezintă un semn exclusiv ce poate servi în comerț pentru desemnarea speciei unor

produse, servicii solicitate, conform cerințelor prevăzute în art. 7 alin. (1) lit. c) din

Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008.

Cu privire la desemnarea „SPUTNIK”, instanța de apel a reținut că aceasta nu

se asociază direct anume cu noțiunea „satelit”, semnul nefiind în măsură de a

influența consumatorul mediu, deoarece acest cuvânt este mai puțin cunoscut

consumatorului mediu.

De asemenea, semnul „SPUTNIK”, poate fi interpretat variat în raport cu

produsele, serviciile revendicate (afișe, postere, publicații tipărite etc.) sau în general

consumatorul mediu autohton poate percepe desemnarea solicitată ca un semn

fantezist, fără a se căuta careva semnificații, iar pentru consumatorul avizat, chiar

dacă poate fi un semn sugestiv, nu poate avea loc inducerea în eroare a

consumatorului în privința naturii unor produse și servicii revendicate (art. 7 alin.

(1) lit. g) din Legea nr. 38/2008), or consumatorii pot avea asociații diferite în

privința acestuia, inclusiv asocierea cu semnificația expusă de contestatar.

Respectiv, Curtea de Apel a constatat că instanța de fond greșit a ajuns la

concluzia despre temeinicia acțiunii înaintate de reclamant, motiv pentru care apelul

depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost admis, a fost casată

integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă decizie cu privire la

respingerea acțiunii.

Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 6 iulie 2022, Întreprinderea

unitară federală de stat „Agenția informațională internațională „Rossiya Segodnya”,

reprezentată de avocatul Olga Saveliev a contestat-o cu recurs, care ulterior la data

de 29 septembrie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului, reprezentanta recurentei a invocat dezacordul cu actul

judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context cu indicarea motivelor de drept și de fapt invocate în acțiunea

de contencios administrativ și a referinței pe marginea motivării apelului anexate la

dosar, a fost invocat că decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material, și anume instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, fapt care constituie temei de casare a deciziei judecătorești, or, la examinarea

cauzei, Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial circumstanțele cauzei, a dat

o calificare greșită raportului material litigios, a soluționat greșit conflictul dintre

7

normele cuprinse în diferite acte normative și neîntemeiat a interpretat legea și

analogia ei. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație probele și

argumentele prezentate de recurenta-intimată, s-a eschivat de la exercitarea

obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, nu a intrat în esența

litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei,

pronunțând hotărâre neîntemeiată de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția informațională internațională

„Rossiya Segodnya”, reprezentată de avocatul Olga Saveliev a menționat că

concluziile primei instanțe expuse în hotărâre sunt legale si întemeiate pe probele

anexate la dosar și în conformitate cu Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind

protecția mărcilor.

Or, la emiterea actelor administrative contestate, intimata a aplicat nemotivat

temeiul absolut de refuz prevăzut de art. 7 al. (1) lit. b) din Legea nr. 38 din 29

februarie 2008 și anume caracterului distinctiv al mărcii, deoarece maniera în care

autoritatea publică a ajuns la concluzia că semnul ,,SPUTNIK” nu este distinctiv în

raport cu produsele și serviciile din clasele 09 și 38, nu permite identificarea

aspectului la care semnul ,,SPUTNIK" ar trezi confuzie în rândul consumatorilor sau

publicului, la capitolul ce ține de originea geografică, fie calitatea, fie natura

produsului/serviciului, fie la toate capitolele în cumul. În esență, autoritatea publică

pârâtă la capitolul ce ține de produsele și serviciile din clasele 09 și 38 practic și-a

inversat propriile concluzii, pe motiv că a reținut că acest semn nu este unul

distinctiv, fără a explica motivul pentru care anume pentru aceste servicii există

riscul inducerii în eroare.

Cu alte cuvinte, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a acceptat

faptul că pentru un consumator mediu autohton semnul ,,SPUTNIK” este suficient

ca acesta să-l deosebească de alte produse, dar în același timp, contrar celor expuse

în concluzie a invocat și riscul inducerii în eroare a consumatorului.

Reprezentanta recurentei a mai subliniat că la emiterea actelor administrative

contestate, intimata a aplicat ilegal temeiul de refuz prevăzut de art. 7 al. (1) lit. c)

din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008, potrivit cărui se refuză înregistrarea

,,mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi în comerț

pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea

geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici

ale acestora”. Or, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a reținut aspecte

privind capacitatea de percepere și asociere a acestui termen de către consumatorul

mediu, însă analiza circumstanțelor care permit formularea unor asemenea concluzii

lipsește totalmente în conținutul actului administrativ contestat.

Mai mult, instanța de apel nu a adus nici un argument în decizia sa care ar

justifica aplicarea de către intimată a temeiului de refuz prevăzut de art. 7 alin. (1)

lit. c) din din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 și ar explica de ce a considerat că

instanța de fond greșit a ajuns la concluzia despre temeinicia acțiunii înaintate de

reclamantă.

Respectiv, intimata a aplicat, iar instanța de apel a reținut neîntemeiat, temeiul

de refuz prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b ) și lit. c) din Legea nr. 38 din 29 februarie

2008, or, recurenta a prezentat înscrisuri care probează faptul că marca ,,SPUTNIK"

8

a dobândit un caracter distinctiv în Moldova, ceea ce exclude aplicarea temeiurilor

respective de refuz, în virtutea prevederilor art. 7 alin. (2) din aceeași Lege.

În temeiul celor expuse, fondul absolut întemeiat a concluzionat că refuzul de

a oferi protecție mărcii solicitate pentru serviciile și produsele din clasele 09 și 38

este unul neîntemeiat și arbitrar.

În continuare, reprezentanta recurentei a accentuat că intimata a aplicat, iar

instanța de apel a reținut neîntemeiat, temeiul de refuz prevăzut de art. 7 alin. (1) lit.

g) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008, potrivit căruia se refuză înregistrarea

mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește originea

geografică, calitatea ori natura produsului și/sau a serviciului, or, maniera în care

autoritatea publică pârâtă a ajuns la concluzia că semnul ,,SPUTNIK" nu este

distinctiv în raport cu produsele și serviciile din clasele 09 și 38, nu permite

identificarea aspectului la care semnul ,,SPUTNIK” ar trezi confuzie în rândul

consumatorilor sau publicului, la capitolul ce ține de origine geografică, fie calitatea,

fie natura produsului/serviciului, fie la toate capitolele în cumul.

În esență, autoritatea publică pârâtă la capitolul ce ține de produsele și serviciile

din clarele 09 și 38 practic și-a inversat propriile concluzii, or a reținut că acest semn

nu est e unul distinctiv, fără a explica motivul pentru care anume pentru aceste

servicii existe riscul inducerii în eroare.

Reclamanta nici nu a pretins că termenul ,,SPUTNIK” trebuie asociat anume

cu noțiunea de satelit, ci a invocat că acesta este un termen fantezist. Atât timp cât

autoritatea publică pârâtă a reținut caracterul distinctiv al mărcii pentru unele

produse și servicii, a eșuat să stabilească sau cel puțin să delimiteze unele potențiale

riscuri de confuzie ale consumatorului privind originea geografică, calitatea ori

produsului si/sau a serviciului, refuzul de a oferi protecție mărcii solicitate\pentru

serviciile si produsele din clasele 09 si 38 este unul neîntemeiat si arbitrar.

Din aceste considerente, Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția

informațională internațională „Rossiya Segodnya”, reprezentată de avocatul Olga

Saveliev a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 14 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 30 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, la data de 11 octombrie 2022 a remis intimatei Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală copia recursului, creându-i astfel condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și i-a acordat posibilitatea de

a interveni cu concluzii scrise.

Prin referința formulată în data de 18 octombrie 2022, Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei din

14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

9

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 14 iunie 2022,

fiind notificată reprezentantei recurentei Olga Saveliev în data de 1 septembrie 2022

(vol.II,f.d.118).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 6 iulie 2022 (vol.II,f.d.119),

cât și motivarea acestuia prezentată la data de 29 septembrie 2022 (vol.II,f.d.128)

sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea unitară federală

de stat „Agenția informațională internațională „Rossiya Segodnya”, reprezentată de

avocatul Olga Saveliev, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

10

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția

informațională internațională „Rossiya Segodnya”, reprezentată de avocatul Olga

Saveliev.

11

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Întreprinderea unitară federală de stat „Agenția

informațională internațională „Rossiya Segodnya”, reprezentată de avocatul Olga

Saveliev se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

12