3ra-899/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-899/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-899/2022

2-21084321-01-3ra-30082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale

defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Prascovia Sarî, substituită în drepturile procedurale ca urmare a decesului,

cu succesorul său Piotr Sarî împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”,

terț Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî),

reprezentat de avocatul Andrei Cernicov și a fost menținută hotărârea din 12

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 30 ianuarie 2020, Prascovia Sarî a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț

S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta Prascovia Sarî a indicat că, la 26 noiembrie

2019 s-a adresat la SCT Comrat cu cerere privind radierea ipotecii privind imobilul cu

nr. cadastral XXXXXXXXX din registrul bunurilor imobile, în baza contractului de

gaj nr. XXX din XX mai XX, încheiat între Prascovia Sarî și S.A. „Banca de Finanțe

și Comerț” în privința ap.nr.XX, situat în or. XXXXX, str. XXXXX nr.XX.

A susținut reclamanta că la 02 decembrie 2019 a recepționat decizia

registratorului SCT Comrat privind refuzul radierii înscrierii din cadastrul bunurilor

imobile.

Nefiind de acord cu decizia registratorului SCT Comrat din 02 decembrie 2019,

a contestat decizia registratorului SCT Comrat la registratorul I.P. „Agenția Servicii

Publice”, care prin decizia din 13 ianuarie 2020 a menținut decizia registratorului

SCT Comrat.

A considerat reclamanta că, decizia registratorului SCT Comrat din 02

decembrie 2019 este neîntemeiată și ilegală, deoarece a fost motivată pe prevederile

art. 29 alin. (2) din Legea cu privire la ipotecă.

A indicat reclamanta că, art. 28 din Legea cu privire la ipotecă prevede temei

pentru încetarea ipotecii, iar temeiurile indicate nu sunt exhaustive, întrucât art. 28

alin. (1) conține sintagma ,,în alte cazuri prevăzute de lege”.

A considerat că, la caz nu este necesar acordul creditorului, întrucât prin

hotărârea din 10 noiembrie 2011 a Judecătoriei Comrat, în cauza civilă nr. 2-94/2009

a fost refuzat în admiterea cerințelor acțiunii privind exercitarea drepturilor ipotecare,

și anume transmiterea în posesia reclamantului a bunurilor gajate – apartamentul nr.

XX din casa nr. XX de pe str. XXXX, or. XXXXX, care aparține reclamantei, în baza

dreptului de proprietate, având ca scop vânzarea ulterioară a acesteia, ca fiind

neîntemeiate.

A comunicat reclamanta că, în baza art.217 din Codul civil (în redacția pînă la 01

martie 2019) atât contractul de credit, cât și contractul de gaj au fost declarate absolut

nule, iar hotărârea a intrat în vigoare, iar din motiv că contractul de gaj este absolut

nul, S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” nu poate fi creditor ipotecar.

A solicitat reclamanta Prascovia Sarî anularea deciziei registratorului SCT

Comrat din 02 decembrie 2019 privind refuzul radierii înscrierii privind existența

contractului de ipotecă nr. XXX din XX mai XXX, încheiat între Prascovia Sarî și

S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” în privința ap.XX, situat în or. XXXXX, str.

XXXXX nr. XX, și anularea deciziei registratorului din cadrul I.P. ,,Agenția Servicii

Publice”, Cristina Codreanu din 13 ianuarie 2020.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 31 ianuarie 2020, s-a dispus declinarea

competenței după acțiunea în contencios administrativ depusă de Prascovia Sarî

împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice” privind anularea deciziei din 02 decembrie

2019 emisă de Departamentul Cadastru, filiala Comrat din cadrul I.P. „Agenția

Servicii Publice” privind refuzul admiterii cererii de radiere a înscrierii privind

existența contractului de ipotecă nr. XXX din XX mai XXX, încheiat între Prascovia

Sarî și S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” în privința ap. XX, situat în or. XXXX, str.

XXXXX nr.XX, nr. cadastral XXXXXXXX și anularea deciziei registratorului din

cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”, Cristina Codreanu din 13 ianuarie 2020, cu

transmiterea acțiunii în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.15)

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29

octombrie 2021, reclamanta Prascovia Sarî a fost substituită în drepturile procedurale

ca urmare a decesului cu succesorul în drepturi Piotr Sarî. (f.d.94,110)

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Prascovia Sarî substituită în drepturile procedurale ca urmare a

decesului cu succesorul său Piotr Sarî a fost respinsă ca neîntemeiată.

Dispozitivul hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat avocatului Andrei Cernicov care acționează în interesele lui

Piotr Sarî la data de 16 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d. 117)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 16 noiembrie 2021,

Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul

Andrei Cernicov a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

2

hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

integral acțiunea. (f.d. 117/118)

La 09 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Andrei Cernicov

care acționează în interesele lui Piotr Sarî a recepționat hotărârea motivată a primei

instanțe, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.129),

iar la 16 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, iar la 17 februarie 2022,

prin intermediul oficiului poștal a depus motivarea apelului. (f.d.132/135;144/146)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de

avocatul Andrei Cernicov cu menținerea hotărârii din 12 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.171; 172/175)

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel aplicând prevederile

art. art. 438 alin. (2)-(4),439 alin. (1) și (4) din Codul civil, precum și prevederile art.

11 alin.(2), 12 alin.(1), 22 alin.(1)-(3), 44 alin.(1) și (6) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, a conchis ca fiind justă concluzia

primei instanței potrivit căreia decizia registratorului Serviciului cadastral teritorial

Comrat din 02 decembrie 2019 și decizia Departamentului Cadastru al Agenției

Servicii Publice din 13 ianuarie 2020, au fost emise legal și întemeiat. Or, luând în

considerare prevederile art. 11 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543 din 25 februarie 1998, Î.P. „Agenția Servicii Publice” era obligată, potrivit legii,

să mențină intacte înscrierile din Registrul bunurilor imobile.

La acest segment, completul judiciar al instanței de apel a considerat că apelantul

ar putea avea această obligație legală doar atunci când persoana în a cărei favoare este

consemnată înscrierea contestată – S.A. ,,Banca de Finanțe și Comerț” avea să solicite

radierea sau în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile.

La caz, hotărârea din 10 noiembrie 2011 a Judecătoriei Comrat în baza căreia

apelantul î-și întemeiază pretențiile, nu constituie temei de radiere a dreptului de

ipotecă, or, conform dispozitivului hotărârii din 10 noiembrie 2011 a Judecătoriei

Comrat, a fost respinsă acțiunea S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” privind

transmiterea apartamentului gajat nr.XX din str. XXXX nr. XX, or. XXXX, care

aparține Prascoviei Sarî și evacuarea acesteia și a membrilor familiei. De asemenea, a

fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Prascoviei Sarî privind rezilierea

contractului de credit nr.XX XX din XX mai XXX.

Totodată, instanța de apel a subliniat că în litigiul finalizat cu pronunțarea

hotărârii din 10 noiembrie 2011 a Judecătoriei Comrat, instanța s-a expus asupra

nulității absolute a contractelor de credit și de gaj. Astfel, chiar dacă a fost examinată

o acțiune obiectul căreia constituia, verificarea temeiurilor de reziliere a contractului

de credit, Colegiul desprinde că instanța a considerat necesar să se expună și asupra

nulității absolute a acestor contracte, însă această circumstanță nu ar putea să afecteze

obligațiile organului cadastral, or, așa cum a fost menționat mai sus, acest fapt ar

putea fi realizat doar în condițiile în care ar fi o dispoziție clară și certă consemnată în

dispozitivul actului judecătoresc. (f.d.8)

Subsecvent, instanța de apel a notat că argumentele apelantului potrivit cărora

prima instanța nu a ținut cont de hotărârea irevocabilă din 10 noiembrie 2011 a

Judecătoriei Comrat și a pus semne de întrebare aferente lucrului judecat, nu pot fi

3

acceptate, or aceste circumstanțe în raport cu obiectul litigiului, nu justifică

anularea/radierea dreptului de ipotecă asupra apartamentului nr.XX din str. XXXXX

nr.XX, or. XXXXX, deoarece așa cum solicită apelantul, nu orice hotărâre

judecătorească constituie temei de radiere a ipotecii potrivit art. 44 alin. (6) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, acest fapt ar putea fi

realizat doar în condițiile în care ar fi o dispoziție clară și certă consemnată în

dispozitivul actului judecătoresc.

Totodată, instanța de apel a menționat că, alte argumente invocate de apelant în

susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de instanța de apel, deoarece se combat cu

cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate

pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate

și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de

drept material.

În consecință, completul specializat al instanței de apel a reținut prin prisma

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume cauza Rebait și alții c.

Franței, că art. 6 par. 1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse

de succes.

Prin urmare, instanța de apel ținând cont de faptul că argumentele apelantului

sunt nefondate și combătute integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind

temeiuri legale pentru casarea hotărârii contestate, a conchis că apelul declarat este

integral nefondat și pasibil de a fi respins.

La 08 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Piotr Sarî (succesor în

drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov a

depus recurs nemotivat, iar la 05 septembrie 2022 a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, s-a invocat instanțele de judecată inferioare, în ordinea examinării în

fond, cât și în ordinea examinării în apel au ignorant lucrul judecat și au refuzat

aplicarea hotărârii irevocabile care a soluționat anterior în mod definitiv relația

litigioasă de gaj între S.A. ,,Banca de Finanțe și Comerț” pe de o parte, și Prascovia

Sari pe de alta, deși având concluziile lucrului judecat urma să o restabilească în

drepturile legale pe Prascovia Sari în dreptul de a dispune de locuința sa.

Susține că, lucrul judecat este efectul esențial al unei hotărâri judecătorești. În

literatura de specialitate lucrul judecat este definit ca fiind unul dintre principalele

efecte ale hotărârii judecătoreștii, ceea ce presupune că o cerere nu poate fi judecată

definitiv decât o singură dată, prezumând-se că soluția cuprinsă în hotărâre exprimă

un adevăr și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre.

Consideră că, scopul instituției puterii lucrului judecat rezidă în crearea unei

stabilități și bunei funcționări a circuitului civil, fiind totodată o expresie a

principiului securității raporturilor juridice, care presupune că atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție.

4

Astfel, menționează că atât autoritățile competente de gestionarea registrului

cadastral, cât și instanța în contencios administrativ, "refuză'' categoric aplicarea

efectelor lucrului judecat și adoptă soluții contrare lucrului judecat, iar chestiunea

legală de instituirea în registrul cadastral a mențiunii cu privire la gaj este una

subsecventă, or, contractul de gaj, a fost declarat definitiv ca fiind unul nul de către

instanța de judecată, urmare a examinării în contradictoriu a cauzei, inclusiv cu

participarea S.A. ,,Bănca de Finanțe și Comerț”.

Prin urmare, a invocat că instanțele de judecată inferioare au aplicat eronat

normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, au apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar aceste încălcări ale instanțelor de judecată inferioare au

îngrădit și dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, în

ședință publică. (f.d.171)

Totodată, instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsește notificarea

de către Curtea de Apel Chișinău a dispozitivului deciziei contestate, însă se constată

că la data de 08 iulie 2022, Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia

Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.176/177)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, a fost notificată

I.P. ,,Agenția Servicii Publice” prin intermediul poștei electronice la 29 august 2022,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.179)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 14 septembrie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatei I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, precum și

persoanei terțe S.A. „Banca de Finanțe și Comerț”, copia recursului depus de Piotr

Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei

Cernicov, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

5

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței. (f.d.114)

Prin referința depusă la data de 07 octombrie 2022, prin intermediul oficiului

poștal, S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” a solicitat ca recursul depus de Piotr Sarî

(succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei

Cernicov, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 12 noiembrie 2021 a Judecătoarei Chișinău, sediul Rîșcani să fie considerat

inadmisibil, iar I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, până la data examinării admisibilității

recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la

argumentele recursului depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei

Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Piotr Sarî (succesor în

drepturi ale defunctei Prascovia Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că, admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial că, sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

6

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia

Sarî), reprezentat de avocatul Andrei Cernicov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Piotr Sarî (succesor în drepturi ale defunctei Prascovia Sarî),

reprezentat de avocatul Andrei Cernicov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7