3ra-35/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-35/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-35/23

2-20154009-01-3ra-17012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Serghei Fedotov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 07 decembrie 2020, Serghei Fedotov a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat faptul că Serghei Fedotov a activat în organele

afacerilor interne până la 01 decembrie 2019 apoi a obținut calitatea de pensionar pe

linia MAI. Astfel, în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 și Hotărârii

Guvernului RM nr.78/1994 i-a fost calculată vechimea în muncă în mărime de 25 ani,

circumstanță care conform art.13 din Legea 1544/1993 îi acordă dreptul la pensie în

cuantumul de 50 % din solda primită.

A relatat reclamantul că la 23 decembrie 2019, cu actele menționate, s-a adresat

la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari, însă prin decizia din 30 ianuarie

2020, i s-a refuzat în stabilirea pensiei. După care a formulat cererea prealabilă la

Casa Națională de Asigurări Sociale iar la 03 februarie 2020, a primit Avizul nr.339 al

Direcției pensii și prestații sociale beneficiarilor instituțiilor de forță precum că nu

poate fi raportat la prevederile pct.8 al Hotărârii Guvernului RM nr.78/1994.

A considerat reclamantul că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Dubăsari din 30 ianuarie 2020 și Avizul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 339

sunt neîntemeiate și pasibile de a fi anulate.

1

În acest context, reclamantul a menționat faptul că anterior conform încheierii

din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea a fost declarată

inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii prealabile, motiv din care s-a adresat

cu o cerere prealabilă, care a fost respinsă prin răspunsul nr.F-2534/20 din 24

noiembrie 2020.

A susținut reclamantul că prin Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Dubăsari și prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, i-a fost încalcat

dreptul de a primi pensie pe linia MAI în funcție de contribuția lui.

A invocat reclamantul că conform art. 48 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract ale persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție

și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului National Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Iar, potrivit art.49 al legii enunțate supra, militarii în termen, militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și

colaboratorii organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și membrii

familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la organul de asigurări sociale.

Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin

decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data

depunerii cererii cu toate actele necesare. Organele de asigurări sociale au dreptul de

control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda

(cîștigul), eliberate de organele abilitate.

În acest context a notat reclamantul că prin Hotărârea nr. 19 din 19 iulie 2016

Curtea Constituțională din Republica Moldova a apreciat:” „[...] Pensiile pentru limită

de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor

obligațiuni social importante. Prin natura lor social- juridică primară pensiile sunt

sursa principală și permanentă de subzistență a pensionarilor. Având în vedere

dispozițiile Constituției (art.47 alin.(2), cetățenii au dreptul de a primi integral pe

parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile Legii nr.156- XIV.” De asemenea,

Curtea subliniază că, potrivit art.10 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări

sociale de stat, dreptul la pensie este imprescriptibil. Curtea reiterează că dreptul de

proprietate nu este unul absolut și poate fi supus unor limitări. În acest context, Curtea

reține că o restrângere a drepturilor relative garantate de Constituție trebuie să fie

prevăzută de lege, să fie necesară în interesele menționate la art.54 alin. (2) din Legea

fundamentală,să fie proporțională cu situația, care a determinat-o șisă nu aducă

atingere substanței dreptului de proprietate, altfel spus, să servească unui interes

public legitim.

Astfel, a relevat reclamantul că punând în balanță interesul statului de a stabili

anumite termene de apariție, exercitare sau apărare a drepturilor civile în scopul

asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și dreptul cetățenilor de a primi integral

pe parcursul întregii vieții pensia stabilită în condițiile legii, aceasta fiind, de regulă,

sursa lor primară de existența, pe de altă parte, Curtea constată că acesta din urmă

prevalează. Potrivit art.162 din Codul administrativ, procedura prealabilă urmărește

2

scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea

publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana

afectată este în drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi

îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal

sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual. În conformitate cu art.189 din

Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin

activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în

contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și

atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. În cazurile

prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce reies dintr-un

contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și de

autoritatea publică.

În asemenea circumstanțe, a solicitat reclamantul anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari din 30 ianuarie 2020, răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu nr.F-2534/20 din 24 noiembrie 2020, cu obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale, să efectueze stabilirea și calcularea cuantumului

pensiei cu achitarea pensiei, începând cu 01 decembrie 2019, în cuantum de 50 % din

solda lunară luându-se în considerare certificatul eliberat de către DP Chișinău cu

nr.34/20-17000 din 04 decembrie 2019.

Prin încheierea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat ca inadmisibilă acțiunea depusă de Serghei Fedotov. (f.d.36/38)

Prin decizia din 22 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul

depus de avocatul Vladimir Kovali în interesele lui Serghei Fedotov. S-a anulat

încheierea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu remiterea

pricinii la instanța competentă să judece cauza, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d. 70/74)

Prin hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Serghei Fedotov s-a admis parțial. S-a anulat decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari nr. 05/2020/186 din 30 ianuarie 2020

privind refuzul de stabilire a pensiei lui Serghei Fedotov și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. F-2534/20 din 24 noiembrie 2020 de soluționare a cererii

prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei

pentru vechime în serviciu lui Serghei Fedotov în temeiul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 02 decembrie 2019, ținând cont

de vechimea în muncă de 25 ani 02 luni și 10 zile. În rest acțiunea a fost respinsă.

(f.d.84; 89/98)

Dispozitivul hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat Casei Naționale de Asigură Sociale la 29 octombrie 2021, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.84)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 noiembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. (f.d.87/88)

3

La 01 februarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul

poștei electronice a expediat pentru notificare Casei Naționale de Asigurări Sociale

copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.89/98), fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.99/100), iar la 02 martie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

apelului (f.d. 107/109).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 28 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 28

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.119; 120/134)

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel, analizând

prevederile art.33 al. (2) din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la

sistemul penitenciar, art.18 alin. (1) lit. c), art.44 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, a conchis că prima instanță

întemeiat a ajuns la concluzia privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a-i stabili lui Serghei Fedotov pensia pentru vechime în muncă în temeiul Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 02 decembrie

2019, ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 02 luni și 10 zile.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a considerat neîntemeiate

argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, perioadele de activitate

a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, nu pot fi

raportată la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul

la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu.

Subsecvent, Completul specializat al instanței de apel a notat că prin certificatul

nr.34/20-17000 din 04 decembrie 2019 eliberat de Inspectoratul General de Poliție al

MAI, se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

Completul specializat al instanței de apel a apreciat declarativ și argumentul

apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, conform certificatului nr.

34/20-17000 din 04 decembrie 2019 eliberat de Inspectoratul General de Poliție,

perioada de activitate a reclamantului/ intimat a fost calculată neîntemeiat cu înlesniri.

4

La acest capitol, Completul specializat al instanței de apel a reținut că prin

ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de de Inspectoratul General de Poliție al MAI

s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând

raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a

persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților

altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr. 34/20-17000 din 04

decembrie 2019, vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Serghei

Fedotov, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea

cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor

deținute.

Suplimentar, Completul specializat al instanței de apel a notat că prin ordinul

nominalizat mai sus, s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru funcționarii publici cu statut special

și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile

administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse

umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al

solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior,

confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau

instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau

au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Mai mult ca atât, Completul specializat al instanței de apel a atenționat și asupra

faptului că ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de Inspectoratul General de Poliție

al MAI, este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care

urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul

menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru

nerecunoașterea efectelor acestuia.

Totodată, Completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat

argumentul apelantei precum că, prevederile pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a

activat în vreo funcție din cadrul Izolatorului de detenție provizorie, perioada de

activitate calculată cu înlesniri, două luni de vechime în muncă pentru o lună de

serviciu (2:1). Or, din cele reiterare supra, colaboratorii care efectuează serviciul de

pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire

penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, deci argumentul dat se

combate prin prevederile normelor citate.

Completul judiciar nu poate reține nici argumentul apelantei privind acordarea a

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au activat

în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, izolator de detenție provizorie

urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat

de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și

statutul legal atribuit.

În acest context, Completul specializat al instanței de apel a reținut că prima

instanță just a stabilit că vechimea în serviciu pentru fixarea pensiei în privința

reclamantului urma a fi stabilită de 25 ani 02 luni 10 zile.

5

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a conchis că argumentele

apelantei, Casei Naționale de Asigurări Sociale urmează a fi respinse, or, prin lege,

aceasta este obligată să-i recalculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul

prezentat, în caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la

încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce

ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale

și principiilor CEDO.

Având în vedere cele menționate, Completul specializat al instanței de apel a

relevat că nu poate reține argumentele apelantei, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia

primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu

aprecierea juridică cuvenită a probelor.

Totodată, Completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat și

argumentul apelantului precum că hotărârea primei instanțe este una ilegală deoarece

analizând conținutul hotărârii contestate, s-a constatat că hotărârea primei instanțe este

una legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele de drept material

și procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către părți, determinând

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au

fost stabilite, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea

aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză

clară.

Din considerentele enunțate, Completul specializat al instanței de apel a

concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu

certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului

juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la

proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor

procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil,

garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor

Omului.

La 27 iunie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.142), Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, prin

faptul că au fost interpretate eronat normele legale, iar aprecierea probelor dată de

instanța de apel a fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu

prevederile legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.

A susținut recurenta că la cazul supus examinării, este evident că constatările

instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la

materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise.

Prin urmare, în conjunctura descrisă supra, recurenta consideră că se profilează

faptul că instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet, în fapt și în drept,

cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță,

6

iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și

procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

La 18 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa lui Serghei Fedotov, copia recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, creând astfel participanților la proces condiții egale de

a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței. (f.d.146)

Prin referința depusă la data de 23 ianuarie 2023, prin intermediul poștei

electronice (f.d.147), Serghei Fedotov, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a

solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe ca fiind întemeiate și

legale. (f.d.148/150)

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 octombrie

2022, în ședință publică. (f.d.119)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 12 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale

prin intermediul poștei electronice la 19 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.135)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2022, a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice la

28 decembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei.

(f.d.139)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

7

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

8

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

9