3ra-1159/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1159/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1159/23

2-21191319-01-3ra-23112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitalie Cucer împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 21 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 29 decembrie 2021 Vitalie Cucer a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, a activat în organele

afacerilor interne până la 01 octombrie 2021, obținând calitatea de pensionar MAI

cu calculul vechimii în muncă de 25 ani 03 luni 11 zile, în temeiul ordinului MAI

nr.96 din 20 martie 2018, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, a

demisionat în legătură cu plecarea la pensie după vechime în muncă. Cu actele

menționate s-a adresat la CTAS Rîșcani mun. Chișinău pentru stabilirea pensiei, însă

prin decizia CTAS sect. Rîșcani nr.92/2021/83840 din 01 noiembrie 2021 i s-a

refuzat stabilirea pensiei. După care a formulat cerere prealabilă la CNAS, la data

de 08 decembrie 2021, ce a fost respinsă.

Reclamantul a menționat că, nu este de acord cu deciziile emise, le consideră

neîntemeiate și ilegale, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile art. 48, 49 al Legii

nr.1544 din 23 iunie 1993, art. 49 al Legii 489 din 08 iulie 1999.

În asemenea circumstanțe, a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect. Rîșcani nr.92/2021/83840 din 01 noiemrie 2021 privind

respingerea cererii în stabilirea pensiei lui Vitalie Cucer și decizia Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. C-2206/21 din 08 decembrie 2021 de soluționare a cererii

prealabile, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i

achite pensia lui Vitalie Cucer, începând cu 02 octombrie 2021, ținând cont de

vechimea în muncă indicată în certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău a IGP nr. 34/20-13232 din 05 octombrie 2021, compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis acțiunea și s-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Râșcani nr.92/2021/83840 din 15 octombrie 2021 privind respingerea cererii în

stabilirea pensiei lui Vitalie Cucer și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. C-2206/21 din 08 decembrie 2021 de soluționare a cererii prealabile, cu

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei pentru vechime în

serviciu lui Vitalie Cucer în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 01 octombrie 2021, ținând cont de

vechimea în muncă de 25 ani 03 luni și 11 zile (f.d. 24, 29-37).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 septembrie 2022

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 21

septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 28). Iar, la data de 14

decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unii decizii noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată (f.d. 43-

44).

Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 21 septembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 57, 58-71).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținut la

caz argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că perioadele de

activitate a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CRP

Florești și Batalionul de escortă și pază al DP mun. Chișinău a IGP, nu pot fi

raportată la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul

la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu.

Mai mult decât atât, prin certificatul nr. 34/20-13232 din 05 octombrie 2021

eliberat de Direcția de Poliție a mun.Chișinău a IGP, se denotă întrunirea condițiilor

stipulate la pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție.

Declarativ, instanța de apel a apreciat argumentul apelantei Casei Naționale

de Asigurări Sociale precum că, conform certificatului nr. 34/20-13232 din 05

octombrie 2021 eliberat de Direcția de Poliție a mun.Chișinău a IGP, perioada de

activitate a reclamantului/ intimat a fost calculată neîntemeiat cu înlesniri.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, prin ordinul nr.96/2018 emis de

IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând

raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a

persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților

altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr. 34/20-13232 din 05

octombrie 2021, vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Vitalie

Cucer, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea

cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor

deținute. Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind

înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru

funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în

cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin

intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi

determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării

subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de

către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI,

care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele

subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Mai mult ca atât, instanța de apel a atenționat și asupra faptului că, ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act administrativ

valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate

corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul menționat, atât timp

cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor

acestuia.

Totodată, completul judiciar a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei

precum că, prevederile pct.8 lit. d) Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție

din cadrul Izolatorului de detenție provizorie, perioada de activitate calculată cu

înlesniri, două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1). Or, din cele

reiterare supra, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea

persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul

la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, deci argumentul dat se combate prin prevederile

normelor citate.

Completul judiciar nu a reținut nici argumentului apelantei privind acordarea

a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au

activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, izolator de detenție

provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut

îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează

caracterul și statutul legal atribuit.

La 10 iulie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi (f.d. 73-74). Ulterior, la 24

octombrie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea

recursului (f.d. 78-79).

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A menționat că vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele

menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 nu poate fi calculată

cu înlesniri de 2:1, respectiv și perioada de activitate a reclamantului nicidecum nu

poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri.

A reținut că apreciază critic poziția intimatului prin care a echivalat activitatea

colaboratorilor din Izolatoarele de Detenție Provizorie din subordinea

Inspectoratului de Poliție cu Izolatoarele de Urmărire Penală din subordinea

Administrației Naționale a Penitenciarelor, dat fiind faptul că instituțiile date sunt

complet diferite.

A relevat că urmează a se face deosebire dintre activitatea din cadrul unei

subdiviziuni Izolator de Detenție Provizorie, care conform Legii nr. 320/2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, avantajul solicitat nu este

recunoscut și garantat.

Pe când avantajul dat, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

este expres garantat de Legea nr. 300/ 2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată

la data de 16 mai 2018.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 14 iunie 2023, însă a fost expediat prin intermediul poștei electronice Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 19 iunie 2023, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronica anexat la materialele cauzei (f.d. 72).

La data de 10 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 73-

74).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul nemotivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la 10 iulie 2023,

este depus în termenul prevăzut de lege

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei prin intermediul poștei

electronice, la data de 03 octombrie 2023 (f.d. 76).

La 24 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 78-79).

Astfel, recursul motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, la data

de 24 octombrie 2023 împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

este în termen.

La 24 noiembrie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa

participanților la proces, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

82-83).

Prin referința depusă la data de 27 noiembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice, Vitalie Cucer, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a solicitat

declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind

inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și

anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să

le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi