2ra-1027/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

2ra-1027/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1027/22 (2-21052784-01-2ra-27072022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Tricolici

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh,

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea

Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cucta Andrei către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral, material

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea Vasile,

admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea

din 27 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii

pretențiilor, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acestor pretenții, iar în

rest menținută hotărârea,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2021, Cucta Andrei a depus cerere de chemare în judecată către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului moral, material și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Cucta Andrei a invocat că, la 10 noiembrie 2016, organul de

urmărire penală al Serviciului Vamal a pornit urmărirea penală în cauza nr.

2016868205 conform elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b)

și d) din Codul penal, pe faptul că în august – septembrie 2016, cet. Rotari D., Rotari

V. și alte persoane neidentificate, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă, au implementat o schemă de

1

introducere din Ucraina prin regiunea transnistreană, eludând controlul vamal, a

mărfurilor de larg consum în proporții deosebit de mari, destinate comercializării

ulterioare pe teritoriul țării. Prin ordonanța emisă în cadrul dosarului penal nr.

2016869205 de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Roșior Vitalie, reclamantul Cucta Andrei a fost pus

sub învinuire pentru comiterea pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 42 alin.

(3), (5), 248 alin. (5) lit. b) din Codul penal, fiind audiat în calitate de învinuit.

Reclamantul a indicat că, pentru a demonstra ilegalitatea persecutării penale

pentru comiterea faptei care i se incrimina, prin demers a solicitat procurorilor

anexarea înregistrărilor audio și a stenogramelor care demonstrau caracterul fals al

declarațiilor denunțătorului Rotari, precum și efectuarea în regim de urgență a

acțiunilor procesuale, pentru administrarea probatoriului în dosarul penal care

demonstrau nevinovăția sa în calitate de reprezentant al întreprinderii SC „Lia-

Nicolet” SRL, genul de activitate al căreia este prestarea serviciilor de transportare

a mărfurilor.

Astfel, din motivul tergiversării neîntemeiate a investigațiilor penale, dar și

neinformării despre rezultatul examinării cererilor apărării privind administrarea

probatoriului care demonstra nevinovăția reclamantului de comiterea pretinsei fapte

incriminate, la 19 august 2020, au fost solicitate informații oficiale privind stadiul

cercetărilor în cauza penală nr. 2016869205.

Prin răspunsul din 15 septembrie 2020, Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale a informat că, în cauza penală nr.

2016869205, în privința învinuitului Cucta Andrei nu a fost adoptată una din

soluțiile prevăzute de art. 291 alin. (1) pct. b) și alin. 2) din Codul de procedură

penală.

Reținând caracterul îndelungat al urmăririi penale în cauza penală nr.

2016869205, motivat de inacțiunile în perioade mari a procurorilor și refuzul

efectuării acțiunilor de urmărire penală solicitate de învinuit pentru administrarea

probatoriului care-i demonstra nevinovăția de comiterea pretinsei fapte incriminate,

de faptul că după expirarea a 16 luni din momentul în care a fost pus sub învinuire,

procurorii nu dispusese o soluție finală în cauza penală, precum și de faptul că aceștia

se limitau doar la prelungirea formală a termenului de urmărire penală, fără a asigura

o investigare eficientă, reclamantul a inițiat procedură în fața judecătorilor de

instrucție prin care a solicitat accelerarea urmării penale.

Prin încheierea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost admisă parțial cererea privind accelerarea urmării penale, cu obligarea organului

de urmărire penală să accelereze urmărirea penală.

La 23 decembrie 2020, reclamantul a depus o cerere la Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, prin care a solicitat

informații despre evoluția investigațiilor în cauza nr. 2016869205.

Ulterior, a fost informat că la 03 martie 2021 a fost emisă ordonanța prin care s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Cucta Andrei, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii. Totodată, s-a dispus continuarea urmării penale în

cauza penală în privința altor persoane.

Astfel, reclamantul consideră că a dobândit dreptul de a cere aplicarea

prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

2

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în vederea compensării

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale procurorilor de tragere ilegală la

răspundere penală, dar și prevederile Legii privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, nr. 87 din

21 aprilie 2011, pentru încălcarea termenului rezonabil de cercetare a cauzei penale.

A menționat că, în perioada care a succedat momentul punerii sale sub învinuire,

13 mai 2019 – 03 martie 2021, era obligat de a se prezenta, de a participa la diverse

acțiuni procesuale, în special la acțiunile de confruntare cu martorii din 12 noiembrie

în lipsa unei fapte infracționale și prejudiciabile, precum și dreptul la judecare în

termen rezonabil a cauzei.

Astfel, ca urmare a activităților ilicite, a suferit un prejudiciu moral și material

considerabil, determinat inclusiv de necesitatea deplasării la sediul Procuraturii

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în procesul

anchetării cauzei penale nr. 2016869205, precum și angajării avocaților în vederea

acordării asistenței juridice în legătură cu acuzațiile de comitere a pretinsei fapte

prejudiciabile penale prevăzute de art. 42 alin. (3), (5), art. 248 alin. (5) lit. b) din

Codul penal, care se sancționează cu închisoare de până la 10 ani.

Din acest motiv, reclamantul a invocat dreptul garantat de art. 53 alin. (2) din

Constituție, iar suferințele psihice provocate consideră că urmează a fi compensate

prin acordarea unor despăgubiri.

A mai menționat că, pretenția privind repararea prejudiciului moral și material

este motivată prin acțiunile ilicite de tragere la răspundere penală și inacțiunile

executării acțiunilor de urmărire penală solicitate în vederea demonstrării

nevinovăției sale, admise de reprezentanții organului de urmărire penală, inclusiv

perioada îndelungată pe parcursul căreia a fost persecutat penal 13 mai 2019 – 03

martie 2021 (peste 21 luni), în timp ce nu existau elementele faptei penale care i-a

fost incriminată.

Reclamantul consideră că, despăgubirea adecvată pentru suferințele morale

suferite, constituie suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat în urma

tragerii ilicite la răspundere penală.

Totodată, a afirmat că, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate

și Cauze Speciale a încălcat principiul general potrivit căruia nicio persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere, precum și au tergiversat urmărirea penală

în dosarul penal. A subliniat că, pe parcursul cercetărilor în cadrul procesului penal,

i-au fost create prejudicii morale și fizice, a pierdut timp, energie, stres și suferință

psihică în perioada aflării sub urmărire penală. Cu referire la dimensiunea

prejudiciului moral suferit ca rezultat al încălcării de către autorități a prevederilor

art. 6 CEDO, care garantează dreptul la un proces echitabil, a indicat că, în faza

urmăririi penale nu a avut parte de o anchetă eficientă într-un termen rezonabil, așa

cum este definită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Or, reieșind din

considerentele că cererea din 13 mai 2019, prin care a solicitat anexarea

probatoriului care demonstra lipsa elementelor faptelor infracționale arbitrar

incriminate, care demonstra faptul că a fost denunțat cu bună știință fals de terțe

3

persoane și cererea prin care solicita informații care vizau drepturile și interesele sale

în dosarul penal, rămâneau fără răspuns sau erau examinate formal fără o apreciere

adecvată.

Respectiv, consideră că cuantumul sumei totale de 80 000 lei, urmează a fi

încasată de la pârât în scopul compensării prejudiciilor morale cauzate în urma

tragerii ilegale la răspundere penală și încălcării dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale nr. 2016869205.

A mai menționat că, urmează să îi fie compensate și cheltuielile suportate pentru

asistența juridică de care a beneficiat pe parcursul procesului penal. De asemenea,

urmează a fi compensate și cheltuielile suportate pe parcursul prezentului proces de

judecată.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 6 CEDO, art. 53

din Constituția Republicii Moldova, art. 524, 525 din Codul de procedură civilă, art.

1, 3 alin. (1) lit. a), alin. (2), 5, 6 lit. b) și d), 7 lit. e), 10, 11, 13 ale Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 1-5 ale Legii

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, art. 14, 512, 514, 1398, 14022 , 1405, 1422-1423 din Codul

civil, art. 4 alin. 11), 111) al Legii taxei de stat, art. 5 alin. (1) lit. a), 90, 96, 138, 166-

167 din Codul de procedură civilă.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Cucta Andrei a solicitat admiterea cererii

de chemare în judecată, încasarea din contul statului, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu de

remediu pentru compensarea prejudiciului moral, în dosarul penal nr. 2016869205,

a sumei de 30 000 lei cu titlu de remediu pentru compensarea prejudiciului moral

cauzat în urma încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale

nr. 2016869205, a cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în procesul penal

nr. 2016869205, în mărime de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică suportate în prezentul proces în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cucta

Andrei către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului moral,

material și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul lui Cucta Andrei suma de 10 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, prejudiciul material în mărime de 10 000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 septembrie 2021, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 27 septembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă integral ca nefondată.

La 05 octombrie 2021, Cucta Andrei, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, a

4

declarat apel împotriva hotărârii din 27 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea Vasile, admis apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea din 27

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii

pretențiilor, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, iar în rest

menținută hotărârea.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în speța dată este

incontestabil că Andrei Cucta nu a fost supus ilegal niciunei din acțiunile specificate

de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25.02.1998, circumstanțe absolut

necesare pentru solicitarea despăgubirilor materiale și morale cauzate prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, fiind indubitabil că nu orice acțiune a organelor de drept atrage

răspunderea statului. De altfel, pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele

condiții speciale, și anume existența faptei ilicite, ceea ce în prezenta cauză lipsește.

La 19 iulie 2022, Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea Vasile, a depus

cerere de recurs, solicitând casarea deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău precum și casarea parțială a hotărârii din 27 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretențiilor, cu pronunțarea unei decizii

de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar au fost invocate argumente similare celor din acțiune și cererea

de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este de

menționat că, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în

cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău pronunțată la

16 iunie 2022, a fost expediată la adresa electronică a avocatului Foltea Vasile, la 16

iulie 2022 (f.d. 139).

Având în vedere cele relatate mai sus, în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, Colegiul lărgit constată că recursul declarat de Cucta Andrei,

reprezentat de avocatul Foltea Vasile, înregistrat la 19 iulie 2022, este în termen.

Prin notificarea din 27 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a Procuraturii Generale a Republicii

Moldova copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

5

147), aceasta fiind recepționată la 28 iulie 2022 și 29 iulie 2022 (f.d. 149, 150).

Referințe nu au fost depuse.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2022, recursul

declarat de Cucta Andrei, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, a fost considerat

admisibil.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele legale aplicabile la

soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Cucta Andrei,

reprezentat de avocatul Foltea Vasile, va casa decizia Curții de Apel Chișinău din

16 iunie 2022 și va menține hotărârea din 27 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din următoarele considerente.

După cum reiese din circumstanțele cauzei, la 10 noiembrie 2016, organul de

urmărire penală al Serviciului Vamal a pornit urmărirea penală în cauza nr.

2016868205 conform elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b)

și d) din Codul penal, pe faptul că în august – septembrie 2016, cet. Rotari D, Rotari

V. și alte persoane neidentificate, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă, au implementat o schemă de

introducere din Ucraina prin regiunea transnistreană, eludând controlul vamal, a

mărfurilor de larg consum în proporții deosebit de mari, destinate comercializării

ulterioare pe teritoriul țării.

Prin ordonanța din 13 mai 2019 emisă în cadrul dosarului penal nr. 2016869205

de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Roșior Vitalie, reclamantul Cucta Andrei a fost pus sub învinuire

pentru comiterea pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 42 alin. (3), (5), 248

alin. (5) lit. b) din Codul penal, fiind audiat în calitate de învinuit.

La 03 martie 2021, a fost emisă ordonanța prin care s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a lui Cucta Andrei, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii. Totodată, s-a dispus continuarea urmării penale în cauza penală în

privința altor persoane.

Înaintând prezenta acțiune, Cucta Andrei a solicitat încasarea din contul statului,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a

sumei de 50 000 lei cu titlu de remediu pentru compensarea prejudiciului moral, în

dosarul penal nr. 2016869205, a sumei de 30 000 lei cu titlu de remediu pentru

compensarea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale nr. 2016869205, a cheltuielilor suportate pentru

asistența juridică în procesul penal nr. 2016869205, în mărime de 10 000 lei și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezentul proces în

mărime de 5000 lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din bugetul de stat, prin intermediul

6

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Cucta Andrei suma de 10 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, prejudiciul material în mărime de 10 000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 lei, în rest, acțiunea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea Vasile, admis apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea din 27

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii

pretențiilor, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acestor pretenții, iar în

rest menținută hotărârea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, constată că soluția instanței de apel este greșită.

Conform art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, acțiunile ilicite sunt acele acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții,

ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția

acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,

potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate

fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de

urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată

a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998,

în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale, aplicării ilegale

a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau

țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral,

indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire

penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.

Art. 6 lit. b) din Legea menționată prevede că, dreptul la repararea prejudiciului,

în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de

sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art. 10 din aceeași Lege, dreptul persoanei fizice la repararea

prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în

cazurile specificate la art. 6.

Iar, conform art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea

compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de

judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a

fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale

comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; c)

rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; d)

durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al

7

persoanei; f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în

care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h)

durata aflării nelegitime a persoanei în detenție. Instanța de judecată va determina

mărimea compensației și în baza criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul

de procedură penală. În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile

compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.

Reieșind din prevederile legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de fond a

concluzionat just că la caz, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat lui

Cucta Andrei în urma tragerii ilegale la răspundere penală, or, prin ordonanța din 03

martie 2021 a procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Cucta

Andrei, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel greșit a invocat că în speță nu au fost întrunite condițiile speciale

prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 pentru repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, or art. 10 din Legea menționată prevede expres că dreptul

persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de

prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.

De asemenea, este neîntemeiat și argumentul instanței de apel precum că nu s-a

constatat existența unei fapte ilicite, deoarece caracterul ilegal al acțiunilor organului

de urmărire penală se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia

nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere. Or, însăși ordonanța de

scoatere de sub urmărire penală acordă recurentului dreptul de a pretinde repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că art. 284 alin. (1) din Codul de

procedură penală prevede că scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul

de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală

în legătură cu fapta anterior imputată.

Prin urmare, ținând cont de faptul că recurentul Cucta Andrei a fost scos de sub

urmărire penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, acesta are

dreptul la repararea prejudiciului conform Legii nr.1545 din 25 februarie 1998.

Mărimea concretă a compensației se determină conform art. 11 din Legea nr. 1545

din 25 februarie 1998, iar unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire. Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest

criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel

stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele

daunelor.

Totodată, art.2036 alin. (1) și (3) din Codul civil, prevede că în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției

8

autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare

ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv

sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de

sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și

în alte cazuri prevăzute de lege.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasată

de către instanța de fond, este echitabilă și în măsură de a-i atenua lui Cucta Andrei

suferințele cauzate. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, s-a ținut cont de

durata urmăririi penale, precum și de rezonanța pe care a avut-o în societate

informația despre învinuirea recurentului, chiar dacă nu a condus la condamnarea

acestuia.

Cu referire la pretenția privind încasarea din contul statului în beneficiul

reclamantului a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, Colegiul lărgit

reține următoarele.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă.

Potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași lege, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral

îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului

material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de

judecată îi revine reclamantului.

Prin cererea de chemare în judecată Cucta Andrei a solicitat încasarea din contul

statului în beneficiul său a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, în temeiul

legii menționate.

Colegiul lărgit conchide că prima instanță întemeiat a respins această cerință,

având în vedere faptul că urmărirea penală a fost desfășurată în termeni rezonabili,

iar prin Raportul nr. 16-842/15-7103 din 18 iunie 2021 al procurorului în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Roșior Vitalie, au

fost enumerate toate acțiunile de urmărire penală desfășurate în perioada în care

recurentul a fost pus sub învinuire. Resprectiv, ținând cont de complexitatea cauzei,

generată de conexarea mai multor cauze penale, precum și de numărul persoanelor

supuse urmăririi penale, perioada de timp cuprinsă între 13 mai 2019 (dată când

Cucta Andrei a fost pus sub învinuire) și 03 martie 2021 (dată când Cucta Andrei a

fost scos de sub urmărire penală) a fost una rezonabilă pentru a elucida toate

circumstanțele în care s-au săvârșit pretinsele infracțiuni și pentru a acumula

9

probatoriul necesar.

Ca urmare a informației relatate, instanța de recurs notează că caracterul rezonabil

al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în special a

criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt:

complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul) pentru

reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-

VII și Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada desfășurării urmăririi penale,

de atitudinea părților în proces, de complexitatea ei, precum și miza (interesul)

pentru reclamant, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia lipsei încălcării dreptului lui Cucta

Andrei în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Or, prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului

justiției atât normele naționale, cât și cele internaționale, invocă administrarea

justiției fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea și

responsabilitatea, la caz, însă, întârzieri neconforme nu au fost constatate.

Cu referire la pretenția ce ține de repararea prejudiciului material cauzat în mărime

de 10 000 lei, pentru asistența juridică acordată pe cauza penală, instanța de judecată

reține prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, care

stabilește că este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau

juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă

de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală. Astfel, recurentul Cucta Andrei în perioada derulării urmăririi penale a fost

reprezentat de avocatul Foltea Vasile, iar pentru asistența juridică acordată a achitat

suma de 10 000 lei, fapt confirmat prin bonul de plată seria QL nr. 975030 din 17

februarie 2021. Respectiv, prima instanță, reținând probele prezentate și normele

legale indicate supra, a conchis că pretenția reclamantului privind repararea

prejudiciului material în mărime de 10 000 lei cu titlu de asistență juridică acordată

pe parcursul urmării penale este întemeiată și urmează a fi admisă.

Referitor la cererea privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru

reprezentarea reclamantului în prezenta cauză, Colegiul lărgit reține prevederile art.

94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 84 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun

din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte cheltuielile de asistență juridică.

Potrivit art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut

câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Pornind de la practica CtEDO, cheltuielile pentru asistenta juridică trebuie să fie

10

necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. La caz, bonul de plată seria

QZ nr. 975035 din 05 aprilie 2021 confirmă cheltuielile suportate de reclamant în

mărime de 5000 lei, cu titlu de asistență juridică acordată de avocatul Foltea Vasile.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea Vasile, de a

casa decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2022 și a menține hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 septembrie 2021.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Cucta Andrei, prin intermediul avocatului Foltea

Vasile.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2022 și se menține

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 septembrie 2021, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cucta Andrei către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral, material și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh,

Nicolae Craiu

11