2rh-90/22 — apărarea onoarei, demnitătii si reputatiei profesionale

2rh-90/22 — apărarea onoarei, demnitătii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2rh-90/22

2-12054442-01-2rh-21092022

Instanța de recurs : (jud: T. Răducanu, Iu. Bejenaru, G. Stratulat, T. Chișca-Doneva, Sv. Moldovan)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Dumitru

Obadă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chifa Svetlana

împotriva lui Gurbulea Valeriu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, obligarea dezmințirii informației, încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2012,

c o n s t a t ă :

La 09 februarie 2010, Chifa Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gurbulea Valeriu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, obligarea dezmințirii informației, încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 mai 2011, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chifa Svetlana.

S-a recunoscut că nu corespund realității și lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională a Svetlanei Chifa informațiile expuse de către Gurbulea

Valeriu în cadrul conferinței de presă din 15 ianuarie 2009 și anume:

- „Svetlana Chifa în mod criminal și cu un cinism deosebit a organizat adopția

ilegală a unui copil”;

- ”Svetlana Chifa a exercitat presiuni asupra administrației unde era amplasată o

fetiță cu scopul ca ea să fie transmisă la Chișinău, după care aceasta urma să fie

propusă spre adopție în mod ilegal unor cetățeni străini”;

1

- ”Svetlana Chifa a organizat o schemă criminală, scopul căreia era prezentarea

eronată a actelor ce reflectă starea de sănătate a copiilor ce urmau a fi adoptați, iar

aceste erori erau făcute intenționat constituind în sine o antireclamă a copilului ce era

prezentată potențialilor părinți adoptivi din Republica Moldova și a cărei scop era

determinarea acestora să renunțe la înfierea copilului respectiv”;

- ”Svetlana Chifa făcînd abuz de serviciu a indus în eroare instanțele de

judecată, care au decis adopțiile”.

S-a obligat Gurbulea Valeriu să dezmintă public afirmațiile expuse în cadrul

conferinței de presă din 15 ianuarie 2009 prin intermediul unui mijloc de informare

în masă pe contul său.

S-a încasat de la Gurbulea Valeriu în beneficiul Svetlanei Chifa prejudiciul

moral în mărime de 10 000 lei.

S-a încasat de la Gurbulea Valeriu în beneficiul Svetlanei Chifa cheltuielile de

judecată în sumă de 5 254 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2012, s-a admis apelul

declarat de Gurbulea Valeriu și s-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 20 mai 2011, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral

încasat de la 10 000 lei până la 5 000 lei.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2012, s-a admis

recursul declarat de Gurbulea Valeriu, s-a casat integral decizia Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2012 și hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

20 mai 2011 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Chifa Svetlana.

La 20 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agentul

Guvernamental, Dumitru Obadă a depus cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme

de Justiție din 25 octombrie 2012, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire,

recunoașterea expresă a încălcării dreptului Svetlanei Chifa garantat de art. 6 § 1 din

Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2012 și

rejudecarea recursului și acordarea satisfacției echitabile pentru încălcările constatate

prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție în cuantum proporțional cu cel acordat

de către Curte în jurisprudența sa în calitate de despăgubire pentru orice tip de

prejudiciu moral și/sau material, inclusiv în calitate de costuri și cheltuieli de

judecată în beneficiul reclamantei.

În motivarea cererii de revizuire, a indicat că la 21 februarie 2022 Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova

cererea Chifa vs Republica Moldova (nr. 36162/13).

Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul

cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt și a propus

Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În temeiul art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din

30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a

prezentei cauze, inițiind procedura în acest sens la 07 septembrie 2022, în timp ce

înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru

2

soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului

companiei reclamante garantat de către art. 6 § 1 din Convenție.

Revizuentul a afirmat că în fața Curții, reclamanta Chifa Svetlana a pretins

încălcarea drepturilor sale garantate de art. 6 § 1 din Convenție, ca urmare a

modificărilor în componența completului Curții Supreme de Justiție care a examinat

cauza și în special faptul că un complet de judecată nu putea fi modificat la faza de

deliberare.

Astfel, prin decizia Curții Suprem de Justiție din 25 octombrie 2012, nu au fost

respectate exigențele sintagmei ”unui tribunal stabilit de/și prin lege” la schimbarea

completului de judecători ce examina cauza reclamantei în ziua ședinței de deliberare

fără o nouă examinare a recursului în noua componență a completului, din cauza

încălcării prevederilor legale cu privire la instituirea și componența membrilor

completului de judecată la judecarea cauzei.

La 02 noiembrie 2022, avocatul Savva Viorel a depus în interesele Svetlanei

Chifa referință la cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, prin care a

invocat că mărimea prejudiciului material, precum și cel moral, ce includ și costurile

și cheltuielile de judecată care ar putea compensa încălcările admise de către

instanțele naționale și care ar putea să o repună pe Chifa Svetlana în drepturile

încălcate, reieșind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe

marginea unor încălcări similare, constituie suma de 3 600 euro, sumă ce solicită a fi

încasată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

este întemeiată și urmează a fi admisă din considerentele ce urmează.

Codul de procedură civilă prevede că revizuirea unei hotărâri se cere pentru

înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a

Drepturilor Omului, consecințe care continua sa existe, produc efecte si nu pot fi

remediate decât prin revizuirea hotărârii.

În prezenta speță, toate aceste condiții sunt îndeplinite.

Din actele cauzei s-a constatat că, Curtea Supremă de Justiție, examinând la

25 octombrie 2012 prezenta cauză civilă în ordine de recurs, a încălcat dreptul

reclamantei la judecarea cauzei sale de către o ”instanță instituită prin lege”, în sensul

art. 6 § 1 din Convenție, prin substituirea judecătorilor Valentin Barba și Tudor

Popovici, care nu au participat la examinarea recursului înainte de deliberare, cu

judecătorii Galina Stratulat și Tamara Chișca-Doneva.

În rezultat, Chifa Svetlana s-a adresat cu plângere Curții Europene a Drepturilor

Omului, invocându-se încălcarea de către statul Republica Moldova în privința sa a

art. 6 § 1 din Convenție.

La 21 februarie 2022 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea Chifa vs Republica Moldova (nr. 36162/13).

Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul

cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt și a propus

Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

3

Astfel, la 07 septembrie 2022 Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a

inițiat procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

La speță, Colegiul relevă că efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor

Omului prin care se constată violarea de către instanțele naționale a drepturilor

omului, consfințite în Convenție, cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile

după epuizarea tuturor căilor de atac prevăzute de legislația națională, operează

asupra acestor hotărâri prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii,

prevăzută de articolul 449 din Codul procedură civilă.

Art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă stabilește că, revizuirea se declară

în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova.

Conform art. 5 alin. (4) lit. b) al Legii cu privire la Agentul Guvernamental

nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la nivel național a

Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine sau

participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă Agentul guvernamental a

depus cerere de revizuire.

Articolul 450 lit. e) din Codul de procedură civilă, prevede că cererea de

revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare

pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul prevăzut la

art. 449 lit. g).

Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire în temeiul 449 lit. g) din

Codul de procedură civilă, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat că, Curtea Supremă de Justiție, la data de 17 octombrie 2012, examinând

cauza în ordine de recurs în componența judecătorilor Tatiana Răducanu, Iurie

Bejenaru, Valentin Barba, Tudor Popovici și Sveatoslav Moldovan, a dispus

amânarea deliberării și pronunțării deciziei pentru data de 25 octombrie 2012.

La data de 25 octombrie 2012, pentru pronunțarea dispozitivului deciziei, a fost

constituit un alt complet decât cel care a examinat cauza, fiind schimbați doi

judecători, astfel componența completului care a pronunțat dispozitivul fiind

următoarea: Tatiana Răducanu, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Tamara Chișca-

Doneva și Sveatoslav Moldovan.

Astfel, completul care a pronunțat dispozitivul a fost altul decât cel care a intrat

în deliberare.

Articolul 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, reglementează că orice persoană are dreptul la judecarea

cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații

în materie penală îndreptate împotriva sa.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat, că principiul conform căruia

Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci

concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului

4

securității raporturilor juridice cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a

obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

Așadar, prin pronunțarea dispozitivului de către instanța de recurs de către un alt

complet decât cel care a intrat în deliberare, instanța a admis încălcarea art. 6 § 1 din

Convenție.

Ca urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a

drepturilor și liberalităților fundamentale prin hotărârea judecătorească a cărei

revizuire s-a solicitat, ale cărei efecte grave continuă să se producă și în prezent și nu

pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii respective.

Deci, faptul inițierii unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei,

aspect redat în cererea de revizuire, impune admiterea cererii de revizuire, cu

reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine

de recurs a recursului depus de Gurbulea Valeriu împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2012.

Or, atunci când Curtea constată că o parte a procesului civil nu a avut parte de

un proces echitabil în instanțele naționale, redeschiderea procedurii de recurs cu

respectarea cerințelor prevăzute de art. 6 § 1 din Convenția este obligatorie pentru

înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a

Drepturilor Omului.

Cu privire la solicitarea Agentului Guvernamental de acordare a unei satisfacții

echitabile pentru violarea constatată, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În baza art. 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a

Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante

nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea

acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

Satisfacția echitabilă poate fi acordată dacă dreptul intern nu permite sau

permite doar în mod imperfect, prin repunerea lucrurilor în situația anterioară,

înlăturarea consecințelor măsurii incriminate.

Mecanismul de control instituit prin Convenție are un caracterul subsidiar, ceea

ce presupune, conform art.1 din Convenție, că drepturile si libertățile garantate de

Convenție sa fie protejate mai întâi prin dreptul intern si aplicate de autoritățile

naționale.

Colegiul constată, că Chifa Svetlana a suferit un prejudiciu moral prin faptul că

în instanța de recurs, cauza a fost examinată de un complet modificat la faza

deliberării.

Ca urmare, în speță, fiind constatată existența unei violări, statul are obligația

juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i înlătura

consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația anterioară

violării prin repararea prejudiciului sub formă pecuniară.

Astfel, prejudiciul moral se acordă în raport cu consecințele negative suferite de

parte, măsura în care au fost lezate acest și afectată situația socială și materială, iar în

temeiul Convenției Europene pentru Apărare a Drepturilor Omului și a Libertăților

5

Fundamentale, aceste criterii se aplică prin necesitatea ca partea lezată să primească o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

În hotărârea din 31 octombrie 1995, în cazul Papanicholopoulos și alții contra

Greciei, Curtea a afirmat cu claritate principiul conform căruia „restitutio in

integrum” constituie modul adecvat de reparare a prejudiciului și reprezintă o

obligație juridică izvorâtă din art. 46.

O hotărâre prin care se constată existența unei violări, antrenează pentru statul

pârât obligația juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt violării și de a-i

înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât posibil, situația

anterioară violării.

Repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin

modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații

pecuniare.

Colegiul relevă că la speță, urmează a se invoca și cauza Kontalexis с. Greciei

(hotărârea din 31 mai 2011), în care Curtea a reiterat faptul сă legislația elenă

relevantă impune ca procesul-verbal al ședinței să indice motivul pentru care un

judecător efectiv nu a putut să participe și care trebuie să fie unul din cele trei

enumerate în lege: boală, motiv personal imperios sau motiv convingător de serviciu.

Cu toate acestea, în procesul- verbal al acestui caz nu se menționa că acest

judecător ”nu a putut să fie prezent”.

Curtea de Casație a respins excepția reclamantului în acest sens, considerând că

termenul ”nu a putut” se referă în mod necesar la unul dintre cele trei motive

menționate.

În opinia Curții, în absența unor indicații detaliate cu privire la motivul

impedimentului este suficientă pentru a crea îndoieli cu privire la transparența de

înlocuire și la realitatea motivelor care au stat la originea acesteia.

O astfel de vagă justificare a împiedicării judecătorului efectiv care trebuia să

fie prezent în ziua ședinței pentru judecarea recursului constituie o încălcare a

dispozițiilor Codului instanțelor și a situației magistrați, astfel încât Curtea nu poate

considera instanța în fața căreia reclamantul s-a prezentat drept ”instanță stabilită de

lege”.

Prin urmare, Curtea a constatat o încălcare a 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, luând în considerație jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului pe marginea unor încălcări similare, Colegiul consideră că suma de 3 600

euro cu titlu de prejudiciu moral acordată Svetlanei Chifa reprezintă o satisfacție

echitabilă pentru nerespectare de către instanța de recurs a garanțiilor procesuale și a

dreptului la un proces echitabil și e o evaluare corectă a acestor suferințe.

Or, daunele morale nu pot avea un caracter simbolic, ci trebuie să reprezinte o

recompensă serioasă pentru repercusiunile negative ale încălcării dreptului

reclamantei la un proces echitabil.

6

Având în vedere cele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, a constata încălcarea

dreptului Svetlanei Chifa garantat de art. 6 § 1 din Convenție, a casa decizia Curții

Supreme de Justiție din 25 octombrie 2012 și de a acorda satisfacție morală, inclusiv

costuri și cheltuieli reclamantei, și a reține cauza civilă în instanța de recurs, pentru

examinarea cererii de recurs.

În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. g), art. 452 și art. 453 alin. (1) lit. b)

Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental al Republicii

Moldova, Dumitru Obadă.

Se constată încălcarea dreptului Svetlanei Chifa garantat de art. 6 § 1 din

Convenție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă Chifa Svetlana

împotriva lui Gurbulea Valeriu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, obligarea dezmințirii informației, încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Se acordă lui Svetlanei Chifa satisfacția echitabilă pentru încălcările constatate,

prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenției în cuantum de 3 600 (trei mii

șase sute) euro, în calitate de despăgubire pentru prejudiciu moral, inclusiv costuri și

cheltuieli.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Svetlanei Chifa suma de 3 600 (trei mii șase sute) euro, convertiți în lei

moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului.

Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2012 și se reține

prezenta cauza civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în

ordine de recurs a recursului declarat de Gurbulea Valeriu împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 23 februarie 2012.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7