3ra-763/22 — repunerea în termen a actiunii, anularea actelor administrative defavorabile, demolarea constructiei si recuperarea cheltuielilor de judecata

3ra-763/22 — repunerea în termen a actiunii, anularea actelor administrative defavorabile, demolarea constructiei si recuperarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-763/2022

2-17163881-01-3ra-28072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Nicolae Chiriac, în

interesele lui Vasile Trofimov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată formulată

de Vasile Trofimov împotriva Primăriei or. Durlești, Ion Rotaru cu privire la repunerea

în termen a acțiunii; anularea actelor administrative defavorabile, demolarea construcției

și recuperarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov,

împotriva hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 03 mai 2017, Ion Rotaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Vasile Trofimov solicitând obligarea pârâtului să nu-i creeze obstacole în accesul liber

la proprietate, să-i permită accesul liber de a finisa și a efectua lucrări de întreținere a

bunului imobil și a terenului aferent din XXXXX; încasarea cheltuielilor de judecată și

a prejudiciului (f.d.5-8, vol. I).

La 16 august 2017, Vasile Trofimov a depus cerere de chemare în judecată

reconvențională împotriva Primăriei or. Durlești și lui Ion Rotaru, solicitând repunerea

în termen, anularea Certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, prelungit

până la 17 iunie 2012; anularea Autorizațiilor nr. 03/13 din 04 februarie 2013 (04

februarie 2012) și nr.10/16 din 08 aprilie 2016 eliberată de Primăria Durlești lui Ion

Rotaru; demolarea construcției amplasată în XXXXX; încasarea cheltuielilor de

judecată (f.d. 58-60, vol. I).

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, a depus la 15 septembrie 2015

o cerere de modificare a planului cadastral, prin care a solicitat executarea lucrărilor

privind modificarea planului cadastral existent, în scopul aducerii în corespundere a

1

situației de pe teren și informației din Registrul bunurilor imobile, fiind prezentate titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX din XXXXX; Contractul

de vânzare-cumpărare nr.XXXXX; Planul-schemă a lotului din str. XXXXX, elaborat

de OCT Chișinău.

Astfel, a fost aprobat un dosar tehnic, prin care a fost actualizat planul cadastral la

adresa: XXXX. Toate actele care au stat la baza elaborării dosarului cadastral și al

Deciziei 1.7. din 17 februarie 2016, sunt păstrate la Primăria Durlești.

La 11 iulie 2017, s-a adresat la Primăria Durlești cu o cerere prealabilă, prin care a

solicitat a fi anulate certificatul de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, prelungit

până la 17 iunie 2012 și autorizațiile nr.03/13 din 04 februarie 2013 (04 februarie 2012)

și nr.10/16 din 08 aprilie 2016 eliberată de Primăria Durlești lui Ion Rotaru.

Prin scrisoarea nr.1603/17 din 31 iulie 2017 Primăria i-a comunicat că refuză în

anularea actelor menționate mai sus.

Considera reclamantul că, răspunsul Primăriei este unul neîntemeiat și în acest sens

a menționat că deși au fost solicitate, Primăria nu a prezentat petiționarului proiectul

construcției, certificatul de urbanism, autorizarea de construcție, documentația tehnică a

construcției, certificatul de urbanism pentru proiectare; actele de autentificare a

dreptului deținătorului de teren; actele de autentificare a dreptului deținătorului de

imobil (în cazul reconstrucțiilor, modificărilor construcțiilor existente, etc.); expertiza

tehnică pentru obiectivele supuse reconstruirii, modernizării, etc.; acordul gestionarului,

vecinilor sau coproprietarilor, autentificată notarial (după caz); proiectul de execuție

(inclusiv costul estimativ al obiectului) elaborat, avizat, verificat și aprobat în modul

stabilit; actul trasării hotarelor terenului și axelor obiectului în natură eliberat de Direcția

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare; copia contractului de antrepriză; certificat de

atestare - diriginte de șantier; certificat de atestare - responsabil tehnic; registrul de

execuție al lucrărilor (forma stabilită); autorizația de desființare (după caz); copia

buletinului de identitate (sau copia Certificatului de înregistrare a întreprinderii, pentru

persoanele juridice); copia titlului de proprietate asupra terenului și construcțiilor, copia

Autorizației de construire; copia Procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor.

A mai menționat reclamantul că, autorizațiile menționate mai sus sunt eliberate cu

grave derogări de la lege: nu există acordul tuturor vecinilor, construcția este amplasată

pe linia de gard a vecinului Vasile Trofimov, este încălcat regimul de înălțime a

imobilelor, nu este expertiza tehnică, etc.

Prin scrisoarea Primăriei Durlești nr. 564/11 din 26 iulie 2011 i s-a comunicat că,

în urma verificării registrului certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construcție

din cadrul Primăriei or. Durlești, nu s-au depistat faptul eliberării vreunui act menționat

mai sus, lui Ion Rotaru. Mai mult ca atât, prin scrisoarea Inspecției în construcții nr.175

din 29 ianuarie 2016, s-a emis prescripția nr.002110 din 22 ianuarie 2016 pe numele lui

Ion Rotaru, prin care s-au sistat lucrările de construcție până la înlăturarea

neconformităților depistate.

Prin încheierea protocolară din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani a fost acceptată spre examinare cererea reconvențională formulată de Vasile

Trofimov împotriva Primăriei or. Durlești și lui Ion Rotaru cu privire la repunerea în

termen a acțiunii, anularea Certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008,

2

prelungit până la 17 iunie 2012; anularea Autorizațiilor nr. 03/13 din 04 februarie 2013

(04 februarie 2012) și nr.10/16 din 08 aprilie 2016 eliberată de Primăria Durlești lui Ion

Rotaru; demolarea construcției amplasată în XXXXX; încasarea cheltuielilor de

judecată (f.d.75, vol.I).

Prin încheierea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus

separarea pretenției înaintată de Ion Rotaru împotriva lui Vasile Trofimov cu privire la

obligarea pârâtului să nu-i creeze obstacole în accesul liber la proprietate, să-i permită

accesul liber de a finisa și a efectua lucrări de întreținere a bunului imobil și terenului

aferent din XXXXX. S-a declinat competența judecătorului specializat în materie de

contencios administrativ de la examinarea pretențiilor civile înaintate de Ion Rotaru cu

privire la obligarea pârâtului să nu-i creeze obstacole în accesul liber la proprietate, să-i

permită accesul liber de a finisa și a efectua lucrări de întreținere a bunului imobil și

terenului aferent din XXXXX. S-au reținut spre examinare pretențiile lui Vasile

Trofimov împotriva Primăriei or. Durlești, Ion Rotaru cu privire la repunerea în termen,

anularea certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, prelungit până la 17

iunie 2012, a autorizației de construire nr.03/13 din 04 februarie 2013 și nr.10/16 din 08

aprilie 2016, demolarea construcției amplasate în XXXXX (f.d. 215-217, vol. I).

Avocatul Chiriac Nicolae, acționând în interesele lui Vasile Trofimov, în

susținerile verbale prezentate în forma scrisă în instanța de fond, a invocat argumente

suplimentare în susținerea acțiunii formulată de Vasile Trofimov.

Astfel, a indicat că avocatul Cojocaru Dorin, acționând în interesele lui Ion Rotaru,

la 30 martie 2017 a expediat în adresa avocatului Lilian Osoian, care reprezenta

interesele lui Vasile Trofimov, o somație prealabilă prin care a solicitat înlăturarea

obstacolelor.

La 10 aprilie 2017, avocatul Lilian Osoian, în interesele lui Vasile Trofimov, a

expediat răspunsul prin care i-a solicitat lui Ion Rotaru să-i prezinte copii de pe actele

permisive precum certificat de urbanism, autorizații de construcție, proiectul imobilului,

însă, cererea primului așa și nu a fost realizată.

Ulterior, la 03 mai 2017, Ion Rotaru, prin intermediul avocatului Dorin Cojocaru,

a formulat cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Trofimov cu privire la

înlăturarea obstacolelor, însă, cu toate că în anexa la cerere se menționează „autorizația

de construcție nr.10/16 din 08 aprilie 2016”, un asemenea act în realitate niciodată nu a

fost depus în instanță. Acest fapt a fost confirmat inclusiv prin răspunsul din 25 aprilie

2018 eliberat Judecătoriei Buiucani, de unde reiese că Ion Rotaru nu a anexat o copie

autorizației de construcție indicată în anexe.

La 08 iunie 2017, avocatul Lilian Osoian, în interesele lui Vasile Trofimov, a depus

referință, prin care și-a expus poziția vis-a-vis de cererea de chemare în judecată, iar în

motivarea referinței și în anexele la ea, nu s-a menționat despre faptul că Vasile

Trofimov la acea dată ar fi cunoscut despre emiterea certificatului de urbanism sau a

autorizației de construcție.

Ulterior, la 21 iunie 2017, avocatul Lilian Osoian, în interesele lui Vasile Trofimov,

a depus o interpelare la Primăria or. Durlești, prin care a solicitat prezentarea informației

cu referire la faptul existenței/neexistenței actelor permisive emise de Primărie lui Ion

Rotaru pentru construcția unui imobil pe str. XXXXX, precum și o copie de pe proiectul

3

casei de locuit.

Prin răspunsul nr.1398/17 din 30 iunie 2017, Primăria or. Durlești a comunicat

solicitantului că lui Ion Rotaru, pentru terenul din str. XXXX, au fost emise următoarele

acte permisive: certificat de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008 prelungit până la

data de 17 iunie 2012, autorizația de construcție nr.03/13 din 04 februarie 2013, însă a

refuzat solicitantului eliberarea copiilor de pe actele permisive sus menționate.

Subsecvent, după primirea răspunsului menționat supra, la 11 iulie 2017, Vasile

Trofimov a formulat cerere prealabilă către Primăria or. Durlești, prin care a menționat

că recent a aflat despre existența certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie

2008 prelungit până la 17 iunie 2012, a autorizației de construcție nr.03/13 din 04

februarie 2013 (04 februarie 2012) și a autorizației de construcție nr.10/16 din 08 aprilie

2016, toate emise pe numele lui Ion Rotaru în privința terenului din str. XXXXX, prin

urmare a solicitat anularea actelor sus menționate, ca fiind ilegale.

Prin răspunsul nr.1603/17 din 31 iulie 2017 la cererea prealabilă, Primăria or.

Durlești a recunoscut faptul emiterii certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie

2008 prelungit până la 17 iunie 2012, a autorizației de construcție nr.03/13 din 04

februarie 2013 (04 februarie 2012) și autorizația de construcție nr.10/16 din 08 aprilie

2016, însă a refuzat anularea actelor permisive sus indicate.

A mai indicat că după recepționarea răspunsului Primăriei or. Durlești, la 16 august

2017, în cadrul ședinței de judecată Vasile Trofimov a formulat acțiunea

reconvențională dedusă judecății.

A mai relatat că la data depunerii acțiunii reconvenționale, ținând cont de data

emiterii actelor permisive, notificarea actelor reclamantului și cererea de repunere în

termen formulată, rezultă cu certitudine că Vasile Trofimov a respectat prevederile

art.14 alin.(l) și art.17 alin.(l) lit.a) al Legii nr.793 din 10 februarie 2000 privind

contenciosul administrativ și a depus acțiunea în termen, or, reclamantul nu a fost

notificat de Primărie și nici nu a putut să cunoască despre actele emise încă la 12

decembrie 2008, 04 februarie 2013 și 08 aprilie 2016, când acestea au fost eliberate lui

Ion Rotaru, deoarece reclamantul la acel moment nu era parte la raportului juridic

civil/procedurii administrative și nu a fost notificat despre emiterea actelor chiar dacă

era afectat prin emiterea actelor administrative individuale.

A mai indicat că Vasile Trofimov pentru prima dată a aflat și a fost notificat oficial

despre emiterea actelor permisive de către Primăria or. Durlești, abia prin răspunsul

nr.1398/17 din 30 iunie 2017, când s-a confirmat emiterea actelor, ulterior, imediat a

contestat actele permisive cu cerere prealabilă la 11 iulie 2017. După primirea refuzului

la cererea prealabilă din 31 iulie 2017, la 16 august 2017 a formulat în termen acțiunea

reconvențională.

Mai consideră că certificatul de urbanism nr.282 a fost eliberat la 12 decembrie

2008, respectiv acesta este guvernat de legislația în vigoare la momentul eliberării și

anume Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau

desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.360 din

18 aprilie 1997 și Hotărârea de Guvern nr.623 din 02 iulie 1999 despre aprobarea

Regulamentului privind construcția locuințelor proprietate privată. Totodată, din analiza

coroborată a certificatul de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, dar și a

4

Regulamentului nr. 360 din 18 aprilie 1997 și Hotărârea de Guvern nr.623 din 02 iulie

1999, se constată că actul permisiv a fost întocmit și eliberat solicitantului cu încălcarea

condițiilor de formă și de conținut, stabilite de legislația în vigoare la data emiterii, fapt

care îl face pasibil de anulare.

Din analiza certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, rezultă că

actul administrativ emis de Primăria or. Durlești este incomplet și respectiv nul,

deoarece nu sunt indicate: capacitatea construcției; dimensiunile și suprafețele

parcelelor; alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului și

distanțele construcțiilor față de proprietățile vecine; înălțimea construcțiilor și

caracteristicile volumetrice ale acestora; înfățișarea construcției - expresivitatea

arhitecturală, echilibrul compozițional, finisajele, regimul tehnic al imobilelor, cu

referire la: echiparea cu utilități (apă, canalizare, energie electrică, energie termică ș.a.;

sistemul constructiv și principalele materiale de construcție permise; modul de executare

a construcțiilor; lucrările conexe de interes public necesare funcționării obiectivului,

procentul de ocupare a terenului (P.O.T.J; coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.).

Mai mult decât atât, inițial Primăria or. Durlești a autorizat în certificatul de

urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, casa de locuit particulară cu niv.S+P+2E, iar

mai apoi, cineva a corectat cu pixul proprietățile tehnice ale imobilului adăugând ilegal

și mențiunea ”+M” cu aplicarea ștampilei primăriei. Totodată, importanță are și faptul

că însăși solicitantul la data depunerii cererii din 08 decembrie 2008 de eliberare a

certificatului de urbanism, a indicat la rubrica specificații tehnice pct.(5), construcția

casei de locuit S+P+2E, respectiv mențiunea „+M” nu se regăsea în cererea lui Ion

Rotaru și nu se solicita asemenea caracteristică.

Autoritatea emitentă nu era în drept să adauge alte condiții tehnice și parametri

decât cei solicitați de Ion Rotaru prin cererea din 08 decembrie 2008. Respectiv,

corectarea certificatului de urbanism nr.282 cu pixul și adăugarea mențiunii „+M”,

echivalează cu emiterea unui nou certificat de urbanism, iar pe fond această rectificare

este ilegală deoarece corectarea nu avea la bază un temei de drept și a fost operată contrar

legii, or în cazul admiterii unor greșeli la scriere, autoritatea emitentă trebuia fie să emită

un nou certificat de urbanism, fie rectificarea trebuia confirmată prin semnătură de către

toate persoanele semnatare a actului administrativ. În speță, rectificarea a fost

confirmată doar prin semnătura unei singure persoane care nu poate fi identificată,

deoarece nu este indicat numele, familia, funcția semnatarului, astfel că rectificarea nu

poate fi considerată conformă și legală. Nu în ultimul rând, în ipoteza admiterii unor

greșeli la scrierea actului, pentru ca rectificarea să fie admisibilă și legală, autoritatea

emitentă trebuia în mod obligatoriu să contrasemneze și să confirme corectarea prin

semnătura Primarului Nicolai Crudu, Secretarul Andrei Balan, juristul Boldu Cristina,

ceea ce în circumstanțele din speță lipsește. Mai mult decât atât, dovadă a faptului că

Primăria or. Durlești ilegal a rectificat proprietățile tehnice ale bunului imobil viitor din

certificatul de urbanism inițial emis, servește și copia de pe certificatul de urbanism

nr.282 din 12 decembrie 2008 prezentat prin demersul de administrare a probelor din 18

noiembrie 2020, care demonstrează că există 2 certificate de urbanism iar inițial s-a cerut

și s-a autorizat doar contracția unui bun imobil cu proprietățile S+P+2E dar nu

S+P+2E+M. Astfel, consideră că în perioada respectivă au fost emise 2 certificate de

5

urbanism cu numărul nr. 282 din 12 decembrie 2008, unul cu regimul de înălțime

S+P+2E, cu termenul de valabilitate de 12 luni, cu prelungirea ilegală a valabilității după

expirarea termenului de 6 luni și altul S+P+2E+M, (ratificat cu pixul de persoană ne

identificată) unde a fost prelungită valabilitatea după expirarea certificatului de

urbanism cu 1 an și 6 luni.

A mai menționat că în cazul schimbării capacității obiectului (edificarea unui etaj

suplimentar sau mansardă) este obligatoriu de obținut un nou certificat de urbanism

pentru proiectare și o nouă autorizație, dar nu corectări. Subsecvent, nulitatea

certificatului de urbanism mai rezultă și din faptul că s-a omis indicarea în certificatul

de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008 a P.O.T. și C.U.T., or, prin neincluderea

acestor parametri s-au încălcat grav prevederile și normativele SNiP 2.07.01-89

„Gradostroitelistvo. Planirovca i zastroica gorodschih i selischih poseleni”: NCM

B.01.00:2016 (MCH 3.01-01- 2012) Urbanism. Sistematizarea și amenajarea

localităților urbane și rurale pct.2.12 și 9.19, nefiind respectate rigorile prevăzute de lege

la edificarea construcțiilor private. La fel, potrivit pct-lui 21 din HG nr.360 din 18 aprilie

1997 „Valabilitatea certificatului de urbanism se stabilește de către emitent, pe un

termen de la 3 până la 24 luni, începând cu data emiterii, în funcție de caracteristicile

urbanistice ale zonei în care se află imobilul. Prelungirea valabilității certificatului de

urbanism se poate face de către emitent, la cererea titularului, pe o perioadă de timp de

maximum 12 luni.” În lumina normei pre citate, analizând certificatul de urbanism

nr.282 din 12 decembrie 2008, reiese că autoritatea emitentă a indicat în calitate de

perioadă de valabilitate a certificatului de urbanism 12 luni de zile din data emiterii. Prin

contrapunerea datei emiterii certificatului de urbanism, în coraport cu perioada de

valabilitate menționată de către emitent, rezultă că valabilitatea certificatului de

urbanism nr.282 era până la data de 12 decembrie 2009.

Cu toate acestea, pe versoul certificatului de urbanism nr.282, de către autoritatea

emitentă a fost indicat faptul precum că valabilitatea certificatului de urbanism a fost

prelungită cu încă 12 luni, fiind indicată data prelungirii valabilității 17 iunie 2011, ceea

ce conform cadrului legal aplicabil era imposibil, ținând cont de data emiterii

certificatului și perioada valabilității indicate inițial, care a expirat de drept la 12

decembrie 2009. La fel, au fost prezentate careva probe care să demonstreze că până la

expirarea valabilității certificatului de urbanism, Ion Rotaru ar fi depus cerere de

prelungire a valabilității certificatului de urbanism, așa cum prevede pct.21 din HG

nr.360 din 18 aprilie 1997 privind aprobarea Regulamentului privind certificatul de

urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, ceea ce

îi permite să concluzioneze că Primăria or. Durlești din oficiu și fără careva temei a decis

corectarea și preschimbarea datei de valabilitate a certificatului de urbanism.

Respectiv, în opinia reclamantului, autoritatea emitentă Primăria or. Durlești la data

de 17 iunie 2011 și-a depășit atribuțiile și ilegal a dispus prelungirea valabilității

certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, cu încă 12 luni, în situația în

care valabilitatea certificatului de urbanism expirase de drept încă la 12 decembrie 2009.

În acest context indică că mențiunea privind prelungirea valabilității certificatului

de urbanism a fost corectată ilegal cu pixul, astfel aceste rectificări au fost făcute cu

depășirea cadrului legal aplicabil și contrar procedurii.

6

În contextul celor expuse, consideră că actele emise de Primăria or. Durlești

contravin prevederilor actelor legislative și normative menționate și totodată, pot fi

calificate ca falsificate. Pe cale de consecință și avizele de la Serviciul protecției civile

și situații excepționale Supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor din

decembrie 2011, pentru obținerea certificatului de urbanism de către Ion Rotaru la

proiectarea casei de locuit cu niv.S+P+2E din or. XXXX, au fost emise contrar cadrului

legal aplicabil și emis în baza unui certificat de urbanism care a expirat de drept la data

de 12 decembrie 2009.

La fel, și Avizul sanitar nr.602 din 20 septembrie 2012 care a fost emis pentru Ion

Rotaru la proiectarea casei de locuit cu niv.S+P+2E din or. XXXX, este eliberat contrar

cadrului legal aplicabil fiind eliberat în baza unui certificat de urbanism care a expirat

de drept la data de 12 decembrie 2009.

A mai specificat că la data solicitării certificatului de urbanism, vecini ai terenului

cu nr. cad: XXXX din str. XXXX care aparține lui Ion Rotaru, erau următoarele

persoane: pe segmentul 1-2 Vasile Trofimov; pe segmentele 2-3, 3-4, 4-5, 5-6, 6-7

Fiodor Teslari, Nina Moscalu, Vasile Moscalu; pe segmentul 1-9 Primăria or. Durlești,

pe când la materialele cauzei se regăsește doar acordul vecinilor Vasile Moscalu și

Fiodor Teslari, astfel lipsind acordul favorabil al vecinilor Vasile Trofimov, Nina

Moscalu și Primăria or. Durlești, ceea ce condiționează nulitatea absolută la emiterea

certificatului de urbanism, deoarece nu au fost respectate cerințele legale obligatorii.

Astfel că, prin emiterea certificatului de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008 în

lipsa acordurilor vecinilor (adiacenților) Vasile Trofimov, Nina Moscalu, consideră că

au fost încălcate grav garanțiile legale și așteptarea legitimă a vecinilor în temeiul pct.

17 din HG nr. 623 din 02.07.1999 despre aprobarea Regulamentului privind construcția

locuințelor proprietate privată.

La 04 februarie 2012, de către Primăria or. Durlești, în condițiile certificatului de

urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008, prelungit până la 17 iunie 2012 și a cererii

nr.136/12 din 20 august 2012, în privința lui Ion Rotaru i-a fost emisă autorizația de

construcție nr.03/13 în privința terenului din mun. XXX, XXXXX, pentru construcția

casei de locuit cu regimul de înălțime S+P+IIE+M, cu indicarea termenului de începere

a lucrărilor de cel mult 6 luni din data emiterii și valabilitatea de 24 luni din data emiterii.

Totodată, la materialele cauzei se regăsește aceiași autorizație de construcție, cu același

conținut, doar că corectată cu pixul din 04 februarie 2012 în 04 februarie 2013, fără a se

indica persoana care a rectificat înscrisul, numele prenumele și funcția acesteia, nefiind

aplicată nici ștampila instituției în dreptul corectării, ceea ce permite să constate că s-a

admis un fals în acte. Nu în ultimul rând, pe versoul autorizației sus menționate, s-a

indiciat că aceasta a fost prelungită cu încă 12 luni, însă fără a indica data de la care s-a

dispus prelungirea valabilității. La fel, pe versoul autorizației de construcție, la rubrica

„Note” se menționează că: Titularul autorizației de construcție este obligat, în termen de

zece zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, să informeze emitentul și

Inspecția de Stat în Construcții prin depunerea declarației. Dacă solicitantul

(beneficiarul) nu a prezentat declarația în modul stabilit și în termenul stabilit și se

constată începerea lucrărilor, data începerii lucrărilor se constată ca fiind ziua emiterii

autorizației de construire.

7

Aceiași obligație se regăsește și la art.23 alin.(l) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcție (LP86 din 19 aprilie 2013.

M0119-121/31.05.13 art.3681. Subsecvent, pe versoul autorizației la rubrica

„înregistrată cu nr. din la Inspecția de Stat în Construcții”, se regăsește înscrisul de mână

cu data de 05 ianuarie 2015, însă, fără a se indica numărul de înregistrare, data

înregistrării și anul, la fel cum lipsește cu desăvârșire ștampila instituției și semnătura

persoanei responsabile de înregistrare, respectiv, toate aceste omisiuni, permit să

concluzioneze că înscrisul de mână a fost aplicat de către o persoană necunoscută în

circumstanțe necunoscute, iar autorizația niciodată nu a fost înregistrată la Inspecția de

Stat în Construcții, astfel fiind încălcate prevederile legii.

Ulterior, la 08 aprilie 2016 de către Primăria or. Durlești, în condițiile certificatului

de urbanism nr.282 din 12 decembrie 2008 prelungit până la 17 iunie 2012, a autorizației

de construcție cu nr.03/13 din 04 februarie 2012 și a cererii nr.886/16 din 17 martie 2016

a fost emisă autorizația de construcție nr.10/16 în privința terenului din mun. XXX,

XXXXX, pentru construcția casei de locuit cu regimul de înălțime S+P+IIE+M și a

gardului capital în limita terenului, cu indicarea termenului de începere a lucrărilor de

cel mult 6 luni din data emiterii și valabilitatea de 24 luni din data emiterii. Iar, pe versoul

autorizației sus numite, la fel lipsește mențiunea despre notificarea și înregistrarea

acesteia la Inspecția de Stat în Construcție pentru verificare și control al execuției

lucrărilor.

Consideră că atât autorizația de construcție nr.03/13 din 04 februarie 2012, cât și

autorizația de construcție nr.10/16 din 08 aprilie 2016, au fost elaborate cu grave

încălcări a actelor legislative și normative în vigoare, fiind lovite de nulitate absolută.

În primul rând, autorizațiile menționate supra, sunt nule din motiv că la baza

emiterii și adoptării acestora a stat certificatul de urbanism nr.282 din 12 decembrie

2008, care în opinia reclamantului este nul absolut, respectiv, odată ce certificatul de

urbanism este nul absolut, acesta nu poate produce efecte juridice pentru viitor, la fel

cum nu pot fi emise alte acte în baza acestui certificat, iar actele ulterior adoptate se

conduc de principiul fructelor pomului otrăvit, fiind nule absolut.

Astfel, ambele autorizații de construcție nr.03/13 din 04 august 2012 și nr.10/16

din 08 aprilie 2016, se prescriu prevederilor art.28 alin.(l) din Legea nr.163 din 09 iulie

2010 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcție conform căreia,

„Construcțiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a

documentației de proiect și a autorizației de construire se consideră construcții

neautorizate”.

În alt doilea rând, autorizațiile de construcție sus menționate, sunt ilegale în fond

și emise contrar procedurii prevăzute de cadrul legal aplicabil la data emiterii actelor

permisive, motive care fortifică concluzia despre ilegalitatea acestora.

Mai mult, autorizația de construcție nr. 03/13 din 04 februarie 2012 este nulă din

motiv că s-a încălcat termenul de 6 luni din data emiterii pentru începerea lucrărilor,

prevăzut la art.15 alin.(l) și (2) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executărilor lucrărilor de construcție.

Mai consideră că autorizația de construcție nr.03/13 din 04 februarie 2012 nu

corespunde exigențelor prevăzute la art.13 alin.(l) din Legea 163 din 09 iulie 2010

8

privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcție. La fel și autorizația de

construcție nr.10/16 din 08 aprilie 2016, contravine prevederilor art.13 alin.(l), art.15

alin.(l) și (2) și art.23 alin.(l) din Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea

executărilor lucrărilor de construcție, motive din care este afectată valabilitatea acesteia

și respectiv este nulă.

A mai indicat că autoritatea emitentă Primăria or. Durlești, la emiterea autorizației

de construcție nr.10/16 din 08 aprilie 2016, nu a verificat: dacă certificatul de urbanism

este valabil și scopul eliberării acestuia coincide cu obiectul cererii pentru autorizare;

dacă documentația necesară eliberării autorizației de construire este completă,

cuprinzând avizele și studiile aprobate, cerute prin certificatul de urbanism; dacă

autorizațiile emise anterior sunt valabile sau dacă au expirat; dacă documentația tehnică

și avizele, prezentate pentru eliberarea autorizației de construire, au fost avizate spre

neschimbare care sunt parte integrantă a autorizației.

În special, Primăria or. Durlești nu a verificat și nu a ținut cont de faptul că

autorizația de construire își pierde valabilitatea și în situația în care se modifică

condițiile, datele sau conținutul documentației ce au stat la baza eliberării acesteia, fiind

necesară eliberarea unei noi autorizații și de faptul că autorizația de construire se poate

prelungi o singură dată, cu cel mult 1 an, iar solicitarea prelungirii autorizației se face

de către titularul acesteia, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru

executarea integrală a lucrărilor. Totodată, emitentul autorizației examinează solicitarea

și comunică decizia sa, în maximum 15 zile de la depunerea solicitării; prelungirea

valabilității autorizației reprezintă ultimul termen pentru executarea integrală a lucrărilor

și se înscrie în formularul inițial. În cazul schimbării capacității obiectului (edificarea

unui etaj suplimentar sau mansardă) era obligatoriu de obținut un nou certificat de

urbanism pentru proiectare și o nouă autorizație, dar nu corectări, iar aceiași situație se

repetă și cu cele 2 autorizații de construire nr.03/33 din 04 februarie 2012, nr.03/33 din

04 februarie 2013 și nr.10/16 din 08 aprilie 2016 eliberată lui Ion Rotaru.

În contextul celor expuse, concluzionează că și autorizațiile de construcție emise

de Primăria Durlești contravin prevederilor actelor legislative și normative menționate

și totodată pot fi calificate ca falsificate.

Subsecvent, consideră că se constată carențe serioase și față de Proiectul pentru

construirea unei case de locuit particulare cu subsol, parter, 2 etaje și mansardă din anul

2011, elaborat de către FPC „MODULPROF” SRL, prezentat concomitent cu solicitarea

autorizației de construcție din 04 februarie 2012. Astfel, clădirea este amplasată pe

granița hotarului între vecinii din str. XXXX și cu nerespectarea normelor de insolare și

iluminare (în loc de 6,0 m între case, sunt mai puțin de 3,0 m), fapt confirmat inclusiv

prin concluzia specialistului din 12 decembrie 2017; nu este respectat procentul de

ocupare a terenului (P.O.T) și coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.); în loc de

S+P+2E conform certificatului de urbanism inițial, sau S+P+2E+M conform

autorizațiilor de construcție nr.03/13 din 04 februarie 2012 și nr.10/16 din 08 aprilie

2016, proiectantul a elaborat un proiect cu regimul de înălțime S+P+3E, or, potrivit

normativelor în construcție se consideră mansardă dacă peretele structural ridicat are o

înălțime h care nu este mai mare de 1,5 metri conform normativului NCM C.03.02 -

2012 pag. 6, pe când în proiectul casei prezentat de solicitant înălțimea pereților laterali

9

este de 2 metri, ceea ce corespunde cu înălțimea unor pereți obișnuiți, adică un etaj

complet, dar nu mansardă, pe filele proiectului lipsește data și anul elaborării.

În situația respectivă, Primăria Durlești nu avea dreptul legal de a elibera și prelungi

termenii de executare a autorizații de construire nr. 03/13 din 04 februarie 2012 și

nr.10/16 din 08 aprilie 2016. Referitor la corectitudinea executării lucrărilor de

construcție a menționat că prin omiterea notificării proiectul și a autorizațiilor de

construcție în baza art. 23 alin.(l) din Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea

executărilor lucrărilor de construcție, Agenția pentru Supravegherea Tehnică (fosta

Inspecție de Stat în Construcție) nu a putut să-și exercite atribuțiile de serviciu, de la

înregistrarea autorizației de construire și depunerii declarației de începere a lucrărilor de

către investitor, este obligată să efectueze controale și să verifice respectarea actelor

legislative și normative în vigoare în procesul de concepere, proiectare, execuție,

exploatare și post utilizare, precum și calitatea lucrărilor executate, care prin prescripție

proprie are dreptul să sisteze executarea lucrărilor de construcție în caz de depistare a

neregulilor în actele emise și în documentația de execuție, inclusiv, întocmirea

proceselor-verbale cu privire la contravenție și aplicarea sancțiunilor administrative față

de persoanele care se fac vinovate, iar punct.10, alin. (4) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1088 din 18 decembrie 2017, care stipulează că Agenția pentru

supravegherea tehnică este în drept să sisteze lucrările de construcții-montaj în lipsa

actelor permisive necesare, cu abateri de la proiect și de la documentele normative, fără

proiect sau cu încălcări ale legislației în construcții, precum și cele care sunt executate

de persoane neatestate.

În această ordine de idei a considerat că capătul de cerere privind constatarea

nulității absolute a autorizației de construire nr. 03/13 din 04 februarie 2012 și nr.10/16

din 08 aprilie 2016, este pe deplin întemeiat.

Cu referire la cerința de demolare a construcției, a indicat că Vasile Trofimov este

proprietarul terenului cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXX.

Din conținutul răspunsului Inspecției de Stat în Construcții din anul 2016,

concluziei specialistului SRL „Lexincad” din 12 decembrie 2017, din conținutul

răspunsului Agenției Supraveghere tehnică nr.373/AST din 24 mai 2018 și nr.914/AST

din 08 august 2018, din conținutul scrisorii Detașamentului Salvatori și Pompieri

Buiucani nr.319 din 20 februarie 2018 și nr.630 din 03 septembrie 2018, din conținutul

răspunsului Primăriei or. Durlești nr.564/11 din 26 iulie 2011, răspunsului Primăriei or.

Durlești nr.1361/19 din 09 iulie 2019, din analiza Actului de constatare nr.01 din 17 mai

2019 întocmit de către Primăria or. Durlești, și tabelul fotografic realizat în perioada

anilor 2008-2021, consideră că rezultă cert că Ion Rotaru, a executat lucrări de

construcție a unui imobil chiar pe linia de hotar, fără acordul vecinilor, ocupând

samovolnic linia de hotar care se învecinează cu terenul lui Vasile Trofimov și cu terenul

ce aparține Ninei Moscalu, iar distanța dintre imobilul pârâtului și terenul învecinat cu

Vasile Trofimov fiind practic inexistentă, cu amplasarea pereților portanței ai casei și a

ferestrelor contrar normelor tehnice, normelor anti incendiare și antiseismice.

Considera reclamantul că, relevanță în acest sens are faptul că prin ridicarea

pereților portanți ai casei de către Ion Rotaru, exact pe linia de hotar cu terenul ce

10

aparține lui Vasile Trofimov, acestuia îi este încălcat în mod flagrant dreptul de

proprietate prin limitarea posesiei și folosinței terenului, or, construcția este edificată

parțial și pe terenul reclamantului, iar din acest motiv accesul în ograda reclamantului a

mașinilor de pompieri, salvatori în situații de criză și mașina personală este limitat,

constituind un impediment serios care se poate solda cu apariția unui risc pentru viață și

sănătate. La fel, ca urmare a ridicării construcției pe linia de hotar, în lipsa acordului

vecinului și contrar normativelor în construcții, reclamantului îi sunt create impedimente

inadmisibile iar pe viitor îi vor fi create impedimente inadmisibile la folosința terenului,

și va fi obligat să tolereze accesul lui Ion Rotaru pe terenul său pentru efectuarea

lucrărilor de întreținere a pereților laterali ai casei, contrar garanțiilor legale și chiar dacă

Ion Rotaru a construit ilegal imobilul.

Astfel, a indicat că și capătul de cerere privind demolarea construcției urmează a fi

admis de către instanță.

Ca urmare a adresării în instanța de judecată, Vasile Trofimov a încheiat un contract

de asistență juridică cu un avocat și a suportat cheltuieli de asistență juridică achitând în

contul C.A. „Inga Mifsud Wismayer” conform bonului de plată seria XXXX suma

pentru asistență juridică în mărime de 7000 lei. Ulterior, a mai încheiat un contract de

asistență juridică, achitând în contul C.A. „Nicolae Chiriac” suma de 12 000 lei, fapt

confirmat prin Ordinul de plată seria XXXX.

Prin urmare, solicită încasarea cheltuielilor de judecată menționate mai sus din

contul Primăriei or. Durlești și din contul lui Ion Rotaru.

Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în

contencios administrativ depusă de Vasile Trofimov împotriva Primăriei or. Durlești,

Ion Rotaru cu privire la repunerea în termen a acțiunii; anularea actelor administrative

defavorabile, demolarea construcției și recuperarea cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată (f.d.210, 218-238, vol.III).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 18 mai 2021, avocatul Nicolae

Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, a depus apel împotriva hotărârii instanței de

fond, ulterior, la 30 septembrie 2021, a prezentat motivarea apelului, prin care a solicitat

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

să fie admisă (f.d. 216-217, vol. II, 5-18, vol.III).

Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, și s-a menținut

hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.44, 45-64,

vol.III).

Referitor la fondul cauzei, completul specializat în examinarea acțiunilor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond, care a

respins acțiunea formulată de Vasile Trofimov, ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a apreciat că reclamantul

a depus acțiunea cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Instanța ierarhic inferioară a considerat că, în speță, nu și-au regăsit confirmare

argumentele reclamantului-apelant că certificatul de urbanism a fost eliberat cu

încălcarea condițiilor de formă, raportate la conținutul actului administrativ contestat.

11

Or, actul administrativ contestat reflectă regimul juridic, regimul economic, regimul

tehnic și regimul urbanistic arhitectural al imobilului, considerente din care, instanța de

apel a punctat că motivele invocate de apelant nu pot servi temei de anulare a actului

administrativ contestat, ca fiind ilegal, cum nu pot fi temei de declarare a nulității

certificatul de urbanism.

Totodată, n-a fost reținut nici argumentul apelului că, instanța de fond nu a dat

apreciere argumentului că certificatul de urbanism nr. 282 din 12 decembrie 2008, a fost

prelungit ilegal peste termenul prevăzut de Lege, fiind emis cu o dată în urmă, față de o

construcție existentă la momentul emiterii certificatului. În acest context a notat că,

prima instanța a menționat că, conform punctului 21 din Regulamentul privind

certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și

amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18 aprilie 1997, valabilitatea

certificatului de urbanism se stabilește de către emitent, pe un termen de la 3 până la 24

luni, începând cu data emiterii, în funcție de caracteristicile urbanistice ale zonei în care

se află imobilul. Prelungirea valabilității certificatului de urbanism se poate face de către

emitent, la cererea titularului, pe o perioadă de timp de maximum 12 luni.

Actele cauzei atestă că, certificatul de urbanism nr. 282 din 12 decembrie 2008, a

fost eliberat pe un termen de 12 luni. Ulterior, la 17 iunie 2011 valabilitatea actului

administrativ a fost prelungită cu 12 luni.

Instanțele ierarhic inferioare au reținut că, art.5 al Legii nr. 163 din 09 iulie 2010,

permite beneficiarului actului permisiv, să solicite prelungirea termenului de valabilitate

a certificatului de urbanism pentru proiectare, pentru o singură dată, pe un termen de

până la 12 luni, fără a specifica momentul în care această solicitare și corespunzător

prelungire pot fi operate. În acest sens, instanța de apel a reținut și faptul că prelungirea

certificatului de urbanism a fost aprobată și avizată în modul corespunzător.

Totodată, nu a fost reținut nici argumentul precum că, actele administrative

contestate urmează a fi anulate întrucât solicitantul Ion Rotaru nu a anexat la cererea de

eliberare a certificatului de urbanism acordul favorabil al tuturor vecinilor ale căror

drepturile pot fi afectate prin construcție. În consolidarea concluziei instanța de apel a

punctat că Vasile Trofimov nu a ținut cont de faptul că la data depunerii de către Ion

Rotaru a cererii privind eliberarea certificatului de urbanism – 08 decembrie 2008,

procedura respectivă a fost reglementată de Regulamentul privind certificatul de

urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 18 aprilie 1997 și de Legea nr. 835 din 17 mai

1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.

Iar, pct. 11 al Regulamentului nominalizat stabilește că, certificatul de urbanism se

întocmește în baza documentației pentru eliberarea certificatului de urbanism, avizată

de arhitectul-șef al orașului sau raionului, după caz, cu respectarea următoarelor condiții

obligatorii: cererea este adresată autorităților administrației publice locale autorizate să

elibereze certificatul; formularul cererii este completat integral și corect; se confirmă

achitarea taxei legale; elementele de identificare a terenului sunt suficiente. Dacă la

examinarea cererii se constată că nu se îndeplinesc toate condițiile sus-menționate, setul

de documente se restituie solicitantului pentru completare ori refacere, în termen de 10

zile de la înregistrarea cererii, fără restituirea taxei.

12

Art.42 alin. (3) din Legea nr. 835/1996 (în redacția la data depunerii cererii de

eliberare a certificatului de urbanism) prevede că la cererea de eliberare a certificatului

de urbanism și a autorizației de construire se anexează documentele prevăzute de actele

legislative care reglementează procedura de eliberare a certificatului de urbanism și a

autorizației de construire. Se interzice solicitarea altor documente decât cele prevăzute

de prezentul alineat.

Astfel, prevederile normelor legale enunțate, nu obligă persoana fizică care solicită

eliberarea certificatului de urbanism, să prezinte acordul scris al vecinilor. Iar, în astfel

de circumstanțe este neîntemeiat argumentul apelantului că lipsa unui astfel de acord,

poate servi ca temei de anulare a certificatului de urbanism.

La fel, instanța ierarhic inferioară a apreciat ca nefondate și argumentele precum

că, certificatul de urbanism nu corespunde condițiilor de formă și conținut, fiind inserate

modificări ale specificațiilor tehnice și aplicate semnături ale unor persoane care nu pot

fi identificate și că aceste circumstanțe servesc ca temei de anulare a certificatului de

urbanism. În acest context, Colegiul instanței de apel a menționat că rectificarea este

însoțită de mențiunea corespunzătoare, de semnătura persoanei responsabile și ștampila

Primăriei or. Durlești, reținând în acest sens, prevederile art.5 alin.(5) din Legea nr.163

din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

În această ordine de idei instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei

instanțe care a stabilit că, nu sunt temeiuri pentru anularea certificatului de urbanism

nr.282 din 12 decembrie 2008, eliberat lui Ion Rotaru de Primăria or. Durlești, pentru

proiectarea și construirea casei de locuit de pe str. XXXX.

Ținând cont de faptul că în urma controlului judecătoresc, s-a constatat lipsa

temeiurilor legale pentru a anula sau a declara nulitatea certificatului de urbanism nr.

282 din 12 decembrie 2008, instanța de apel a opinat că instanța de fond corect a respins

obiecția precum că, autorizațiile de construire menționate supra, sunt ilegale datorită

faptului că au fost emise în baza certificatului de urbanism nul.

În acest context, instanța ierarhic inferioară a apreciat că prima instanță corect a

reținut, ca irelevant, argumentul precum că, autorizațiile de construire sunt ilegale,

deoarece nu conțin informații relevante. Or, autoritatea publică pârâtă a expus toată

informația prevăzută de lege, în baza actelor și avizelor prezentate de solicitant, iar

proiectul de execuție a fost coordonat cu Centrul de Sănătate Publică, Serviciul

Protecției Civile.

Instanțele ierarhic inferioare au stabilit că la momentul inițierii procedurii

administrative pentru eliberarea actelor permisive și demarării lucrărilor de construcție,

Vasile Trofimov nu era proprietar al terenului destinat trecerii, hotarul căruia se

mărginește cu imobilul construit de Ion Rotaru. La etapa menționată, în calitate de titular

al dreptului de proprietate, autoritatea publică locală a aprobat și a autorizat construirea

imobilului conform proiectului prezentat, cu amplasarea acestuia pe linia de hotar.

Iar, în astfel de circumstanțe, prin anularea actelor permisive și dispunerea

demolării construcției în această conjunctură, va fi creată o situație în care va fi încălcat

dreptul pârâtului la proprietate. Or, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

apreciază noțiunea de „speranță legitimă” ca „valoare patrimonială” și deci ca ”bun”, în

sensul dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1.

13

Alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, nu au fost reținute

de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la

circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la

bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de

drept procedural și susținute de normele de drept material.

La 27 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Nicolae Chiriac,

în interesele lui Vasile Trofimov, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 05

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 15 iulie 2022, prin intermediul poștei

electronice a Curții Supreme de Justiție, avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile

Trofimov, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău solicitând admiterea recursului; casarea deciziei instanței de apel și hotărârea

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Vasile

Trofimov să fie admisă; remiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel, în alt complet

de judecată (f.d.67, 71-96, 98-110, vol.III).

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept invocate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar, insistă asupra ipotezei precum că pentru eliberarea certificatului de

urbanism, era obligatoriu și acordul lui Vasile Trofimov.

La fel, consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au cercetat starea de fapt în

privința datei emiterii actelor permisive contestate.

Cu privire la acest argument, atrage atenția la faptul că certificatul de urbanism

nr.282 a fost emis la 12 decembrie 2008, fiind ulterior prelungit ilegal la 17 iunie 2011,

cu încă 12 luni adică până la 17 iunie 2012. În acest context, a indicat că acest act

permisiv putea fi prelungit pe o perioadă totală de cel mult 3 ani sau 36 luni.

Respectiv, certificatul sus numit putea fi în mod teoretic prelungit cel mult până la

data de 12 decembrie 2011, pe când în speță el a fost prelungit ilegal până la 17 iunie

constatarea prelungirii certificatului peste termenul legal, constituie temei de anulare a

certificatului și a actelor permisive emise ulterior în baza acestuia.

Mai consideră că instanțele ierarhic inferioare au analizat superficial și arbitrar

probele din dosar, ceea ce creează impresia examinării formale a apelului, or în textul

deciziei din 05 aprilie 2022, se operează cu fraze abstracte.

La fel, consideră că instanța de apel a neglijat faptul că Vasile Trofimov la data de

12 decembrie 2008 era proprietar al terenului din str. XXXX, în baza certificatului emis

de ASP și anexat la materialele dosarului.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

14

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 aprilie 2022 (f.d.44,

45-64, vol.III).

Materialele cauzei atestă că la 11 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice,

avocatului Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, i-a fost notificat

dispozitivul deciziei contestate (f.d.65, vol.III).

La 27 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău,

avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

recursului; casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea

unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Vasile Trofimov să fie admisă (f.d.68,

vol.III).

La 06 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatului Nicolae Chiriac,

în interesele lui Vasile Trofimov, i-a fost notificată decizia motivată a instanței de apel

(f.d.66 verso, vol.III).

La 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a Curții Supreme de Justiție,

avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

recursului; casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Vasile Trofimov să fie

admisă; remiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecată (71-

96, 98-110, vol.III).

Astfel, instanța de recurs constată că cererea de recurs a fost depusă cu respectarea

termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 28 iulie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei orașului

Durlești și lui Ion Rotaru copia recursului nemotivat și a recursului motivat depus de

avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, împotriva deciziei instanței

de apel, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței

(f.d.114, vol.III).

Din materialele cauzei rezultă că până la data examinării admisibilității recursului,

intimații nu au făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu au depus referință la

recursul depus de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, împotriva

deciziei instanței de apel

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov,

inadmisibilă, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

15

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

16

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de avocatul Nicolae

Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele lui Vasile Trofimov, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

17