3ra-894/22 — contestarea actelor administrative

3ra-894/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-894/22

2-20150803-01-3ra-30082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul

Victor Vlah,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Stanislav Gherasimov împotriva Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Exfactor-Grup” privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Stanislav Gherasimov și s-a menținut hotărârea din

22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 30 noiembrie 2020, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău

privind contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că deține cu

drept de proprietate lotul de teren cu nr. cadastral XXXXXX și construcția cu

nr. cadastral XXXXXX.01, situate în mun. XXXXXX, str. XXXXXX.

Pe terenul cu nr. cadastral XXXXXX, care se află în apropierea lotului său de

teren de către Societatea cu Răspundere Limitată „Exfactor – Grup” (în continuare

SRL „Exfactor – Grup”), sunt executate lucrări de construcție a unor imobile.

Având dubii asupra legalității lucrărilor executate, care îi lezează dreptul de

proprietate asupra imobilului се-i aparține, la 04 septembrie 2020 s-a adresat cu

demers la Primăria mun. Chișinău, în vederea eliberării copiilor actelor permisive

în baza cărora sunt executate lucrările de construcție de către SRL „Exfactor –

Grup”.

Iar, la 02 octombrie 2020, prin scrisoarea nr. 21/1494 din data de

25 septembrie 2020 Primăria mun. Chișinău i-a expediat copiile actelor solicitate.

Analizând actele recepționate, a concluzionat că acestea sunt eliberate cu

încălcarea prevederilor legislației în vigoare, reieșind din faptul că la data de

10 septembrie 2019 de către Primăria mun. Chișinău a fost eliberat Certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 320i/19, conform căruia a fost permisă proiectarea

1

unor locuințe colective mici cu regimul de înălțime suprateran P+2E în limitele

terenului cu nr. cadastral XXXXXX.

Subsecvent, reclamantul a enunțat că conform Regulamentului local de

urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, terenul cu nr. cadastral XXXXXX se află sub

codul de reglementare urbanistică R2 (planșa G8 a Regulamentului).

Potrivit Secțiunii 2 a Regulamentului nominalizat, zonele R1 și R2 cuprind

funcții rezidențiale, liniștite сu densitate redusă. Sunt permise numai locuințe

unifamiliale izolate, libere pe cele patru fațade. Astfel, permițând prin certificatul

de urbanism proiectarea unor locuințe colective mici, s-au încălcat prevederile

Regulamentului menționat.

Or, conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, pentru

codul R2 se prescriu următoarele condiții generale: POT maxim 35%, CUT maxim

0,5, maxim locuințe la ha - 27, însă, la caz, potrivit Certificatului de urbanism

eliberat este prevăzut POT maxim 55% și CUT - 1,25, ceea ce este о încălcare

flagrantă a prevederilor Regulamentului menționat.

Mai mult, potrivit Studiului de argumentare urbanistică, act care a servit

drept temei a eliberării autorizației de construire, POT inclus în documentația de

proiect constituie 56%, ceea ce reprezintă о dublă încălcare atât a documentelor

permisive cât și a Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.

La fel, reclamantul a invocat că, potrivit Certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019, documentația de proiect, în baza

căreia se va solicita eliberarea autorizației de construcție va fi însoțită de

următoarele avize și studii: studiul de argumentare urbanistică coordonat cu

vecinătățile. Însă, analizând studiul de argumentare urbanistică, se poate conchide

că acesta a fost coordonat doar cu IMP „Chișinăuproiect”, iar coordonări cu

vecinătățile nu au fost efectuate.

Prin urmare, în opinia reclamantului, eliberarea autorizației de construire

urma a fi respinsă, fapt ce nu a fost efectuat, or, Primăria mun. Chișinău a eliberat

autorizația de construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019.

De altfel, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah a notat

că analizând documentația de proiect prezentată pentru primirea certificatului de

urbanism, precum și studiul de argumentare urbanistică, a constatat că pe lotul

indicat se execută lucrări de construcție a 2 blocuri de locuit cu 28 apartamente și

57 locuri de parcare, ceea ce este contrar prevederilor Regulamentului local de

urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, iar eliberarea actelor permisive pentru executarea

lucrărilor este о depășire a atribuțiilor de serviciu comisă de către factorii de

decizie a Primăriei mun. Chișinău.

Astfel, la 15 octombrie 2020 a expediat în adresa Primăriei mun. Chișinău

cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și a autorizației de construire

nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019.

Iar, la 27 noiembrie 2020 a recepționat răspunsul nr. V7141/20 din

25 noiembrie 2020, prin care a fost informat despre inoportunitatea solicitărilor

înaintate.

2

Întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 166 - 167 ale

Codului de procedură civilă, art.189, 191, 211, 212 ale Codului administrativ și ale

Constituției Republicii Moldova, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul

Victor Vlah a solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și a autorizației de construire nr. 582-c/19 din

25 octombrie 2019, ca fiind emise cu încălcarea procedurii de eliberare.

Prin încheierea din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a atras în proces în calitate de persoană terță SRL „Exfactor - Grup” (f.d.36).

Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Stanislav Gherasimov

împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoană terță SRL „Exfactor - Grup” cu

privire la anularea certificatului de urbanism nr.320i/19 din 10 septembrie 2019 și

a autorizației de construire nr.582-c/19 din 25 octombrie 2019 (f.d.48, 54-57).

La 05 noiembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah a depus

apel, iar la 04 martie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de

chemare în judecată (f.d.58, 66-73).

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Stanislav Gherasimov și s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.92-97).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a invocat dispozițiile

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, art. 35 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, art. 15 alin. (1) pct. 3 lit. a) din Legea

nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, art. 1, 4,

12 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 13 alin. (1) din Legea privind

calitatea în construcții nr. 721 din 02 februarie 1996, menționând că prima instanță

corect a concluzionat despre necesitatea respingerii acțiunii, deoarece

SRL „Exfactor - Grup” a îndeplinit procedura stabilită de lege, în vederea obținerii

certificatului de urbanism și autorizației de construire.

Or, la înaintarea solicitării de eliberare a certificatului de urbanism și a

autorizației de construcție, beneficiarul a prezentat toate actele reglementate de

lege. Iar, prin prisma art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, solicitarea altor documente decât

cele prevăzute la alin.(1) nu se admite.

În continuare, instanța de apel a respins argumentul apelantului că, autorizația

de construire nu a fost semnată de secretarul Consiliului mun. Chișinău.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară, făcând referire la dispozițiile

art. 34 alin. (3) și (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006, a enunțat că la 09 octombrie 2019 Primarul General

Andrei Năstase a emis dispoziția nr. 315-dc, prin care și-a suspendat activitatea din

funcția de Primar General al mun. Chișinău și l-a delegat pe Adrian Talmaci, care

ocupa funcția de secretar interimar al Consiliului mun. Chișinău, să exercite

atribuțiile Primarului General al mun. Chișinău, pe perioada suspendării din

funcție.

3

Astfel, la semnarea autorizației de construire nr. 582-c/19 din

25 octombrie 2019, Adrian Talmaci a acționat atât în calitate de Primar General al

mun. Chișinău, cât și de secretar interimar al Consiliului mun. Chișinău, or, art. 34

alin. (3) și (4) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006, prevede expres că, în exercitarea temporară a atribuțiilor de

primar, secretarul consiliului nu este exonerat de exercitarea atribuțiilor sale de

bază.

De asemenea, instanța de apel a respins ca nefondat și argumentul apelantului

că, autoritatea publică contrar prevederilor din Planul Urbanistic general și

Regulamentul local de urbanism a emis certificatul de urbanism și autorizația de

construire, deoarece o asemenea soluție nu va asigura necesarul de spațiu verde

corespunzător pentru subzona R2, precum și nu va păstra înălțimea medie a

clădirilor individuale din vecinătate.

În argumentarea concluziei enunțate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că

potrivit dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 480-d din 29 mai 2014,

au fost puse în aplicare reglementările subzonelor funcționale urbane de tipul

R (rezidențiale), D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zonelor neconforme,

conform anexelor.

Pentru regimul R (rezidențiale), se admite construcția locuințelor individuale

și colective mici cu maxim P+2E niveluri în regim de construire.

Din conținutul certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019, rezultă expres elaborarea documentației de proiect pentru

realizarea unor locuințe colective mici cu regim de înălțime suprateran P+2E în

limitele terenului.

Prin urmare, regimul de înălțime al construcțiilor a fost respectat, fiind în

corespundere cu codul de urbanism al zonei respective.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, art. 12 alin.(1) – (2) din Legea

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010 nu

prevede necesitatea acordului vecinilor la eliberarea autorizației de construire.

Așadar, instanța de apel a conchis că prima instanță just a stabilit

circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu privire

la respingerea acțiunii, iar temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în

instanța de apel, motiv pentru care a respins apelul depus de Stanislav Gherasimov,

reprezentat de avocatul Victor Vlah și a menținut hotărârea din 22 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 10 august 2022 Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah

a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din

22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei

în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând că nu este de acord cu

decizia instanței de apel, deoarece Curtea de Apel Chișinău a aplicat în mod eronat

normele de drept material și procedural.

Subsecvent, recurentul a notat că instanța de apel a determinat greșit, obiectul

cauzei de contencios administrativ, aflată spre examinare, motiv pentru care

4

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, au fost determinate în

mod eronat de către instanța de judecată.

De asemenea, recurentul a enunțat că soluția de respingere a acțiunii sale se

rezumă doar la aprecierea instanței de judecată că reclamantul/apelantul în cererea

de chemare în judecată nu s-a referit la nicio încălcare a unei prevederi legale, care

reglementează procedura de eliberare a certificatului de urbanism și a autorizației

de construire, constatând că pentru eliberarea acestora persoana terță a prezentat

toate actele prevăzute de lege.

În opinia recurentului, în speță, nu a fost exercitat un control judecătoresc

deplin și efectiv pentru a se verifica conformitatea certificatului de urbanism și a

autorizației de construire cu dispozițiile legale și nu doar în coraport cu elementele

de procedură. Or, reieșind din principiul preeminenței dreptului, urma a se analiza

dacă la emiterea actelor administrative contestate autoritatea publică emitentă a

respectat principiul legalității, dacă nu și-a exercitat dreptul discreționar în mod

arbitrar, dacă a fost păstrat un just echilibru între imperativele protecției interesului

public și interesului particular al unui agent economic.

În context, recurentul a relevat că este necesar a se evalua conduita autorității

administrative din perspectiva scopului legii, printr-o interpretare rațională a

acesteia, întrucât principiul proporționalității măsurilor administrative individuale,

în raport cu interesul public ocrotit, impune ca actele administrative să nu

depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit,

astfel ca inconveniențele cauzate să nu fie excesiv de împovărătoare,

disproporționate în raport cu scopurile vizate.

În acest sens, recurentul a opinat că, emitentul certificatului de urbanism și a

autorizației de construire, și-a exercitat disproporționat dreptul discreționar,

superficial și abuziv, fiind desconsiderate faptele relevante situației, cu încălcarea

limitelor legale și contrar scopului acordat prin lege.

La 10 august 2022, la adresa poștei electronice a Primăriei mun. Chișinău,

SRL „Exfactor-Grup” și a avocatului Sergiu Gaina a fost expediată copia

recursului depus de Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 30 septembrie 2022, SRL „Exfactor-Grup”,

reprezentată de avocatul Sergiu Gaina a solicitat respingerea recursului depus de

Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah.

Deși la 05 septembrie 2022 Primăria mun. Chișinău a confirmat recepționarea

recursului depus de Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah,

până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 22 iunie 2022.

5

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a reprezentatului recurentului, avocatului Victor Vlah copia deciziei din

22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 27 iulie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.98).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen

recursul împreună cu motivarea recursului la 10 august 2022.

Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de către Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din

22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei

instanței de apel spre rejudecare în alt complet de judecată, din următoarele

motivele.

Din materialele cauzei, și anume extrasul din Registrul bunurilor imobile

rezultă că Stanislav Gherasimov este proprietarul terenului cu nr. cadastral

XXXXXX și a construcției cu nr. cadastral XXXXXX.03 din mun. XXXXXX,

str. XXXXXX (f.d.13).

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, SRL „Exfactor – Grup”

deține cu drept de proprietate, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6732

din 05 octombrie 2018 terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXXX și

suprafața de 0,2974 ha, situat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX

(dosar administrativ).

Prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 s-a certificat realizarea unor locuințe colective mici cu regim

de înălțime suprateran P+2E în limitele terenului deținut în proprietate privată cu

6

nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX (f.d.7-9).

La 15 octombrie 2019 SRL „Exfactor – Grup” a depus la Consiliul

mun. Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cerere

pentru eliberarea autorizației de construire a unor locuințe colective mici în limitele

terenului deținut în proprietate privată cu nr. cadastral XXXXXX, situat în

mun. XXXXXX, str. XXXXXX (dosar administrativ).

Prin autorizația de construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019 s-a autorizat

executarea lucrărilor de construire a unor locuințe colective mici în limitele

terenului deținut în proprietate privată cu nr. cadastral XXXXXX, situat în

mun. XXXXXX, str. XXXXXX (f.d.10).

La 03 septembrie 2020 Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah a depus în adresa Primarului General al mun. Chișinău cerere, prin care a

solicitat eliberarea certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019, schița de proiect anexată la cererea de obținere a certificatului

de urbanism, autorizația de construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019, copia

proiectului și avizele de verificare a proiectului (f.d.5).

Prin scrisoarea nr. 21/1494 din 25 septembrie 2020 Consiliul mun. Chișinău,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a expediat în adresa

avocatului Victor Vlah copiile documentelor solicitate (f.d.6).

La 13 octombrie 2020 Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah a depus în adresa Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 și a autorizației de construire nr. 582-c/19 din

25 octombrie 2019 ca fiind ilegale și emise cu încălcarea procedurii de eliberare

(f.d. 11-12).

Iar, la 30 noiembrie 2020, Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul

Victor Vlah a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

mun. Chișinău, prin care a solicitat anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și a autorizației de construire

nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019 ca fiind emise cu încălcarea procedurii de

eliberare.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii lui Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor

Vlah pe care a respins-o.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

22 iunie 2022 a respins apelul depus de Stanislav Gherasimov și a menținut

hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.92-97).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima

instanță și instanța de apel au judecat cauza și au ajuns la o concluzie pripită, fapt

ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

7

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanței de

apel și ale primei instanțe expuse în hotărârile judecătorești sunt în contradicție cu

materialele cauzei, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au

fost apreciate, conform cerințelor legislației în vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța

de apel și în prima instanță nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în

fond și în ordine de apel nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel,

fiind impusă casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție

este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce

trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare

posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și

ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este

inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive

formale, sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să

cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de

nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și

pasibilă casării de către instanța de recurs.

Instanța de recurs relevă că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Conform art. 219 alin.(3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are

dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată

de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de

drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de

procedură civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină:

8

motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și

concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă

instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le

conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,

ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la

legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie

să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele

menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică,

ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să

rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică

pentru stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a litigiului și au aplicat corect normele de drept

material și procedural.

Conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

9

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 6 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, procedura

administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată

spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri

strict de autoritate publică.

Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract

administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți

ale procedurii administrative.

În corespundere cu art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, conform art. 206 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Totodată, conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, în exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite

dispoziții cu caracter normativ și individual.

Iar, în corespundere cu art. 34 alin. (3) și (4) al Legii enunțate, în caz de

absență temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea

atribuțiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga

durată a absenței sale.

În exercitarea temporară a atribuțiilor de primar, secretarul consiliului nu este

exonerat de exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, gestionarea teritoriului și a localităților

reprezintă ansamblul acțiunilor de organizare, conservare și dezvoltare a acestora,

orientate spre realizarea unei stări fizice și funcționale a cadrului natural și a

cadrului construit, care să corespundă necesităților colectivităților umane, în

concordanță cu interesul public și potrivit prevederilor documentației de urbanism

10

și amenajare a teritoriului aprobate.

În conformitate cu art. 15 alin.(1) pct.3) lit. a) al Legii nr. 136 din

17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită

următoarele atribuții de bază: în domeniul reglementării administrative și

normative a activității persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul municipiului

Chișinău: eliberează autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, avînd

dreptul de a le suspenda sau revoca din motive temeinic justificate.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, în sensul prezentei legi, următoarele noțiuni

principale semnifică: autorizație de construire – act, eliberat de către emitent, prin

care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate

și verificate

În corespundere cu art. 4 alin. (1) al Legii menționate, certificatul de urbanism

pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare

a teritoriului.

Conform art. 12 alin. (1) lit. a)-i) și alin. (2) din Legea nominalizată,

Autorizația de construire (anexa nr. 3) se emite de către primarul unității

administrativ-teritoriale în baza cererii proprietarului (anexa nr. 31), în care se

indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la

data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente: acordul

autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi

afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit; certificatul de urbanism pentru proiectare sau

certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite; extrasul din

documentația de proiect, cuprinzând memoriul explicativ, planul general (plan de

situație, plan trasare), fațadele, soluțiile cromatice, proiectul de organizare a

executării lucrărilor de construcție. Pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură

tehnico-edilitară, fațadele și soluțiile cromatice nu se prezintă în extrasul

documentației de proiect; raportul unic de verificare a documentației de proiect

pentru construcție, elaborat conform regulamentului aprobat de Guvern; buletinul

de identitate (în cazul persoanei fizice) sau certificatul de înregistrare (în cazul

persoanei juridice); contractul privind supravegherea de autor, semnat de către

solicitant (beneficiar) și proiectant; extrasul din procesul-verbal al ședinței

Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție, în cazul

proiectării intervențiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în

zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite

de stat; certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la

art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 218/2010 privind protejarea patrimoniului

arheologic; acordul de mediu, dacă este necesară efectuarea evaluării impactului

asupra mediului și dacă, din caracteristicile imobilului planificat, este evident că în

acesta se vor desfășura activități prevăzute de Legea nr. 86/2014 privind evaluarea

impactului asupra mediului.

Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.

În conformitate cu art.21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatele de urbanism și

autorizația de construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor,

11

comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice

destinație și tip de proprietate.

Primarul localității va emite avizul stabilit la alin. (2) în cel mult 10 zile

lucrătoare de la data primirii solicitării. Avizul va conține informații necesare

pentru elaborarea certificatului de urbanism pentru proiectare și autorizației de

construire/desființare.

Iar, conform art. 22 alin. (1) și (2) al Legii nominalizate, Certificatul de

urbanism și autorizația de construire/desființare se semnează de primar sau, după

caz, președintele raionului, de secretarul consiliului local și de arhitectul-șef.

Dacă în structura autorității administrației publice locale de nivelul I nu este

prevăzută funcția de arhitect-șef, actele menționate la alin.(1) se semnează de către

arhitectul-șef al autorității administrației publice locale de nivelul II, cu respectarea

termenelor prevăzute de prezenta lege. Activitățile în cauză vor fi realizate de

emitent fără implicarea solicitantului (beneficiarului).

Subsecvent, instanța de recurs consideră imperioase speței și dispozițiile

art. 13 alin. (1) al Legii nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în

construcții, potrivit cărora lucrările de construcții, precum și de modernizare,

modificare, transformare, consolidare și de reparații se execută numai pe bază de

proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice și verificat de către

verificatorii de proiecte atestați. Elaborarea proiectelor se efectuează în modul

stabilit cu respectarea documentelor normative în vigoare, regimului arhitectural-

urbanistic și regimului tehnic, indicate în certificatul de urbanism eliberat de

autoritatea administrației publice locale.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, Stanislav

Gherasimov, reprezentat de avocatul Victor Vlah a invocat ilegalitatea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și a

autorizației de construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019, menționând că

acestea nu corespund legislației în vigoare. Or, actele administrative nominalizate

au fost emise, contrar prevederilor art. art.22 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, adică nefiind semnate de

persoanele abilitate în acest sens, precum și a dispozițiilor Legii nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, dar și ale

Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului.

Totodată, reclamantul a precizat că certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și autorizația de construire nr. 582-c/19 din

25 octombrie 2019 nu corespund prevederilor Planului Urbanistic General și

Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.

Analizând conținutul hotărârii instanței de fond și deciziei Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs contată că instanțele ierarhic inferioare au ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii lui Stanislav Gherasimov, concluzionând din

materialele cauzei asupra corectitudinii și legalității emiterii certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 și a autorizației de

construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind prematură concluzia instanțelor

12

ierarhic inferioare privind netemeinicia acțiunii înaintate de Stanislav Gherasimov,

în condițiile în care prima instanță și instanța de apel au eșuat în a răspunde la

întrebările primordiale adresate de partea reclamantă, ceea ce demonstrează

examinarea superficială a cauzei și nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației

de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

În argumentarea opiniei enunțate, instanța de recurs relevă că deși instanța de

apel a constatat că certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 a fost emis în baza dispoziției Primarului General al

mun. Chișinău nr. 480-d din 29 mai 2014 „Despre punerea în aplicare a unor

prevederi ale Regulamentului local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008, referitoare la subzonele funcționale

urbane de tipul R (rezidențiale), D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zone

neconforme”, a omis să stabilească dacă prevederile dispoziției nominalizate au

fost aplicate corespunzător la emiterea actului administrativ contestat.

Or, potrivit documentației de urbanism, inclusiv certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019, terenul din proprietatea

SRL „Exfactor-Grup” se află în zona codului de reglementare urbanistică R2:

subzona locuințelor particulare și/sau cuplate pentru două familii P-P+2E.

Conform Anexei nr. 2 la dispoziția Primarului General al mun. Chișinău

nr. 480-d din 29 mai 2014 „Despre punerea în aplicare a unor prevederi ale

Regulamentului local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008, referitoare la subzonele funcționale urbane de

tipul R (rezidențiale), D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zone neconforme”,

utilizarea funcțională pentru codul urbanistic R2 admite doar locuințele particulare

și/sau cuplate pentru două familii în regim de construire izolat, libere pe cele patru

fațade. În interiorul zonei sunt permise construcții care respectă aceste norme,

unele facilități și spații care deservesc rezidenții din zonă. Regimul de înălțime

pentru subzona locuințelor particulare și/sau cuplate pentru două familii poate fi de

maxim Parter +2 niveluri în regim de construire izolat, libere pe cele patru fațade.

Adică, regimul de înălțime poate fi P, P+1E și P+2E. Posibilitățile maxime de

ocupare a terenului POT maxim este de 35%, iar coeficientul maxim de ocupare a

terenului pentru înălțimea P+2E CUT maxim - 0.90 m.p. ADC/m.p. teren.

Însă, în pofida celor enunțate, în certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 la regimul architectural-urbanistic s-a indicat

că la elaborarea documentației de proiect să fie respectate următoarele criterii: -

coeficienții POT și CUT se recomandă să nu depășească valorile generale ale RLU

la codurile R1-R5, POT maxim 55%, CUT 1.25.

În context, instanța de recurs precizează că Curtea de Apel Chișinău a omis să

stabilească dacă la caz de către executorul lucrărilor au fost respectate documentele

normative în vigoare, regimul arhitectural-urbanistic și regimul tehnic, indicate în

certificatul de urbanism eliberat de autoritatea administrației publice locale, adică

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 la

elaborarea documentației de proiect și dacă acestea corespund actelor normative în

vigoare și Anexei nr. 2 la dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 480-d

din 29 mai 2014 „Despre punerea în aplicare a unor prevederi ale Regulamentului

local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40

din 25.12.2008, referitoare la subzonele funcționale urbane de tipul

13

R (rezidențiale), D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zone neconforme”.

Or, în certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 la regimul architectural-urbanistic s-a indicat ca la elaborarea

documentației de proiect să fie respectate următoarele criterii: - coeficienții POT și

CUT se recomandă să nu depășească valorile generale ale RLU la codurile R1-R5,

POT maxim 55%, CUT 1.25, iar numărul recomandabil de apartamente 22

(reieșind din mărimea minimă a parcelei pentru o locuință conform RLU), însă

potrivit Proiectului de execuție, Codul urbanistic pe zona data este R2, regimul de

înălțime a blocului proiectat 2S+P+2E, POT 56%, CUT 1,23, iar numărul de

apartamente 28.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind pripită concluzia instanței de apel

precum că conform art. 12 alin.(1) – (2) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010 nu este necesar acordul vecinilor

la eliberarea autorizației de construire.

Or, conform pct. 51 al dispoziției Primarului General al mun. Chișinău

nr. 938-d din 27 septembrie 2017 „Cu privire la măsurile suplimentare în vederea

reglementării procesului de sistematizare urbană și de autorizare a lucrărilor de

construcție în orașul Chișinău”, modificată și completată prin dispoziția Primarului

General al mun. Chișinău nr. 33-d din 15 ianuarie 2018 „Despre modificarea și

completarea dispoziției nr. 938-d din 27.09.2017 „Cu privire la măsurile

suplimentare în vederea reglementării procesului de sistematizare urbană și de

autorizare a lucrărilor de construcție în orașul Chișinău””, obiectivele specificate în

pct. I al prezentei dispoziții, compatibile cu funcția urbană existentă a zonei în care

se încadrează, amplasate împreună cu utilitățile și amenajările necesare funcționarii

acestora în limitele terenului repartizat se vor realiza pe baza studiilor de

argumentare urbanistică, după caz, supuse avizării cu organele supravegherii de

stat, consultării cu populația și coordonării cu proprietarii și gestionarii terenurilor

și construcțiilor alăturate.

De altfel, în certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 s-a menționat în mod expres că documentația de proiect, în

baza căreia se va solicita eliberarea autorizației de construire, va fi însoțită de

avizele necesare prevăzute de legislație, inclusiv Studiul de argumentare

urbanistică coordonat cu vecinătățile și IMP „Chișinăuproiect”.

Astfel, instanța de apel a omis să se expună la argumentul reclamantului

privind încălcarea de către beneficiar a procedurii de obținere a autorizației de

construire, prin coordonarea studiului de argumentare urbanistică doar cu

IMP „Chișinăuproiect”, fiind ignorată obligația de a consulta studiul de

argumentare urbanistică și cu proprietarii construcțiilor vecine.

În afară de aceasta, instanța ierarhic inferioară a omis să stabilească cu

certitudine dacă certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din

10 septembrie 2019 și autorizația de construire nr. 582-c/19 din 25 octombrie 2019

au fost semnate conform dispozițiilor art.22 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, adică de primar, secretarul

consiliului local și de arhitectul-șef. Or, prin pct. 5 și 6 ale deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 3/1 din 04 iulie 2019 „Privind eliberarea dlor Ruslan Codreanu

și Nistor Grozavu din funcțiile de viceprimari ai municipiului Chișinău și

14

constatarea funcțiilor vacante”, Adrian Talmaci, care deținea funcția de secretar

interimar al Consiliului mun. Chișinău a fost împuternicit să exercite temporar

atribuțiile Primarului General al mun. Chișinău, iar Alexandra Moțpan, șef al

Direcției administrație publică locală a fost împuternicită să exercite interimatul

funcției de secretar al Consiliului mun. Chișinău pe perioada îndeplinirii funcției

de Primar general interimar al mun. Chișinău de către Adrian Talmaci. Iar, prin

dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 315-dc din 09 octombrie 2019

„Cu privire la suspendarea activității din funcția de Primar General al

mun. Chișinău” Adrian Talmaci, secretar interimar al Consiliului mun. Chișinău a

fost delegat să exercite atribuțiile Primarului General al mun. Chișinău pe perioada

suspendării din funcție a Primarului General, începând cu data de

09 octombrie 2019, nefiind exonerat de exercitarea atribuțiilor de secretar al

Consiliului mun. Chișinău (f.d.84).

Însă, la o analiză mai amplă a autorizației de construire nr. 582-c/19 din

25 octombrie 2019, se atestă faptul că Adrian Talmaci a semnat actul administrativ

atât în calitate de Primar General Interimar, cât și de Secretar Interimar, iar pe

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 320i/19 din 10 septembrie 2019 a fost

aplicată semnătura Primarului General Interimar Adrian Talmaci și a Secretarului

Interimar Alexandra Moțpan.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un

aspect general concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii lui

Stanislav Gherasimov, din motiv că aceasta nu a elucidat toate circumstanțele

importante speței, cu toate că în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să

rejudece fondul cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor înaintate de

Stanislav Gherasimov.

Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel

nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o

soluție pripită și neîntemeiată.

Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a

instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele

întrebări juridice stabilite și că nu este în drept să se pronunțe separat în privința

motivelor cu privire la fondul cauzei. De fapt, acestea poartă un caracter secundar

și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea,

printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din

10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs

România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces,

trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o

instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de

drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,

27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag.

34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018,

parag. 41 - 43).

15

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Stanislav Gherasimov,

reprezentat de avocatul Victor Vlah, de a casa decizia din 22 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs

și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de

apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs

Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea

Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Stanislav Gherasimov (a se vedea, spre exemplu, importanța

rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor

unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar

Yordanov vs Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 195, 247, 248 alin.(1) lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Stanislav Gherasimov, reprezentat de avocatul

Victor Vlah.

Se casează integral decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Stanislav Gherasimov împotriva Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Exfactor-Grup” privind

contestarea actelor administrative spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

16