3ra-697/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-697/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-697/22

2-19080765-01-3ra-14072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Mixtă „SG

Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Igor Gurițanu

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Întreprinderii Mixte „SG Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Întreprinderea Mixtă „SG Engineering & Co”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva hotărârii din 1 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea

constată:

La 25 februarie 2019, ÎM „SG Engineering & Co” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoană terță Ecaterina

Rogatchina cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că, în fapt, conform informației publice

deținute de Întreprinderea de Stat „Cadastru” rezultă că, bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX (terenul) și XXXXX (construcția compusă din două

apartamente), situate pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, aparține

proprietarului – Republica Moldova.

1

A consemnat că ÎM „SG Engineering & Co” SRL este proprietarul bunului

imobil situat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX apartamentul nr. XX cu

suprafața de 134.2 m.p., cu numărul cadastral XXXXX.

Totodată, în același imobil și la aceeași adresa juridică se află apartamentul

nr. XX, ce aparține terțului Ecaterina Rogatchina, cu drept de proprietate, cu

numărul cadastral XXXXX.

A menționat că bunurile imobile indicate sunt despărțite printr-un perete

comun, formând un complex unic, care reprezintă un monument de arhitectură de

însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a

municipiului Chișinău.

Prin urmare, dat fiind faptul că edificiul situat pe adresa mun. XXXXX

str. XXXXX, aparține statului, iar ÎM „SG Engineering & Co” SRL și Ecaterina

Rogatchina au dreptul de proprietate asupra încăperilor izolate, respectiv, cei din

urmă acționează unul față de altul în calitate de coproprietari asupra obiectelor ce

se află în exploatare comună – zidăria pe perimetrul construcției, peretele

despărțitor, fundamentul și acoperișul.

A opinat că statutul de coproprietari, în conformitate cu prevederile art. 3

alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construire,

obligă partea cointeresată în efectuarea lucrărilor de construire în prezentarea

acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit.

Deci, a relevat că în lipsa acordului autentificat notarial primit de la

ÎM „SG Engineering & Со” SRL, administrația publică locală, reprezentată de

Primăria mun. Chișinău, i-a eliberat fostei proprietarei ap. XX, situat pe adresa

mun. XXXXX str. XXXXX, Anna Parabina, certificatul de urbanism nr. 77i/16

din 31 martie 2016 și autorizația de construire nr. 102-r/17 din 28 martie 2017,

prin care i-a permis reconstituirea apartamentului litigios, în limitele planimetrice

și volumetrice existente.

Ulterior, în legătură cu expirarea termenului de valabilitate a actelor

permisive eliberate de către Primăria mun. Chișinău, proprietarul actual,

Ecaterina Rogatchina, s-a adresat către organul emitent pentru primirea

autorizației de construire actualizate.

Astfel, la 24 iulie 2018, de către Primăria mun. Chișinău, Ecaterinei

Rogatchina i-a fost eliberată autorizația de construire nr. 413-c/18 pentru

executarea/prelungirea lucrărilor de restabilire a apartamentului nr. XX, situat pe

adresa mun. XXXXX str. XXXXX, în limita suprafeței de sol, demolat în urma

avarierii în timpul executării lucrărilor de construcție efectuate în baza

autorizației de construire nr. 102-r/17 din 28 martie 2017.

A comunicat că autorizația de constituire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 a

fost eliberată ilegal, or, art. 12 alin. (1) din Legea privind executarea lucrărilor de

construcție, indică că, la cererea pentru eliberarea autorizației de constituire se

anexează certificatul de urbanism.

2

În aceasta privință, a remarcat că, certificatul de urbanism nr. 77i/16 din

31 martie 2016, precum și autorizația de construire nr. 102-r/17 din 28 martie

2017 eliberate fostei proprietare Anna Parabina au fost contestate de către

compania ÎM „SG Engineering & Со” SRL în instanța de judecată, Primăria

mun. Chișinău fiind atrasă în proces în calitate de copârât.

În astfel de circumstanțe, până la expunerea irevocabilă ale instanței de

judecată pe marginea litigiului existent, Primăria municipală nu a avut dreptul de

a elibera documente ce vizează apartamentul nr. XX, situat pe adresa mun.

XXXXX str. XXXXX.

În aceasta ordine de idei, a reperat și raportul de expertiză întocmit de

expertul tehnic Iuri Liunenco din 1 septembrie 2015, din care urmează că

apartamentul nr. XX și nr. XX sunt conexe, fapt ce obligă pe proprietarul

apartamentului nr. XX în prezentarea acordului autentificat notarial a

proprietarului apartamentului nr. XX pentru obținerea certificatului de urbanism.

Or, prin efectuarea lucrărilor de construcție în mod inevitabil vor fi atinse

interesele legitime ale ÎM „SG Engineering & Со” SRL, precum și va fi afectată

structura de rezistență a clădirii.

Așadar, obligativitatea anexării acordului vecinilor apare numai în cazul în

care ridicarea sau exploatarea construcției atentează în mod inadmisibil asupra

dreptului de proprietate al vecinului, de care acesta dispune în privința terenului

sau altui imobil.

Concomitent, a evidențiat că potrivit pct. 15 din Regulamentul privind

expertiza tehnică în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 936 din

16 august 2006, în cazul construcțiilor care aparțin mai multor coproprietari, sau

care au construcții portante comune și aparțin diferitor proprietari, expertiza

tehnică se efectuează cu acordul coproprietarilor sau proprietarilor respectivi,

conform normelor legale privind exercitarea dreptului de proprietate comună.

A conchis că ÎM „SG Engineering & Co” SRL nu a eliberat vreun acord

pentru recepționarea de către solicitant a certificatului de urbanism, precum și

pentru executarea expertizei tehnice pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX. Or,

potrivit, lit. d) din articolul menționat anterior, solicitantul este obligat să prezinte

avizele de verificare a documentației de proiect (compartimentele: plan general,

arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a documentației de proiect.

La fel, potrivit autorizației de construire contestate, aceasta a fost eliberată

în baza documentației de proiect elaborate de „Procons-Line” SRL, proiect

nr. 016/2016.

A reiterat că certificatului de urbanism nr. 77i/16 din 31 martie 2016 și

documentația de proiect au fost eliberate pentru reconstituirea apartamentului

litigios, în limitele planimetrice și volumetrice existente.

Având în vedere faptul că apartamentul nr. XX a fost demolat de către fosta

proprietară Anna Parabina, a explicat că speței sunt aplicabile prevederile art. 16

din Legea menționată, care prevede că în cazul în care, pe perioada executării

lucrărilor de construcție, în documentația de proiect se operează modificări care

pot afecta prescripțiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-urbanistic al

3

certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcției, alinierea

construcției față de străzile adiacente și distanțele între construcții, înălțimea

construcției, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a

terenului), este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru

proiectare și a unei noi autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu

sistarea necondiționată a lucrărilor până la obținerea noii autorizații.

În astfel de circumstanțe, a specificat că documentele de proiect elaborate

pentru reconstituirea unui imobil nu pot fi utilizate și pentru edificarea unui

apartament ce a fost demolat, or, este evident că pentru atingerea scopului final

expus în documentele permisibile, este necesar de a îndeplini lucrări care diferă

esențial.

Mai mult ca atât, organul emitent la eliberarea autorizației de construire

contestate nici nu a verificat legalitatea demolării apartamentului nr. XX de către

proprietar.

A mai susținut că autorizația de construire contestată nu conține inscripția

că în cadrul eliberării documentului permisiv de către solicitantul a fost prezentat

contractul privind supravegherea de autor, precum și extrasul din procesul-verbal

al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de

execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie, artă și

arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat, cum expres prevede art.12 alin. (1) lit. f) și g) din Legea

cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcție.

A concretizat că ÎM „SG Engineering & Co” SRL, în baza cererii depuse,

a recepționat de la Primăria municipiului Chișinău actul contestat la 10 decembrie

2018, după ce la 2 ianuarie 2019 l-a atacat către organul emitent, iar până la data

înaintării prezentei acțiuni, Primăria mun. Chișinău nu a furnizat niciun răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 3, 12 din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, art. 16, 17, 21 din Legea contenciosului

administrativ, pct. 15 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții,

art. 166, 167, 174, 175 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea autorizației de construire nr. 413-

c/18 din 24 iulie 2018, eliberate de Primăria mun. Chișinău, precum și încasarea

de la pârâți în mod solidar în beneficiul ÎM „SG Engineering & Co” SRL a tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 23 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, ÎM „SG Engineering & Co” SRL a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la

2 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, completată prin cererile din

12 octombrie 2021 și 5 noiembrie 2021, solicitând admiterea acestuia, casarea

4

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL împotriva hotărârii din 1 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au concluzionat asupra lipsei temeiurilor privind anularea autorizației

de construire nr. 431-c/18 din 24 iulie 2018, eliberată de Primăria mun. Chișinău.

Astfel, au stabilit instanțele inferioare precum că potrivit informației din

registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral XXXXX și construcția cu nr.

cadastral XXXXX, aparține cu drept de proprietate statului Republica Moldova.

Totodată, din construcția cu nr. cadastral XXXXX, mai fac parte și alte

două bunuri imobile și, anume, construcția cu suprafața de 134,2 m. p., cu

nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate ÎM „SG Engineering

& Co” SRL și bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de

proprietate Ecaterinei Rogatchina, ultima fiind proprietara exclusivă a

apartamentului nr. XX din str. XXXXX nr. XX mun. XXXXX, în speță nefiind

vorba despre o proprietate comună, or, bunurile imobile enunțate sunt înregistrate

individual în Registrul bunurilor imobile și au numere cadastrale separate,

precum și proprietari diferiți.

Pe de altă parte, a fost reținut că prin raportul de expertiză întocmit de către

expertul tehnic Iuri Liunenco, s-a constatat că, starea tehnică a construcției –

apartamentul nr. XX (lit. XX, XX, XX și XX), situat pe str. XXXXX nr. XX, nu

corespunde condițiilor de construcție stabilite, respectiv necesita lucrări de

reconstrucție având în vedere recomandările expuse în raportul în cauză.

Ulterior, instanțele au relevat că la data de 24 iulie 2018, ca urmare a cererii

adresate de către Ecaterina Rogatchina, a fost obținută autorizația de construire

nr. 413-c/18, prin care s-a autorizat executare/prelungirea lucrărilor de restabilire

a apartamentului nr. XX, în limita suprafeței de sol, demolat în urma avarierii în

timpul executări lucrărilor de construcție efectuate în baza autorizației de

construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017, iar la autorizația indicată au fost

anexate planul general și planul de organizare a șantierului.

Așadar, instanțele de judecată au apreciat critic argumentul reclamantului,

precum că în cazul dat, persoana terță urma să obțină o nouă autorizare de

construire, or, Ecaterina Rogatchina a obținut autorizația de construire nr. 413-

c/18 din 24 iulie 2018 ca efect al prelungirii lucrărilor de restabilire a

apartamentului nr. XX inițiate în baza autorizației de construire nr. 102-c/17 din

28.03.2017. Or, art. 12 alin. (2) al Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 prevede că

solicitarea unor noi acte nu este necesară, atât timp cât restabilirea apartamentului

nr. XX s-a făcut în baza acelorași acte eliberate anterior.

Pe de altă parte, instanțele au conchis că raportul de expertiză nr. 031 din

14 noiembrie 2018, prin care s-a menționat că în urma lucrărilor executate de

proprietarul apartamentului nr. XX de pe str. XXXXX, în apartamentul nr. XX a

fost afectată grav integritatea construcției, fiind descrise defecțiunile depistate la

5

apartamentul ce aparține ÎM „SG Engineering & Co” SRL, nu poate servi drept

temei legal de anulare a autorizației de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018

eliberate la cererea lui Rogatchina Ecaterina. Or, expertiza se referă la

defecțiunile depistate la apartamentul nr. XX din str. XXXXX, care poate servi

drept temei pentru repararea prejudiciului cauzat în urma reconstruirei

apartamentului, și nicidecum pentru anularea actului contestat, fiind verificată

legalitatea actului contestat la momentul eliberării a autorizației de construire, iar

constatarea abaterilor la executarea lucrărilor de construcție ține de competența

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, în calitate de autoritate care dispune de

pârghiile legale întru constatarea ilegalităților admise la executarea lucrărilor de

construcție și emiterea actelor necesare în acest sens, în vederea aplicării

măsurilor de lichidare a neconformităților depistate.

La 21 aprilie 2022, ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de

avocatul Igor Gurițanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 13 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 6 iulie 2022, a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat că raționamentele instanței de apel, cât și

ale primei instanțe sunt expuse într-o formă incertă, neavând putere de

convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul

litigiu în raport cu materialul probator, precum și cu normele de drept ce

reglementează acest aspect.

La fel, a obiectat că instanța de apel a interpretat eronat legea și a dat o

apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, concluziile expuse în

decizie fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, totodată nefiind aplicată

legea care trebuia să fie aplicată.

Suplimentar, a consemnat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

urmau să stabilească cercul deplin al participanților, care putea fi afectat prin

hotărârea judecătorească, or, în acest sens, informațiile din Registrul bunurilor

imobile referitoare la imobilele din str. XXXXX denotă proprietarii imobilelor,

care ar urma să fie implicați în litigiu.

La acest capitol, a comunicat că îndeosebi prima instanță urma să verifice

dacă la eliberarea certificatului de urbanism era sau nu necesar acordul scris,

autentificat notarial al proprietarului bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX

(Republica Moldova), precum și să verifice și să stabilească, sub toate aspectele,

legalitatea eliberării autorizației de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018,

având în vedere că proprietarului bunului imobil nominalizat este Republica

Moldova.

Respectiv, aceste împrejurări vin să reconfirme ideea că instanțele de

judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei.

A calificat drept superficială constatarea instanțelor inferioare cu referire

la lipsa acordului exprimat de către coproprietarul ap. XX str. XXXXX mun.

6

XXXXX, învecinat cu ap. XX str. XXXXX mun. XXXXX, privind reconstruirea

de către Ecaterina Rogatchina a apartamentului nr. XX.

A mai notat că în interpretarea corectă a art. 3 din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare

la acel moment), este de înțeles că pentru eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor menționate,

condiții printre care se identifică și necesitatea de a prezenta acordul autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit, condiție care în speță nu a fost întrunită.

Or, la caz, imobilele nominalizate se află în vecinătate și au un perete

comun, iar acordul proprietarului apartamentului nr. XX – ÎM „SG Engineering

& Co” SRL, nu a fost solicitat la reconstruirea apartamentului nr. XX de către

Ecaterina Rogatchina.

A reiterat faptul că prin raportul de expertiză privind starea tehnică a

construcțiilor ap. nr. XX, amplasat pe str. XXXXX mun. XXXXX din

1 septembrie 2015, se materializează efectele negative privind starea tehnică a

imobilului și necesitatea reconstrucției sale.

Și asta deoarece, deși instanțele de judecată își fundamentează concluziile

în baza raportului de expertiză menționat, cercetând în cumul toate probele

prezente, se constată contrariul, fiind în mod cert stabilit faptul afectării

intereselor ÎM „SG Engineering & Co” SRL în procesul executării lucrărilor de

reconstrucție și în perioada exploatării obiectului construit de către Ecaterina

Rogatchina.

Mai cu seamă că, la materialele cauzei este anexat raportul de expertiză

extrajudiciară nr. 031 din 14 noiembrie 2018, conform căruia se atestă că, în urma

lucrărilor executate de proprietarul apartamentului nr. XX de pe str. XXXXX

mun. XXXXX, în apartamentul nr. XX a fost afectată grav integritatea

construcției.

Subsecvent, a mai invocat că autorizația de construire contestată a fost

eliberată cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea privind ocrotirea

monumentelor nr. 1530 din 22 iunie 1993, care stabilesc că metodologiile,

normativele și reglementările din domeniul ocrotirii monumentelor, proiectele de

intervenții la monumentele de istorie, artă și arhitectură și în zonele lor de

protecție, în zonele construite cu statut de monument sunt aprobate conform

etapelor de execuție (schiță de proiect și proiect de execuție) de către Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării în baza avizului Consiliului Național al

Monumentelor Istorice.

Totodată, instanța de apel și prima instanță nu au supus verificării

respectarea procedurilor legale de autorizare a construcțiilor, or, instanțele urmau

să efectueze controlul de legalitate al actelor contestate, inclusiv și prin prisma

prevederilor Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163

din 9 iulie 2010.

7

A mai precizat că instanța de apel neîntemeiat a respins argumentul

apelantei, precum că apartamentul nr. XX a fost demolat de către fosta proprietară

Anna Parabina fără a dispune de autorizație de desființare, or, anume autorizația

de desființare este actul eliberat prin care se autorizează executarea lucrărilor de

demolare, totală sau parțială a unei construcții/amenajări, în conformitate cu

prevederile art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare la acel

moment).

La 14 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

mun. Chișinău și Ecaterinei Rogatchina copia recursului depus de ÎM „SG

Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu, fiindu-le

explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată

de către destinatari la data de 19 iulie 2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 150-

151 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 13 aprilie 2022 (f. d. 118 vol. II).

Este cert și faptul că la 21 aprilie 2022, ÎM „SG Engineering & Co” SRL,

reprezentată de avocatul Igor Gurițanu a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 139-139 verso vol. II).

Decizia motivată din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a recurentei și a reprezentantului său, avocatul Igor

Gurițanu, la 11 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică

(f. d. 141 vol. II).

Se mai constată că la 6 iulie 2022, a fost depusă motivarea recursului

împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 142-146

vol. II).

Astfel, recursul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de

avocatul Igor Gurițanu împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎM „SG Engineering

& Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu, în raport cu materialele

8

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL,

reprezentată de avocatul Igor Gurițanu.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Întreprinderea Mixtă „SG Engineering & Co” Societate

cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

10