3ra-697/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-697/22 2-19080765-01-3ra-14072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 21 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Mixtă „SG Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte „SG Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Întreprinderea Mixtă „SG Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată împotriva hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea constată: La 25 februarie 2019, ÎM „SG Engineering & Co” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoană terță Ecaterina Rogatchina cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată. În susținerea acțiunii a indicat că, în fapt, conform informației publice deținute de Întreprinderea de Stat „Cadastru” rezultă că, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX (terenul) și XXXXX (construcția compusă din două apartamente), situate pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, aparține proprietarului – Republica Moldova. 1 A consemnat că ÎM „SG Engineering & Co” SRL este proprietarul bunului imobil situat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX apartamentul nr. XX cu suprafața de 134.2 m.p., cu numărul cadastral XXXXX. Totodată, în același imobil și la aceeași adresa juridică se află apartamentul nr. XX, ce aparține terțului Ecaterina Rogatchina, cu drept de proprietate, cu numărul cadastral XXXXX.

A menționat că bunurile imobile indicate sunt despărțite printr-un perete comun, formând un complex unic, care reprezintă un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău. Prin urmare, dat fiind faptul că edificiul situat pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, aparține statului, iar ÎM „SG Engineering & Co” SRL și Ecaterina Rogatchina au dreptul de proprietate asupra încăperilor izolate, respectiv, cei din urmă acționează unul față de altul în calitate de coproprietari asupra obiectelor ce se află în exploatare comună – zidăria pe perimetrul construcției, peretele despărțitor, fundamentul și acoperișul.

A opinat că statutul de coproprietari, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construire, obligă partea cointeresată în efectuarea lucrărilor de construire în prezentarea acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit. Deci, a relevat că în lipsa acordului autentificat notarial primit de la ÎM „SG Engineering & Со” SRL, administrația publică locală, reprezentată de Primăria mun. Chișinău, i-a eliberat fostei proprietarei ap. XX, situat pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, Anna Parabina, certificatul de urbanism nr. 77i/16 din 31 martie 2016 și autorizația de construire nr. 102-r/17 din 28 martie 2017, prin care i-a permis reconstituirea apartamentului litigios, în limitele planimetrice și volumetrice existente.

Ulterior, în legătură cu expirarea termenului de valabilitate a actelor permisive eliberate de către Primăria mun. Chișinău, proprietarul actual, Ecaterina Rogatchina, s-a adresat către organul emitent pentru primirea autorizației de construire actualizate. Astfel, la 24 iulie 2018, de către Primăria mun. Chișinău, Ecaterinei Rogatchina i-a fost eliberată autorizația de construire nr. 413-c/18 pentru executarea/prelungirea lucrărilor de restabilire a apartamentului nr. XX, situat pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, în limita suprafeței de sol, demolat în urma avarierii în timpul executării lucrărilor de construcție efectuate în baza autorizației de construire nr. 102-r/17 din 28 martie 2017. A comunicat că autorizația de constituire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 a fost eliberată ilegal, or, art. 12 alin. (1) din Legea privind executarea lucrărilor de construcție, indică că, la cererea pentru eliberarea autorizației de constituire se anexează certificatul de urbanism.

2 În aceasta privință, a remarcat că, certificatul de urbanism nr. 77i/16 din 31 martie 2016, precum și autorizația de construire nr. 102-r/17 din 28 martie 2017 eliberate fostei proprietare Anna Parabina au fost contestate de către compania ÎM „SG Engineering & Со” SRL în instanța de judecată, Primăria mun. Chișinău fiind atrasă în proces în calitate de copârât. În astfel de circumstanțe, până la expunerea irevocabilă ale instanței de judecată pe marginea litigiului existent, Primăria municipală nu a avut dreptul de a elibera documente ce vizează apartamentul nr. XX, situat pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX.

În aceasta ordine de idei, a reperat și raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic Iuri Liunenco din 1 septembrie 2015, din care urmează că apartamentul nr. XX și nr. XX sunt conexe, fapt ce obligă pe proprietarul apartamentului nr. XX în prezentarea acordului autentificat notarial a proprietarului apartamentului nr. XX pentru obținerea certificatului de urbanism. Or, prin efectuarea lucrărilor de construcție în mod inevitabil vor fi atinse interesele legitime ale ÎM „SG Engineering & Со” SRL, precum și va fi afectată structura de rezistență a clădirii. Așadar, obligativitatea anexării acordului vecinilor apare numai în cazul în care ridicarea sau exploatarea construcției atentează în mod inadmisibil asupra dreptului de proprietate al vecinului, de care acesta dispune în privința terenului sau altui imobil.

Concomitent, a evidențiat că potrivit pct. 15 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 936 din 16 august 2006, în cazul construcțiilor care aparțin mai multor coproprietari, sau care au construcții portante comune și aparțin diferitor proprietari, expertiza tehnică se efectuează cu acordul coproprietarilor sau proprietarilor respectivi, conform normelor legale privind exercitarea dreptului de proprietate comună. A conchis că ÎM „SG Engineering & Co” SRL nu a eliberat vreun acord pentru recepționarea de către solicitant a certificatului de urbanism, precum și pentru executarea expertizei tehnice pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX. Or, potrivit, lit. d) din articolul menționat anterior, solicitantul este obligat să prezinte avizele de verificare a documentației de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a documentației de proiect.

La fel, potrivit autorizației de construire contestate, aceasta a fost eliberată în baza documentației de proiect elaborate de „Procons-Line” SRL, proiect nr. 016/2016. A reiterat că certificatului de urbanism nr. 77i/16 din 31 martie 2016 și documentația de proiect au fost eliberate pentru reconstituirea apartamentului litigios, în limitele planimetrice și volumetrice existente.

Având în vedere faptul că apartamentul nr. XX a fost demolat de către fosta proprietară Anna Parabina, a explicat că speței sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea menționată, care prevede că în cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcție, în documentația de proiect se operează modificări care pot afecta prescripțiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-urbanistic al 3 certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcției, alinierea construcției față de străzile adiacente și distanțele între construcții, înălțimea construcției, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului), este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare și a unei noi autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu sistarea necondiționată a lucrărilor până la obținerea noii autorizații.

În astfel de circumstanțe, a specificat că documentele de proiect elaborate pentru reconstituirea unui imobil nu pot fi utilizate și pentru edificarea unui apartament ce a fost demolat, or, este evident că pentru atingerea scopului final expus în documentele permisibile, este necesar de a îndeplini lucrări care diferă esențial. Mai mult ca atât, organul emitent la eliberarea autorizației de construire contestate nici nu a verificat legalitatea demolării apartamentului nr. XX de către proprietar.

A mai susținut că autorizația de construire contestată nu conține inscripția că în cadrul eliberării documentului permisiv de către solicitantul a fost prezentat contractul privind supravegherea de autor, precum și extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cum expres prevede art.12 alin. (1) lit. f) și g) din Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcție.

A concretizat că ÎM „SG Engineering & Co” SRL, în baza cererii depuse, a recepționat de la Primăria municipiului Chișinău actul contestat la 10 decembrie 2018, după ce la 2 ianuarie 2019 l-a atacat către organul emitent, iar până la data înaintării prezentei acțiuni, Primăria mun. Chișinău nu a furnizat niciun răspuns. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 3, 12 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 16, 17, 21 din Legea contenciosului administrativ, pct. 15 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții, art. 166, 167, 174, 175 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, anularea autorizației de construire nr. 413- c/18 din 24 iulie 2018, eliberate de Primăria mun.

Chișinău, precum și încasarea de la pârâți în mod solidar în beneficiul ÎM „SG Engineering & Co” SRL a tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea. La 23 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, ÎM „SG Engineering & Co” SRL a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 2 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, completată prin cererile din 12 octombrie 2021 și 5 noiembrie 2021, solicitând admiterea acestuia, casarea 4 integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL împotriva hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra lipsei temeiurilor privind anularea autorizației de construire nr. 431-c/18 din 24 iulie 2018, eliberată de Primăria mun. Chișinău. Astfel, au stabilit instanțele inferioare precum că potrivit informației din registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral XXXXX și construcția cu nr. cadastral XXXXX, aparține cu drept de proprietate statului Republica Moldova.

Totodată, din construcția cu nr. cadastral XXXXX, mai fac parte și alte două bunuri imobile și, anume, construcția cu suprafața de 134,2 m. p., cu nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate ÎM „SG Engineering & Co” SRL și bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Ecaterinei Rogatchina, ultima fiind proprietara exclusivă a apartamentului nr. XX din str. XXXXX nr. XX mun. XXXXX, în speță nefiind vorba despre o proprietate comună, or, bunurile imobile enunțate sunt înregistrate individual în Registrul bunurilor imobile și au numere cadastrale separate, precum și proprietari diferiți.

Pe de altă parte, a fost reținut că prin raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic Iuri Liunenco, s-a constatat că, starea tehnică a construcției – apartamentul nr. XX (lit. XX, XX, XX și XX), situat pe str. XXXXX nr. XX, nu corespunde condițiilor de construcție stabilite, respectiv necesita lucrări de reconstrucție având în vedere recomandările expuse în raportul în cauză. Ulterior, instanțele au relevat că la data de 24 iulie 2018, ca urmare a cererii adresate de către Ecaterina Rogatchina, a fost obținută autorizația de construire nr. 413-c/18, prin care s-a autorizat executare/prelungirea lucrărilor de restabilire a apartamentului nr. XX, în limita suprafeței de sol, demolat în urma avarierii în timpul executări lucrărilor de construcție efectuate în baza autorizației de construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017, iar la autorizația indicată au fost anexate planul general și planul de organizare a șantierului.

Așadar, instanțele de judecată au apreciat critic argumentul reclamantului, precum că în cazul dat, persoana terță urma să obțină o nouă autorizare de construire, or, Ecaterina Rogatchina a obținut autorizația de construire nr. 413- c/18 din 24 iulie 2018 ca efect al prelungirii lucrărilor de restabilire a apartamentului nr. XX inițiate în baza autorizației de construire nr. 102-c/17 din 28.03.2017. Or, art. 12 alin. (2) al Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 prevede că solicitarea unor noi acte nu este necesară, atât timp cât restabilirea apartamentului nr. XX s-a făcut în baza acelorași acte eliberate anterior.

Pe de altă parte, instanțele au conchis că raportul de expertiză nr. 031 din 14 noiembrie 2018, prin care s-a menționat că în urma lucrărilor executate de proprietarul apartamentului nr. XX de pe str. XXXXX, în apartamentul nr. XX a fost afectată grav integritatea construcției, fiind descrise defecțiunile depistate la 5 apartamentul ce aparține ÎM „SG Engineering & Co” SRL, nu poate servi drept temei legal de anulare a autorizației de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 eliberate la cererea lui Rogatchina Ecaterina.

Or, expertiza se referă la defecțiunile depistate la apartamentul nr. XX din str. XXXXX, care poate servi drept temei pentru repararea prejudiciului cauzat în urma reconstruirei apartamentului, și nicidecum pentru anularea actului contestat, fiind verificată legalitatea actului contestat la momentul eliberării a autorizației de construire, iar constatarea abaterilor la executarea lucrărilor de construcție ține de competența Agenției pentru Supraveghere Tehnică, în calitate de autoritate care dispune de pârghiile legale întru constatarea ilegalităților admise la executarea lucrărilor de construcție și emiterea actelor necesare în acest sens, în vederea aplicării măsurilor de lichidare a neconformităților depistate.

La 21 aprilie 2022, ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 6 iulie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat că raționamentele instanței de apel, cât și ale primei instanțe sunt expuse într-o formă incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator, precum și cu normele de drept ce reglementează acest aspect.

La fel, a obiectat că instanța de apel a interpretat eronat legea și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, concluziile expuse în decizie fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, totodată nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Suplimentar, a consemnat că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să stabilească cercul deplin al participanților, care putea fi afectat prin hotărârea judecătorească, or, în acest sens, informațiile din Registrul bunurilor imobile referitoare la imobilele din str. XXXXX denotă proprietarii imobilelor, care ar urma să fie implicați în litigiu.

La acest capitol, a comunicat că îndeosebi prima instanță urma să verifice dacă la eliberarea certificatului de urbanism era sau nu necesar acordul scris, autentificat notarial al proprietarului bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX (Republica Moldova), precum și să verifice și să stabilească, sub toate aspectele, legalitatea eliberării autorizației de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018, având în vedere că proprietarului bunului imobil nominalizat este Republica Moldova. Respectiv, aceste împrejurări vin să reconfirme ideea că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. A calificat drept superficială constatarea instanțelor inferioare cu referire la lipsa acordului exprimat de către coproprietarul ap. XX str. XXXXX mun.

6 XXXXX, învecinat cu ap. XX str. XXXXX mun. XXXXX, privind reconstruirea de către Ecaterina Rogatchina a apartamentului nr. XX. A mai notat că în interpretarea corectă a art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare la acel moment), este de înțeles că pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor menționate, condiții printre care se identifică și necesitatea de a prezenta acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit, condiție care în speță nu a fost întrunită.

Or, la caz, imobilele nominalizate se află în vecinătate și au un perete comun, iar acordul proprietarului apartamentului nr. XX – ÎM „SG Engineering & Co” SRL, nu a fost solicitat la reconstruirea apartamentului nr. XX de către Ecaterina Rogatchina. A reiterat faptul că prin raportul de expertiză privind starea tehnică a construcțiilor ap. nr. XX, amplasat pe str. XXXXX mun. XXXXX din 1 septembrie 2015, se materializează efectele negative privind starea tehnică a imobilului și necesitatea reconstrucției sale. Și asta deoarece, deși instanțele de judecată își fundamentează concluziile în baza raportului de expertiză menționat, cercetând în cumul toate probele prezente, se constată contrariul, fiind în mod cert stabilit faptul afectării intereselor ÎM „SG Engineering & Co” SRL în procesul executării lucrărilor de reconstrucție și în perioada exploatării obiectului construit de către Ecaterina Rogatchina.

Mai cu seamă că, la materialele cauzei este anexat raportul de expertiză extrajudiciară nr. 031 din 14 noiembrie 2018, conform căruia se atestă că, în urma lucrărilor executate de proprietarul apartamentului nr. XX de pe str. XXXXX mun. XXXXX, în apartamentul nr. XX a fost afectată grav integritatea construcției. Subsecvent, a mai invocat că autorizația de construire contestată a fost eliberată cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea privind ocrotirea monumentelor nr. 1530 din 22 iunie 1993, care stabilesc că metodologiile, normativele și reglementările din domeniul ocrotirii monumentelor, proiectele de intervenții la monumentele de istorie, artă și arhitectură și în zonele lor de protecție, în zonele construite cu statut de monument sunt aprobate conform etapelor de execuție (schiță de proiect și proiect de execuție) de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în baza avizului Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Totodată, instanța de apel și prima instanță nu au supus verificării respectarea procedurilor legale de autorizare a construcțiilor, or, instanțele urmau să efectueze controlul de legalitate al actelor contestate, inclusiv și prin prisma prevederilor Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010. 7 A mai precizat că instanța de apel neîntemeiat a respins argumentul apelantei, precum că apartamentul nr. XX a fost demolat de către fosta proprietară Anna Parabina fără a dispune de autorizație de desființare, or, anume autorizația de desființare este actul eliberat prin care se autorizează executarea lucrărilor de demolare, totală sau parțială a unei construcții/amenajări, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare la acel moment).

La 14 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun. Chișinău și Ecaterinei Rogatchina copia recursului depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată de către destinatari la data de 19 iulie 2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 150- 151 vol. II). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 13 aprilie 2022 (f. d. 118 vol. II).

Este cert și faptul că la 21 aprilie 2022, ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 139-139 verso vol. II). Decizia motivată din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresa electronică a recurentei și a reprezentantului său, avocatul Igor Gurițanu, la 11 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 141 vol. II). Se mai constată că la 6 iulie 2022, a fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 142-146 vol. II). Astfel, recursul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu, în raport cu materialele 8 cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de ÎM „SG Engineering & Co” SRL, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Întreprinderea Mixtă „SG Engineering & Co” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Igor Gurițanu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 10