3r-287/22 — anularea actelor administrative, obligarea inlaturarii obstacolelor in folosirea bunului imobil s.a.

3r-287/22 — anularea actelor administrative, obligarea inlaturarii obstacolelor in folosirea bunului imobil s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-287/22

2-19132054-01-3r-26082022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud.: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Buga Nicolae, reprezentat de avocata Natalia

Pruteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Buga Nicolae împotriva Primăriei com. Lozova r-nul Strășeni și Consiliului com.

Lozova r-nul Strășeni, terți Cvasov Constantin, Pletnev Vitalie, Ungureanu Ion și

Societatea cu Răspundere Limitată „Lozvincom” cu privire la anularea actelor

administrative, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil și

efectuării măsurărilor la fața locului în vederea stabilirii hotarelor terenurilor și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 27 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Buga Nicolae, reprezentat de avocata Hedea

Daniela, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal,

c o n s t a t ă:

La 12 august 2019, Buga Nicolae a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei com. Lozova, r-nul

Strășeni și Consiliului com Lozova r-nul Strășeni, concretizată ulterior, prin care a

solicitat obligarea Primăriei com. Lozova, r-nul Strășeni să înlăture obstacolele în

folosirea terenului cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX, prin oferirea unei căi

de acces; obligarea Primăriei com. Lozova, r-nul Strășeni și Consiliului com Lozova

r-nul Strășeni să dispună ieșirea la fața locului și efectuarea măsurărilor noi, cu

atragerea tuturor proprietarilor adiacenți în vederea stabilirii hotarelor terenurilor cu

nr. cadastrale XXXXX și XXXXX; anularea deciziilor nr.XXXXX din 20 iulie 2018

și nr.XXXXX din 15 decembrie 2017 ale Consiliului com. Lozova, r-nul Strășeni și a

transmiterii în proprietatea lui Nicolaescu Victor a cotei de teren pe care este amplasat

saraiul de porcine și stația de epurare a deșeurilor și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea protocolară din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central au fost atrași în proces în calitate de terți Cvasov Constantin, Pletnev Vitalie,

Ungureanu Ion și SRL „Lozvincom”.

Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de Buga Nicolae.

1

La 14 martie 2022, Buga Nicolae, reprezentat de avocata Hedea Daniela, a depus

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea

unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, a indicat că motivarea apelului o va

prezenta după ce va lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei instanțe.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Buga

Nicolae, reprezentat de avocata Hedea Daniela împotriva hotărârii din 16 februarie

2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din motiv că apelantul nu a prezentat

motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

La 11 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Buga Nicolae, reprezentat

de avocata Natalia Pruteanu, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 27 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, avocata Natalia Pruteanu, care acționează în interesele

lui Buga Nicolae a indicat că, omiterea termenului de prezentare a motivării apelului

este justificat, întrucât în prima instanță Buga Nicolae a fost reprezentat de avocata

Hedea Daniela, care a depus din numele acestuia apelul preventiv. La 21 iunie 2022,

prin decizia Oficiului Teritorial al Consiliului Național al Asistenței Juridice

Garantate de Stat nr.1180/ACC, dânsa a fost desemnată să reprezinte interesele lui

Buga Nicolae în prezentul litigiu, iar la 27 iunie 2022 a avut loc prima întâlnire cu

clientul său, care a semnat mandatul avocațial și având în vedere că Buga Nicolae nu

a fost înștiințat de către Curtea de Apel Chișinău că cauza se află pe rolul său, iar

grefierii instanței de apel i-au refuzat să dea dosarul spre cunoștință, precum și fiind

cauza destul de complexă, a fost în imposibilitate până la data de 08 iulie 2022 să

depună apelul motivat, cu atât mai mult, că în perioada din 01 iulie 2022 – 31 iulie

2022 ea s-a aflat în concediul anual de odihnă. Mai mult ca atât, Buga Nicolae nu are

cunoștințe juridice de aceea a solicitat acordarea asistenței juridice garantate de stat.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 27 iulie 2022 și tot

la aceiași dată, 27 iulie 2022, ora 12:56, a fost notificată reprezentantului recurentului,

avocatei Hedea Daniela, la adresa electronică a acesteia: XXXXX, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea instanței de apel anexată la actele cauzei (f.d.28,102, vol.II).

Astfel, recursul lui Buga Nicolae, reprezentat de Natalia Pruteanu din 11 august

2022 a fost depus în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ (f.d.106-

116, vol.II).

2

La 26 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

com. Lozova r-nul Strășeni și Consiliului com. Lozova r-nul Strășeni copia recursului

depus de Buga Nicolae, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea instanței de recurs și avizul poștal de recepție, însă

intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe (f.d. 121-

122).

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de

recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea

acesteia.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută

încheierea instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează

legalitatea încheierii din 27 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul

art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a fost declarat inadmisibil apelul depus

de Buga Nicolae împotriva hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul

legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

3

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Din prevederile art.223 din Codul administrativ, rezultă că, hotărârile și alte acte

de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Conform art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris

poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din materialele cauzei rezultă că la 16 februarie 2022 Judecătoria Strașeni,

sediul Central a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care a fost

respinsă acțiunea depusă de Buga Nicolae (f.d.61, vol.I).

La 14 martie 2022, Buga Nicolae, reprezentat de avocata Hedea Daniela, a depus

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea

unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, a indicat că motivarea apelului o va

prezenta după ce va lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei instanțe.

4

La 02 iunie 2022, Judecătoria Strășeni, sediul Central a expediat copia hotărârii

integrale a primei instanțe din 16 februarie 2022 participanților la proces, inclusiv la

adresa de domiciliu a lui Buga Nicolae situată în: XXXXX, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea nr.9179-9186, anexată la actele cauzei (f.d.89, vol.II).

Totodată, la 06 iunie 2022, hotărârea integrală din 16 februarie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor

de Judecată: www.jst.instante.justice.md.

La 08 iunie 2022, lui Buga Nicolae, prin intermediul oficiului poștal, i-a fost

notificată hotărârea integrală a primei instanțe, fapt ce se confirmă prin avizul poștal

de recepție nr.XXXXX (f.d.96, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să

curgă din 09 iunie 2022 (joi), ziua imediat următoare de la data notificării apelantei a

hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data de 08 iulie 2022 (vineri)

inclusiv.

Drept urmare, prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Buga Nicolae, reprezentat de avocata Hedea Daniela, împotriva

hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din motiv că

apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă Buga

Nicolae ca inadmisibilă, deoarece apelantul nu s-a conformat prevederilor legale

imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul

prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost

notificată lui Buga Nicolae încă la data de 08 iunie 2022, însă ultimul până la

expirarea termenului-limită (08 iulie 2022 inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel

Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia ca

inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință

prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul

de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen

5

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință

după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi, Buga Nicolae, fiind cel interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-și

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în

interiorul termenului legal, care este un termen imperativ, cu solicitarea, după caz, a

repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Nu pot fi reținute argumentele avocatei Natalia Pruteanu, care acționează în

interesele lui Buga Nicolae, precum că omiterea termenului de prezentare a motivării

apelului este justificat, întrucât în prima instanță Buga Nicolae a fost reprezentat de

avocata Hedea Daniela, care a și depus din numele acestuia apelul preventiv. La 21

iunie 2022, prin decizia Oficiului Teritorial al Consiliului Național al Asistenței

Juridice Garantate de Stat nr.1180/ACC, dânsa a fost desemnată să reprezinte

interesele lui Buga Nicolae în prezentul litigiu, iar la 27 iunie 2022 a avut loc prima

întâlnire cu clientul său, care a semnat mandatul avocațial și având în vedere că Buga

Nicolae nu a fost înștiințat de către Curtea de Apel Chișinău că cauza se află pe rolul

său, iar grefierii instanței de apel i-au refuzat să dea dosarul spre cunoștință, precum

și fiind cauza destul de complexă, a fost în imposibilitate până la data de 08 iulie 2022

să depună apelul motivat, cu atât mai mult, că în perioada din 01 iulie 2022 – 31 iulie

2022 ea s-a aflat în concediul anual de odihnă.

Or, faptul că recurentul/apelant și-a schimbat reprezentantul în instanța de apel

este o opțiune al acestuia de valorificare a drepturilor sale procedurale, și în aceste

condiții dânsul urma să se asigure că reprezentantul său împuternicit se va încadra în

interiorul termenului legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (la caz

fiind 08 iulie 2022 inclusiv) să prezinte motivarea apelului, și/sau după caz, să solicite

repunerea în termenul de efectuare a actului de procedură în situația în care acesta a

fost omis justificat.

Prin urmare, recurentul Buga Nicolae nu a prezentat probe incontestabile ce ar

indica aflare dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură

în termenul legal.

Este irelevant și argumentul avocatei Natalia Pruteanu precum că Buga Nicolae

nu are cunoștințe juridice de aceea a solicitat acordarea asistenței juridice garantate

de stat.

La acest subiect, Colegiu reține principiul „nemo censetur ignorare legem”, care

exprimă ideea că nimeni nu se poate apăra invocând ignoranța sau eroarea sa în drept.

Un principiu juridic de bază spune că necunoașterea legii nu este o scuză care să poată

fi folosită în apărarea unui cetățean (ignorantia juris non excusat).

Din dispozițiile art.23 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova rezultă că,

statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest

scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.

De aici se deduce că, pentru a respecta o lege trebuie să îi cunoști prevederile,

iar obligativitatea respectării supremației legii se răsfrânge și asupra cunoașterii legii.

Respectiv, cunoașterea legii este obligatorie pentru a putea determina limitele în

care legea ne permite să ne manifestăm.

Iar, potrivit art.56 alin.(1) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 „Cu privire

la actele normative”, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării

6

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului

normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării.

Pentru ca principiul „nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii” să

nu fie o simplă ficțiune, trebuie asigurate condițiile cunoașterii normei de drept.

Astfel, nomele juridice intră în vigoare la data aducerii lor la cunoștința publică. Cu

alte cuvinte, ele sunt opozabile cetățenilor de la data publicării în Monitorul Oficial.

În circumstanțele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de

apel cu privire la declararea apelului depus de Buga Nicolae ca inadmisibil în temeiul

art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat

că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În

această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că

interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de

exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul

fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Buga Nicolae, reprezentat de avocata Natalia

Pruteanu.

Se menține încheierea din 27 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Buga Nicolae

împotriva Primăriei com. Lozova r-nul Strășeni și Consiliului com. Lozova r-nul

Strășeni, terți Cvasov Constantin, Pletnev Vitalie, Ungureanu Ion și Societatea cu

Răspundere Limitată „Lozvincom” cu privire la anularea actelor administrative,

obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil și efectuării măsurărilor

7

la fața locului în vederea stabilirii hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8