3r-292/22 — anularea actului administrativ

3r-292/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-292/22

2-20008139-01-3r-01092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Boston, G. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul Viorel

Furtună,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Morcov Ghenadie împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Morcov Ghenadie împotriva hotărârii din 21

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat

motivarea apelului în termenul legal,

c o n s t a t ă:

La 16 decembrie 2019, Morcov Ghenadie a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea Actului de constatare nr.111/04

din 01 noiembrie 2019 ca fiind ilegal și abuziv (dos. nr.3-336/19).

La aceiași dată, 16 decembrie 2019, Morcov Ghenadie a mai depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității

Naționale de Integritate, solicitând anularea aceluiași Act de constatare nr.111/04 din 01

noiembrie 2019 (dos. nr.3-337/19).

Prin încheierea din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza de

contencios administrativ nr.3-336/19, a fost strămutată spre examinare conform

competenței jurisdicționale la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 02 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cauza de contencios

administrativ nr.3-336/19, a fost transmisă spre examinare conform competenței

jurisdicționale la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cauza

de contencios administrativ nr.3-336/19, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de constatare

1

nr.111/04 din 01 noiembrie 2019, a fost primită în procedura judecătorului Iradia

Secrieru, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3-165/20.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cauza

de contencios administrativ nr.3-337/19, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de constatare

nr.111/04 din 01 noiembrie 2019 ca fiind ilegal și abuziv, a fost primită în procedura

judecătorului Victor Sîrbu, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3-166/20.

La 08 octombrie 2020, Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul Furtună Valeriu,

a depus cereri în instanța de judecată, solicitând conexarea într-o singură procedură

cauza de contencios administrativ nr.3-165/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ,

cu cauza de contencios administrativ nr.3-166/20, la acțiunea depusă de Morcov

Ghenadie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ.

Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cauza de contencios administrativ nr.3-166/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ,

a fost transmisă spre conexare într-o singură procedură, cu cauza de contencios

administrativ nr.3-165/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.

Prin încheierea din 17 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă cererea depusă de Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul Furtună

Valeriu, privind conexarea într-o singură procedură a cauzelor de contencios

administrativ nominalizate supra.

Prin încheierea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cauza

de contencios administrativ nr.3-166/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ,

a fost transmisă repetat spre conexare într-o singură procedură, cu cauza de contencios

administrativ nr.3-165/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.

Prin încheierea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cauza

de contencios administrativ nr.3-166/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ,

a fost conexată într-o singură procedură cu cauza de contencios administrativ nr.3-

165/20, la acțiunea depusă de Morcov Ghenadie împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ, dosarului fiind atribuit numărul

unic de referință 3-165/20.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea depusă de Morcov Ghenadie ca neîntemeiată.

La 16 iulie 2021, Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul Furtună Viorel, a

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe. Totodată, reprezentantul apelantului,

Viorel Furtună în cererea de apel a indicat că motivele de fapt și de drept le va prezenta

ulterior, după ce va lua cunoștință cu hotărârea integrală din 21 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul declarat de

2

Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul Furtună Viorel, din motiv că apelantul nu a

prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

La 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Morcov Ghenadie, reprezentat

de avocatul Furtună Viorel, a depus recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate,

cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În susținerea recursului reprezentantul recurentului avocatul Furtună Viorel a

indicat că atât dânsul, cât și clientul său nu au recepționat până la moment copia

încheierii recurate, despre emiterea acesteia au aflat din textul hotărârii Comisiei

Electorale Central din 01 august 2022.

Consideră că, instanța de apel a încălcat prevederile art.236 alin.(5) și (6) și ale

art.98 alin.(2) din Codul administrativ, care statuează că, hotărârea integrală urmează să

fi redactată în termen de 30 de zile de la data solicitării și dacă în procedura

administrativă un participant este reprezentat conform art.46, notificările se adresează

reprezentantului împuternicit.

La 01 septembrie 2022, întru respectarea drepturilor părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate copia

recursului depus de Morcov Ghenadie, reprezentată de avocatul Viorel Furtună, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de expediere și avizul poștal de recepție a corespondenței, însă intimata nu și-a

valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.145-146).

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de

15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul

împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să

soluționeze recursul.

3

Din norma dată de drept expres rezultă că, la depunerea recursului împotriva

încheierii judecătorești trebuie să fie respectate cumulativ anumite condiții strict-

obligatorii și anume:

- recursul să fie motivat;

- să fie depus la instanța de judecată care a emis încheierea contestată;

- să fie depus în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești.

Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin

urmare față de cererea de recurs.

Așa, prin prisma dispozițiilor art.236 alin.(2) lit.d) din cap.III din cartea a treia din

Codul administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin.(3) și art.242 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea

termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci

ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a

realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

4

instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai

este posibilă.

Subsecvent, potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.97 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Conform art.98 alin.(1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii

administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant

legal, notificările se adresează acestuia.

Din prevederile art.45 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, persoanele fizice

participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

În conformitate cu art.47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale

întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În

măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de

reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În

pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să

întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie

participantului reprezentat.

Reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris

poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

De asemenea, conform art.104 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă

notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.a) sau b), înscrisul de notificat poate

fi introdus într-o cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale

persoanei care urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta

l-a instalat pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o

păstrare sigură. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe

plicul înscrisului de notificat. Odată cu depunerea conform alin.(1), înscrisul se

consideră notificat.

Din dispozițiile art.105 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, rezultă că, dacă

notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat

poate fi depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana

care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat.

Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței

persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la ușa instituției

comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării, denumirea și

adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și date despre

5

durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia. Înscrisul se consideră

notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.

Din actele cauzei cert rezultă că la 30 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a

emis încheierea, prin care a declarat inadmisibil apelul depus de Morcov Ghenadie,

reprezentat de avocatul Viorel Furtună, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea

apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.128-129).

La 06 decembrie 2021, încheierea contestată a fost plasată pe Portalul Național al

Instanțelor de Judecată: www.cac.instante.justice.md.

Totodată, la 27 decembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a expediat copia încheierii

din 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, la adresa juridică a Cabinetului

avocatului „Viorel Furtună”, indicată personal de către acesta în mandatul seria MA

nr.0819761 din 22 iulie 2020, situată în XXXXX (f.d.63, 130), însă corespondența

destinată ultimului a fost returnată Curții de Apel Chișinău la 17 ianuarie 2022, cu

mențiunea „nereclamată” (f.d.132).

Distinct, accesând pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul

Track&Trace: XXXXX, se atestă faptul că la data de 31 decembrie 2021, ora 13:30,

destinatarul Viorel Furtună, nefiind la momentul distribuirii, a fost informat despre

faptul că trimiterea poștală a fost depozitată la oficiul poștal XXXXX. La 17 ianuarie

2022, s-a efectuat o încercare repetată de a transmite destinatarului corespondența

menționată, dar, la fel, ultimul nu era disponibil la momentul distribuirii, drept

consecință la aceiași dată, 17 ianuarie 2022, a fost returnată expeditorului – Curtea de

Apel Chișinău.

La acest aspect se rețin dispozițiile pct.2 din Regulile privind prestarea serviciilor

poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, care dau

definiția noțiunii de trimitere nereclamată – trimitere poștală care nu a fost distribuită

(predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

În pofida celor menționate, avocatul Viorel Furtună, în interesele lui Ghenadie

Morcov, a depus recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021, la Curtea de Apel

Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, tocmai la 12 august 2022, cu depășirea

evidentă a termenului legal prevăzut la art.242 din Codul administrativ, fără însă a

solicita repunerea în termen a actului de procedură și fără a indica motiv justificativ din

care cauză a omis termenul legal de contestare a actului judecătoresc.

Nu poate fi reținut argumentul reprezentantului recurentului, avocatul Furtună

Viorel, precum că atât dânsul, cât și clientul său nu au recepționat până la moment copia

încheierii recurate, despre emiterea acesteia au aflat din textul hotărârii Comisiei

Electorale Central din 01 august 2022.

Or, materialele dosarului atestă contrariul, întrucât culpa că Morcov Ghenadie,

reprezentat de avocatul Furtună Viorel, a depus tardiv recursul nu se datorează Curții de

Apel Chișinău, care a respectat corespunzător prevederile legale de notificare a actului

de procedură, dar ultimilor, în special reprezentantului împuternicit, care nu au întreprins

nicio măsură, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de

acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în interiorul termenului prevăzut la

art.242 din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-

credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Este irelevant și argumentul recurentului precum că instanța de apel a încălcat

prevederile art.236 alin.(5) și (6) și ale art.98 alin.(2) din Codul administrativ, care

6

statuează că, hotărârea integrală urmează să fi redactat în termen de 30 de zile de la data

solicitării și dacă în procedura administrativă un participant este reprezentat conform

art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit, or, odată, ce avocatul

Furtună Viorel nu a ridicat corespondența destinată acestuia de la oficiul poștal, decade

de dreptul de a invoca notificarea defectuoasă a actului judecătoresc.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință

prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de

recurs prevăzut la art.242 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, conform art.47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile

procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului

reprezentat. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Din dispozițiile art. 65 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

Prin urmare, recurentul Morcov Ghenadie și avocatul său Furtună Viorel, fiind cei

interesați de soluționarea prezentului litigiu, nu au întreprins măsuri necesare ca să-și

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea interesării la intervale rezonabile

de timp de soarta dosarului respectiv, inclusiv să se prezinte la oficiul poștal pentru

ridicarea corespondenței, pentru a nu omite termenul legal de depunere a recursului, cu

solicitarea, după caz, de repunere în termen a actului de procedură în conformitate cu

legislația în vigoare.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Morcov Ghenadie,

reprezentat de avocatul Furtună Viorel, ca inadmisibil în temeiul art.243 alin.(1) lit.a)

din Codul administrativ în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ,

or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Morcov Ghenadie, reprezentat

de avocatul Furtună Viorel, ca inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor

7

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere faptul că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Morcov

Ghenadie, reprezentat de avocatul Furtună Viorel, ca inadmisibil.

Conform art.191 alin.(5), art.241, art. 242 și art. 243 alin.(1) lit.a) și alin.(2) în

coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Morcov Ghenadie, reprezentat de avocatul

Viorel Furtună împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Morcov

Ghenadie împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8