3ra-760/22 — privind anularea actului administrativ

3ra-760/22 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-760/2022

2-20138625-01-3ra-28072022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, Gr. Daschevici, A. Bostan,)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Roman Untilă, reprezentat de

avocatul Alexandru Vulpe,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Roman Untilă împotriva Preturii sectorului Ciocana, municipiul Chișinău

privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

cererea de apel depusă de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe și a

fost menținut hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 noiembrie 2020, Roman Untilă a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii sect. Ciocana, mun. Chișinău

cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a aflat despre existenta dispoziției

nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun.

Chișinău, cu privire la demontarea și evacuarea construcțiilor metalice din strada

XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXX.

A considerat reclamantul că dispoziția numită este una defavorabilă și ilegală, care

fără respectarea procedurii de emitere a astfel de acte administrative individuale, prin

care i se afectează și lezează grav drepturile prin demontare și evacuare, la data de 12

octombrie 2020, în temeiul art. 162 - 164 din Codul administrativ a depus la autoritatea

emitentă cerere prealabilă prin care a solicitat anularea în tot a dispoziției nr. 01-5/149

din 03 octombrie 2020. Odată cu înaintarea cererii prealabile, în conformitate cu

prevederile art. 162 din Codul administrativ a depus și cererea privind suspendarea

executării actului administrativ contestat (art. 172).

A menționat reclamantul că, atât cererea prealabilă, cât și cererea privind

suspendarea executării actului administrativ contestat au fost aduse la cunoștință

Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana prin notificare, în vederea

neadmiterii unui prejudiciu eminent pentru reclamant, și suplimentar a prezentat dovada

plasării legale a construcției metalice în speță, aprobată de către arhitectul-șef al

municipiului Chișinău încă în anul 2012.

1

Astfel, a considerat reclamantul că dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020

emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău este una ilegală și emisă contrar

prevederilor legale, iar punerea în executare a ei duce în mod inevitabil la încălcarea

drepturilor atât legale, cât și materiale, la data de 20 octombrie 2020, prin intermediul

reprezentantului său, avocatul Vulpe Alexandru, în conformitate cu prevederile art. 172

alin. (3) și 214 alin. (1) din Codul administrativ a depus cerere în instanța de judecată

cu privire la suspendarea dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 emisă de

Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău.

A notat reclamantul că cererea privind suspendarea executării dispoziției

contestate a fost adusă la cunoștință Preturii sect. Ciocana, mun. Chișinău în vederea

respectării drepturilor reclamantului și procedurii administrative prevăzute la art. 171

alin. (4-5) din Codul administrativ.

A menționat reclamantul că, la 17 octombrie 2020, Pretura sect. Ciocana, mun.

Chișinău a emis scrisorile nr. 03-0/4270 și nr. 03-9/4271 expediate în adresa

reclamantului la data de 19 octombrie 2020 cu aviz simplu, prin care formal au solicitat

un șir de acte, acordându-i reclamantului un termen de 2 zile de la recepționarea

scrisorii. Recepționarea a avut loc la data de 21 octombrie 2020, fapt confirmat prin

semnătura de pe avizul de recepție. Astfel, reclamantul a avut la dispoziție termen până

la data 23 octombrie 2020 pentru prezentarea actelor solicitate.

A mai menționat reclamantul că, la 23 octombrie 2020, ora 14:20, a primit de la

Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău refuzul în anularea dispoziției contestate prin

scrisoarea nr. 03-9/4271/1 din 22 octombrie 2020, fapt confirmat prin semnătura de pe

avizul de expediție a scrisorii, însă tot la data de 23 octombrie 2020, ora 08:00, Pretura

sect. Ciocana, mun. Chișinău a inițiat și a pus în aplicare executarea dispoziției

contestate, mai mult de atât dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 fiind parțial

executată, contrar prevederilor legale, situație contrară prevederilor art. 171 alin. (4-5)

și 172 din Codul administrativ, iar evacuarea a avut loc nu a întregului complex metalic

(vulcanizație) cu copertină, dar a construcției metalice în interiorul căreia era utilajul

de lucru al vulcanizații (utilajul pentru demontare/montare a anvelopelor, utilajul pentru

balansarea roților și alte instrumente).

În acest sens a menționat reclamantul că răspunsul emis de către Pretura sect.

Ciocana, mun. Chișinău la data de 22 octombrie 2020, a fost doar formal, contrar

situației de fapt și de drept a cauzei administrative. Or, potrivit art. 17 din Codul

administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege

căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

A mai menționat reclamantul că, actul administrativ contestat prevede expres

demolarea/demontarea unei construcții metalice contrar prevederilor legale.

Demolarea/demontarea forțată contrar legii, presupune deteriorarea unui bun și

aducerea unui prejudiciu eminent persoanei. Faptul că nu a prezentat acte de proprietate

asupra construcției metalice, nu permite Preturii demontarea și evacuarea ei. Or, potrivit

prevederilor Codului civil, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor

patrimoniale, care pot fi evaluate în bani, aparținând unor persoane fizice sau juridice.

A susținut reclamantul că, la caz, atât construcția metalică, cât și toate utilajele din

interiorul ei sunt bunuri mobile de valoare, iar înregistrarea lor în Registre de stat nu

este prevăzut de lege. Mai mult ca atât, posesorul este prezumat proprietar al bunului.

Această prezumție nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în

2

Registrul public. Posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a stăpânirii de fapt a

bunului.

A mai susținut reclamantul că Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău a insistat la

faptul că construcția metalică este un bun la care proprietarul a refuzat, dar totodată

însăși autorul actului administrativ contestat insistă la faptul că cu ajutorul construcției

metalice (vulcanizare) a avut loc o activitate. Astfel, emiterea unui act administrativ

defavorabil și ilegal prin care s-a dispus violarea dreptului de proprietate asupra unui

bun imobil, care în alte condiții cu înmânarea unei prescripții, putea fi realizat benevol.

A relatat reclamantul că Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău motivându-și soluția

la emiterea actului administrativ contestat, fără respectarea procedurii stabilite de lege

și Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor, aprobat

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014, emitentul

a reținut în actul său că în urma constatării activității ilegale, ocupării abuzive și

samavolnice a terenului public ca ulterior făcând trimitere la prevederile din

regulament, care stabilește cadrul juridic unitar și condițiile în care se desfășoară

activitatea de demolare/desființare a construcțiilor executate ilegal pe terenuri ce

aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, care, în conformitate cu art.

28 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, sunt considerate ca fiind executate neautorizat. Prevederile Regulamentului

își au aplicabilitatea în activitatea de demolare/desființare a construcțiilor executate

ilegal pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău,

activitate încredințată preturilor de sector.

În altă ordine de idei, reclamantul a invocat faptul că la pct. 2.2 din regulamentul

menționat, prevede și faptul că reprezentantul preturii are obligația să inspecteze și să

identifice persoana/proprietarul care a ridicat construcția ilegal (contravenientul),

căruia îi înmânează prescripția privind suspendarea lucrărilor neautorizate, demolarea,

demontarea, evacuarea și aducerea terenului/construcției la forma inițială. Preturile de

sector vor asigura evidența strictă a prescripțiilor eliberate într-un registru special.

Astfel, a susținut reclamantul că la caz, până la emiterea dispoziției de

demontare/evacuare, reprezentanții Preturii urmează să întreprindă un șir de măsuri: să

constate că construcția este ilegală, să identifice persoana/proprietarul care a ridicat

construcția și să înmâneze Prescripția cu privire la demontarea, evacuarea și aducerea

terenului la forma inițială. Deci, Prescripția are drept scop demontarea și evacuarea

benevolă de pe terenul public, cu forțele și resursele proprii ale persoanei/proprietarului

construcției. Și abia după ce se respectă condițiile indicate la pct. 7 și nu se respectă de

către proprietarul construcției, se pune în aplicare prevederile pct. 2.4 din Regulament,

care impune verificarea lucrărilor executate conform prescripției se face de către

reprezentantul preturii, care, în cazul nerespectării prescripției, informează pretorul și

propune emiterea dispoziției referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor

executate ilegal și aducerea terenului/construcției la forma inițială.

A mai indică reclamantul că, în speță, măsurile/obligațiile stabilite expres la pct.

2.1. - 2.4. din Regulament nu au avut loc, respectiv, în lipsa acestor măsuri, nu poate fi

emisă dispoziția Preturii sectorului Ciocana nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020,

situație ce denotă vizibil că actul administrativ în speță este emis ilegal, situație ce

impune anularea lui. Totodată, în textul dispoziției contestate, autorul indică că în urma

constatării activității ilegale axându-se pe prevederile Regulamentului de desfășurare a

activității de comerț în municipiul Chișinău, abrogat prin decizia CMC nr. 10/2 din 09

3

iunie 2017, pe când Regulamentul a fost abrogat la dat de 01 octombrie 2020, cu

emiterea unui nou Regulament de comerț prin decizia CMC nr. 17/5 din 01 octombrie

are la bază prevederile unui Regulament abrogat, situație inadmisibilă într-un stat de

drept.

O altă situație relevanta în opinia reclamantului a constituit și faptul că constatările

activității ilegale ar urma să fie realizate în cadrul unui control planificat sau inopinat,

de către un funcționar al administrației publice, împuternicit prin delegație, care în urma

constatărilor întocmește un proces-verbal de control sau un proces-verbal

contravențional, situație stabilită expres atât în Codul contravențional, cât și în Legea

nr. 131 din 08 iunie 2012 cu privire la controlul de stat asupra activității de

întreprinzător. În ambele cazuri, procesul-verbal este un act întocmit în urma

controlului inopinat sau planificat, în care se înregistrează constatările/rezultatele

controlului, după caz se prescriu modalități de înlăturare a încălcărilor și/sau măsuri

restrictive și, după caz, se constată contravenții și se prescriu sancțiuni.

A indicat reclamantul că la caz, lipsește delegația funcționarului, procesul-verbal

de constatare în urma controlului, prescripția și contravenientul, situație ce duce în mod

direct la nulitatea întregului proces administrativ petrecut în cauză pentru emiterea

dispoziției Preturii sect. Ciocana nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, iar în al doilea

rând, contrar art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, autoritatea publică, nu numai că

nu și-a motivat decizia referitor la situația de fapt a cauzei, dar și dispoziția contestată

nu întrunește nici condiția de structură a actului administrativ. Mai mult ca atât, un act

administrativ este precedat de notele informative și coordonarea colaboratorilor Preturii

sect. Ciocana, or, la elaborarea unui proiect de act administrativ, autorul proiectului sau

autoritatea responsabilă de elaborarea proiectului poate să formeze un grup de lucru,

alcătuit din specialiști în domeniu.

A mai indicat reclamantul că, la caz, cel puțin constatarea existenței temeiului de

demolare și evacuare urma să fie coordonată și susținută prin notă informativă de către

un specialist al Secției Urbanism și Arhitectură, conform competențelor. Coordonarea

și nota informativă a unui specialist al Secției Urbanism și Arhitectură lipsește, fapt ce

va fi stabilit în cadrul examinării cauzei. Or, în cauză, cel puțin fostul șef al secției urma

să semneze coordonarea proiectului de dispoziție.

Prin urmare a considerat reclamantul că în speță se atestă cu certitudine că

neglijarea de către autoritatea publică atât a procedurii de emitere a unei dispoziții de

demolare și evacuare, cât și a condiției de structură impuse de legislație prezintă un

viciu fundamental deosebit de grav, care în mod direct duce la nulitatea actului

administrativ.

În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că, la pct. 2.2. din Regulament,

autorul cooperează cu noțiuni concrete în privința persoanei/proprietarului care a ridicat

construcția ilegali, numindu-l contravenient.

Prin urmare, a considerat reclamantul că Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău

prin emiterea dispoziției contestate și punerea ei în aplicare, de facto, a înlăturat o

procedură legală de constatare a pretinsei încălcări contravenția prevăzută la art. 179

din Codul contravențional, lipsind reclamantul de garanțiile oferite de Legea

contravențională și neacordând acestuia posibilitatea de a se apăra, ceea ce denotă că

actul administrative contestat conține vicii deosebit de grave și acest lucru este evident,

4

situație ce impune anularea dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de

către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău.

A indicat reclamantul că de competența instanței de judecată ține examinarea

cauzelor contravenționale asupra construcțiilor neautorizate și emiterea hotărârilor cu

privire la recunoașterea vinovăției contravinientului cu dispinerea demolării/demontării

construcțiilor neautorizate.

A mai indicat reclamantul că construcția metalică (vulcanizație) a fost amplasată

pe strada XXXXXXXX nr.XX din municipiul Chișinău cu mult până la anul 2012,

planurile de amplasare fiind prelungite. În anul 2012 Pretura sectorului Ciocana a

demarat lucrările de construcție și repararea străzii XXXXX în perimetrul strada

XXXXXXXXXX și strada XXXXXXXXX din municipiul Chișinău, însă din

considerentul că amplasarea construcției metalică (vulcanizație) pe strada

XXXXXXXXXX nr.XX aducea incomodități la efectuarea lucrărilor de construcție și

reparație a drumului, în acest sens, Pretura sectorului Ciocana a venit cu propunerea de

a muta vulcanizația pe terenul din vecinătatea străzii XXXXXXXXXXX nr.XX, locul

unde a fost amplasată construcția. Astfel, se atestă că Pretura sectorului Ciocana,

gestionar al fondului funciar din sectorul Ciocana a municipiului Chișinău a coordonat

reamplasarea vulcanizației, situație ce este contrară celor invocate în dispoziția

contestată, precum că construcția metalică ocupă abuziv și samavolnic terenul public.

Faptele invocate vor fi demonstrate prin declarațiile martorilor în cadrul procesului de

judecată.

A evidențiat reclamantul că fiind posesor de bună credință la o porțiune din terenul

cu numărul cadastral XXXXXXX, reamplasarea construcției a fost efectuată chiar la

rugămintea Preturii.

A considerat reclamantul că în speță sânt aplicabile prevederile Codului civil în

redacția anului 2003, posesia unei porțiuni din terenul cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, care desparte terenurile de pe strada XXXXXXXXXXX nr. XX și

nr.XX cu destinație cale de comunicație, a început în anul 2012. Totodată, aceleași

prevederi ale Codului civil se regăsesc și la art. art. 492 și 495, 496 din Codul civil în

redacția 01 martie 2019.

În acest context, reclamantul a invocat că sunt aplicabile 2 situații: în primul rând

- înmânarea unei notificări despre restituirea sau eliberarea benevolă a terenului

(bunului) cu acordarea unui termen rezonabil și a doua: înaintarea unei acțiuni în

instanța de judecată cu privire la predarea bunului și demolarea/demontarea

construcțiilor. Ceea ce nu s-a făcut în speță. Iar nerespectarea procedurii legale de

revendicare a bunului din posesia altei persoane, decât titularul, duce la nulitatea

întregului proces administrativ inițiat în cauză.

Astfel, în acest sens, reclamantul a menționat că, la data de 12 octombrie 2020 a

depus la autoritatea emitentă a dispoziției contestate cerere prealabilă privind anularea

actului administrative, cât și cererea cu privire la suspendarea executării actului

administrativ. Termenul pentru examinarea cererii prealabile este de 15 zile de la

sesizarea autorității publice. Iar termenul de examinare a cererii de suspendare a

executării actului administrative este de 5 zile de la sesizare. Astfel, la data de 20

octombrie 2020, neprimind nici un răspund din partea autorității publice cu privire la

suspendarea executării actului administrative contestat, în conformitate cu prevederile

art. 214 din Codul administrative, a înaintat în instant de judecată cerere cu privire la

suspendarea actului administrativ. Despre faptul înaintării în instanța de judecată a

5

cererii privind suspendarea executării actului administrativ, a informat prin notificare

Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău. Respectiv din circumstanțe enunțate, reclamantul

a menționat că dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul

sect. Ciocana, mun. Chișinău nu putea fi executată până când instanța de judecată nu se

expune asupra cererii în temeiul art. 214 din Codul administrativ.

Însă, a relevat reclamantul că la data de 22 octombrie 2020, Pretura sect. Ciocana

mun. Chișinău a emis scrisoarea nr. 03-9/4271/1 din 22 octombrie 2020 prin care a

respins cererea prealabilă din motiv formal. Scrisoarea fiind expediată în adresa

Cabinetului Avocatului „Vulpe Alexandru” cu aviz recomandat, care a fost recepționată

la data de 23 octombrie 2020, ora 15.00.

În acest sens, reclamantul a menționat că reieșind din considerentul că refuzul

autorității fiind un act supus contestării, urma să fie pus în executare după termenul de

30 de zile, de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă

sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia.

A mai susținut reclamantul că la data de 23 octombrie 2020, ora 08:15 pe adresa

mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXXX nr.XX s-au prezentat reprezentanții

Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana în vederea executării

dispoziției Preturii sect. Ciocana, nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, iar demararea

lucrărilor de demontare și evacuare au fost efectuate la indicația vice-pretorului sect.

Ciocana, Dorel Istrati, care fiind la fața locului, nu deținea o delegație din partea

conducerii preturii ce i-ar permite punerea în executare a dispoziției contestate, mai

mult ca atât, că dispoziția este susceptibilă de atac și până la emiterea unei hotărâri pe

această cauză, nu este executorie.

A mai invocat reclamantul că o altă chestiune care urma a fi pusă în evidență era

faptul că terenul cu numărul cadastral XXXXXXX pe care a fost amplasată construcția

metalică (vulcanizație), conform informației publice de pe site-ul Agenției Servicii

Publice, asp.gov.md are destinația de cale de comunicație, care este în evidența

Direcției de transport și căi de comunicații a Consiliului municipal Chișinău și

nicidecum a Preturii sect. Ciocana, municipiul Chișinău. Iar gestionarul acestui drum

este Regia exploatare a drumurilor și podurilor „ExDrupo”, în competența căreia este

demolarea/demontarea construcțiilor neautorizate și evacuarea lor.

Respectiv, reclamantul a relevat că în prezenta cauză, demontarea și evacuarea

construcției metalice de către Întreprinderea Municipală Servicii Locative Ciocana este

una ilegală și abuzivă, situație ce impune întoarcerea executării dispoziției nr. 01-5/149

din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău.

A considerat reclamantul că temeiurile de fapt și de drept invocate și-au găsit

confirmarea în vederea anulării actului administrativ contestat și întoarcerea executării

actului administrativ contestat.

A solicitat reclamantul anularea dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020,

emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la demontarea și

evacuarea construcțiilor metalice din strada XXXXXXXXXXXX nr.XX - intersecție

cu strada XXXXXX ca fiind ilegală; dispunerea întoarcerii executării dispoziției

contestate, în partea în care aceasta a fost executată.

Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Roman Untilă împotriva Preturii sect.

Ciocana, mun. Chișinău privind anularea dispoziției Pretorului sect. Ciocana nr. 01-

6

5/149 din 03 octombrie 2020 „Cu privire la demontarea și evacuarea construcțiilor

metalice de pe strada XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXX”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 iulie 2021, Roman Untilă,

reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe a depus apel nemotivat împotriva hotărârea

din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a

hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

(f.d.81)

La 26 noiembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru

notificare lui Roman Untilă și reprezentantul acestuia avocatul Alexandru Vulpe copia

hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.91), care a fost recepționată de către ultimii la

data de 27 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei (f.d.92; 94), iar la 26 ianuarie 2022, Roman Untilă, reprezentat de

avocatul Alexandru Vulpe, a depus motivarea apelului. (f.d.98-103)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Roman Untilă, reprezentant de avocatul Alexandru Vulpe împotriva hotărârii din 01

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Roman Untilă, reprezentant de avocatul Alexandru Vulpe și a fost menținută

hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 120, 121/135)

Pentru a decide astfel instanța de apel analizând prevederile art. art. 20 alin. (2),

21 alin. (1) lit. f), 22 din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17

iunie 2016, prevederile art. 36 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului Nr.835-XIII din 17 mai 1996, prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) Legea cu

privire la comerțul interior, nr. 231 din 23 septembrie 2010, precum și prevederile

Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 10/2 din 09 octombrie 2017, în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei și argumentele invocate de apelant în cererea

de apel precum că, Pretura sect. Ciocana urma mai întâi a emite o Prescripție, la caz nu

pot fi reținute, or, de către autoritatea publică locală nu a fost emis nici un act permisiv

în vederea amplasării construcției metalice pe terenul municipal, aceasta fiind

amplasată abuziv. Iar, conform pct. 11 lit. t) al Regulamentului de organizare și

funcționare a preturilor de sector, aprobat prin Decizia CMC nr. 4/4 din 13 decembrie

2019, în teritoriul administrat pretorul constată și dispune, în sector, demontarea și

evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale staționare provizorii și unitățile

mobile de orice tip, neautorizate. Subsidiar, potrivit art. 101 din Codul funciar,

terenurile ocupate fără autorizație se restituie deținătorilor legitimi, fără ca ei să repare

cheltuielile făcute în timpul folosirii nelegitime a terenurilor. Aducerea terenurilor în

stare bună pentru folosință, inclusiv demolarea construcțiilor se face pe seama

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și a cetățenilor care le-au ocupat fără

autorizație. Restituirea terenului ocupat fără autorizație se face în baza hotărîrii

organelor de resort.

Astfel, drept urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele

faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, Colegiul specializat al instanței de

apel a concluzionat că, argumentele expuse de către Roman Untilă în cererea de apel

sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanța - reieșind din cumulul probelor

administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință

7

hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de

procedură civilă.

La 24 iunie 2022, Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe a depus

cerere de recurs nemotivată (f.d.137), iar la 08 august 2022 a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Roman Untilă (f.d.144/150).

În motivarea recursului a invocat că prima instanța cât și instanța de ape eronat au

apreciat faptul că Roman Untilă desfășoară activitate de comerț interior pentru servicii

de vulcanizare pe XXXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXXX ilegal,

cu ocuparea abuzivă a terenului care aparține cu drept de proprietate municipalității.

Susține recurentul că, în prezenta speță, nu există o atare Prescripție, nu a fost

stabilită o activitate economică fără acte permisibile, nu au stabilit persoana care a

construit/montat construcția metalică din XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada

XXXXXXX. În caz contrar, respectând procedura, drept probe concludente era să fie

prezentate atît un act de constatare a activității economice ilegale, era să fie stabilită

persoana ce practică activitate contrar legii cu sancționare, era să fie emisă și înmânată

Prescripția.

Menționează recurentul că posesorul de bună-credință care nu are dreptul să

posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei

îndreptățite. în cazul în care persoana îndreptățită, în prezenta cauză - Pretura sect.

Ciocana, mun. Chișinău, nu-și realizează dreptul, iar posesorul consideră pe bună

dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare, fructul bunului și drepturile

aparțin posesorului. Respectiv, încetarea posesiei urma să aibă loc prin somare

(Prescripție). Însă nu a fost prezentat nici un Proces-verbal de constatare și nici o

Prescripție. Or, în prezenta speță nu există aceste acte procedurale, iar dispoziția

Pretorului sect. Ciocana, mun. Chișinău a fost emisă contrar procedurii legale

Mai invocă recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au lăsat fără

examinare circumstanțele de fapt și de drept invocate de reclamant, iar circumstanțele

importante pentru cauză nu au fost elucidate pe deplin. Astfel, i-a încălcat dreptul

apelantului, la un proces echitabil garantat de art.6§l Convenția CEDO.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 mai 2022, fiind

notificat prin intermediul poștei electronice avocatului Alexandru Vulpe care

acționează în interesele lui Roman Untilă la data de 25 mai 2022, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.136)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 10 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Roman Untilă și reprezentantului

8

acestuia avocatul Alexandru Vulpe în data de 07 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizele de recepție anexate la materialele cauzei. (f.d.141; 143)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 08 august 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa intimatei Pretura sect. Ciocana,

municipiul Chișinău copia cererii de recurs depusă de Roman Untilă, reprezentat de

avocatul Alexandru Vulpe, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.154).

Prin referința depusă la data de 05 septembrie 2022, Pretura sect. Ciocana, mun.

Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de Roman Untilă, reprezentat de

avocatul Alexandru Vulpe și menținerea deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău. (f.d.156/158)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

9

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

10