3ra-760/22 — privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-760/2022 2-20138625-01-3ra-28072022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, Gr. Daschevici, A. Bostan,) Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Untilă împotriva Preturii sectorului Ciocana, municipiul Chișinău privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel depusă de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe și a fost menținut hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 04 noiembrie 2020, Roman Untilă a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii sect.

Ciocana, mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a aflat despre existenta dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la demontarea și evacuarea construcțiilor metalice din strada XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXX.

A considerat reclamantul că dispoziția numită este una defavorabilă și ilegală, care fără respectarea procedurii de emitere a astfel de acte administrative individuale, prin care i se afectează și lezează grav drepturile prin demontare și evacuare, la data de 12 octombrie 2020, în temeiul art. 162 - 164 din Codul administrativ a depus la autoritatea emitentă cerere prealabilă prin care a solicitat anularea în tot a dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020. Odată cu înaintarea cererii prealabile, în conformitate cu prevederile art. 162 din Codul administrativ a depus și cererea privind suspendarea executării actului administrativ contestat (art. 172). A menționat reclamantul că, atât cererea prealabilă, cât și cererea privind suspendarea executării actului administrativ contestat au fost aduse la cunoștință Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana prin notificare, în vederea neadmiterii unui prejudiciu eminent pentru reclamant, și suplimentar a prezentat dovada plasării legale a construcției metalice în speță, aprobată de către arhitectul-șef al municipiului Chișinău încă în anul 2012. 1 Astfel, a considerat reclamantul că dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 emisă de către Pretorul sect.

Ciocana, mun. Chișinău este una ilegală și emisă contrar prevederilor legale, iar punerea în executare a ei duce în mod inevitabil la încălcarea drepturilor atât legale, cât și materiale, la data de 20 octombrie 2020, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Vulpe Alexandru, în conformitate cu prevederile art. 172 alin. (3) și 214 alin. (1) din Codul administrativ a depus cerere în instanța de judecată cu privire la suspendarea dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 emisă de Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău. A notat reclamantul că cererea privind suspendarea executării dispoziției contestate a fost adusă la cunoștință Preturii sect. Ciocana, mun. Chișinău în vederea respectării drepturilor reclamantului și procedurii administrative prevăzute la art. 171 alin. (4-5) din Codul administrativ.

A menționat reclamantul că, la 17 octombrie 2020, Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău a emis scrisorile nr. 03-0/4270 și nr. 03-9/4271 expediate în adresa reclamantului la data de 19 octombrie 2020 cu aviz simplu, prin care formal au solicitat un șir de acte, acordându-i reclamantului un termen de 2 zile de la recepționarea scrisorii. Recepționarea a avut loc la data de 21 octombrie 2020, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție. Astfel, reclamantul a avut la dispoziție termen până la data 23 octombrie 2020 pentru prezentarea actelor solicitate. A mai menționat reclamantul că, la 23 octombrie 2020, ora 14:20, a primit de la Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău refuzul în anularea dispoziției contestate prin scrisoarea nr. 03-9/4271/1 din 22 octombrie 2020, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de expediție a scrisorii, însă tot la data de 23 octombrie 2020, ora 08:00, Pretura sect.

Ciocana, mun. Chișinău a inițiat și a pus în aplicare executarea dispoziției contestate, mai mult de atât dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020 fiind parțial executată, contrar prevederilor legale, situație contrară prevederilor art. 171 alin. (4-5) și 172 din Codul administrativ, iar evacuarea a avut loc nu a întregului complex metalic (vulcanizație) cu copertină, dar a construcției metalice în interiorul căreia era utilajul de lucru al vulcanizații (utilajul pentru demontare/montare a anvelopelor, utilajul pentru balansarea roților și alte instrumente). În acest sens a menționat reclamantul că răspunsul emis de către Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău la data de 22 octombrie 2020, a fost doar formal, contrar situației de fapt și de drept a cauzei administrative.

Or, potrivit art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. A mai menționat reclamantul că, actul administrativ contestat prevede expres demolarea/demontarea unei construcții metalice contrar prevederilor legale. Demolarea/demontarea forțată contrar legii, presupune deteriorarea unui bun și aducerea unui prejudiciu eminent persoanei. Faptul că nu a prezentat acte de proprietate asupra construcției metalice, nu permite Preturii demontarea și evacuarea ei. Or, potrivit prevederilor Codului civil, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale, care pot fi evaluate în bani, aparținând unor persoane fizice sau juridice.

A susținut reclamantul că, la caz, atât construcția metalică, cât și toate utilajele din interiorul ei sunt bunuri mobile de valoare, iar înregistrarea lor în Registre de stat nu este prevăzut de lege. Mai mult ca atât, posesorul este prezumat proprietar al bunului. Această prezumție nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în 2 Registrul public. Posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a stăpânirii de fapt a bunului. A mai susținut reclamantul că Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău a insistat la faptul că construcția metalică este un bun la care proprietarul a refuzat, dar totodată însăși autorul actului administrativ contestat insistă la faptul că cu ajutorul construcției metalice (vulcanizare) a avut loc o activitate.

Astfel, emiterea unui act administrativ defavorabil și ilegal prin care s-a dispus violarea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, care în alte condiții cu înmânarea unei prescripții, putea fi realizat benevol. A relatat reclamantul că Pretura sect. Ciocana, mun.

Chișinău motivându-și soluția la emiterea actului administrativ contestat, fără respectarea procedurii stabilite de lege și Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014, emitentul a reținut în actul său că în urma constatării activității ilegale, ocupării abuzive și samavolnice a terenului public ca ulterior făcând trimitere la prevederile din regulament, care stabilește cadrul juridic unitar și condițiile în care se desfășoară activitatea de demolare/desființare a construcțiilor executate ilegal pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, care, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, sunt considerate ca fiind executate neautorizat.

Prevederile Regulamentului își au aplicabilitatea în activitatea de demolare/desființare a construcțiilor executate ilegal pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, activitate încredințată preturilor de sector. În altă ordine de idei, reclamantul a invocat faptul că la pct. 2.2 din regulamentul menționat, prevede și faptul că reprezentantul preturii are obligația să inspecteze și să identifice persoana/proprietarul care a ridicat construcția ilegal (contravenientul), căruia îi înmânează prescripția privind suspendarea lucrărilor neautorizate, demolarea, demontarea, evacuarea și aducerea terenului/construcției la forma inițială. Preturile de sector vor asigura evidența strictă a prescripțiilor eliberate într-un registru special.

Astfel, a susținut reclamantul că la caz, până la emiterea dispoziției de demontare/evacuare, reprezentanții Preturii urmează să întreprindă un șir de măsuri: să constate că construcția este ilegală, să identifice persoana/proprietarul care a ridicat construcția și să înmâneze Prescripția cu privire la demontarea, evacuarea și aducerea terenului la forma inițială. Deci, Prescripția are drept scop demontarea și evacuarea benevolă de pe terenul public, cu forțele și resursele proprii ale persoanei/proprietarului construcției.

Și abia după ce se respectă condițiile indicate la pct. 7 și nu se respectă de către proprietarul construcției, se pune în aplicare prevederile pct. 2.4 din Regulament, care impune verificarea lucrărilor executate conform prescripției se face de către reprezentantul preturii, care, în cazul nerespectării prescripției, informează pretorul și propune emiterea dispoziției referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor executate ilegal și aducerea terenului/construcției la forma inițială. A mai indică reclamantul că, în speță, măsurile/obligațiile stabilite expres la pct. 2.1. - 2.4. din Regulament nu au avut loc, respectiv, în lipsa acestor măsuri, nu poate fi emisă dispoziția Preturii sectorului Ciocana nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, situație ce denotă vizibil că actul administrativ în speță este emis ilegal, situație ce impune anularea lui.

Totodată, în textul dispoziției contestate, autorul indică că în urma constatării activității ilegale axându-se pe prevederile Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, abrogat prin decizia CMC nr. 10/2 din 09 3 iunie 2017, pe când Regulamentul a fost abrogat la dat de 01 octombrie 2020, cu emiterea unui nou Regulament de comerț prin decizia CMC nr. 17/5 din 01 octombrie 2020. Astfel, se atestă că la data de 03 octombrie 2020 emitentul dispoziției contestate are la bază prevederile unui Regulament abrogat, situație inadmisibilă într-un stat de drept.

O altă situație relevanta în opinia reclamantului a constituit și faptul că constatările activității ilegale ar urma să fie realizate în cadrul unui control planificat sau inopinat, de către un funcționar al administrației publice, împuternicit prin delegație, care în urma constatărilor întocmește un proces-verbal de control sau un proces-verbal contravențional, situație stabilită expres atât în Codul contravențional, cât și în Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător. În ambele cazuri, procesul-verbal este un act întocmit în urma controlului inopinat sau planificat, în care se înregistrează constatările/rezultatele controlului, după caz se prescriu modalități de înlăturare a încălcărilor și/sau măsuri restrictive și, după caz, se constată contravenții și se prescriu sancțiuni.

A indicat reclamantul că la caz, lipsește delegația funcționarului, procesul-verbal de constatare în urma controlului, prescripția și contravenientul, situație ce duce în mod direct la nulitatea întregului proces administrativ petrecut în cauză pentru emiterea dispoziției Preturii sect. Ciocana nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, iar în al doilea rând, contrar art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, autoritatea publică, nu numai că nu și-a motivat decizia referitor la situația de fapt a cauzei, dar și dispoziția contestată nu întrunește nici condiția de structură a actului administrativ. Mai mult ca atât, un act administrativ este precedat de notele informative și coordonarea colaboratorilor Preturii sect.

Ciocana, or, la elaborarea unui proiect de act administrativ, autorul proiectului sau autoritatea responsabilă de elaborarea proiectului poate să formeze un grup de lucru, alcătuit din specialiști în domeniu. A mai indicat reclamantul că, la caz, cel puțin constatarea existenței temeiului de demolare și evacuare urma să fie coordonată și susținută prin notă informativă de către un specialist al Secției Urbanism și Arhitectură, conform competențelor. Coordonarea și nota informativă a unui specialist al Secției Urbanism și Arhitectură lipsește, fapt ce va fi stabilit în cadrul examinării cauzei. Or, în cauză, cel puțin fostul șef al secției urma să semneze coordonarea proiectului de dispoziție.

Prin urmare a considerat reclamantul că în speță se atestă cu certitudine că neglijarea de către autoritatea publică atât a procedurii de emitere a unei dispoziții de demolare și evacuare, cât și a condiției de structură impuse de legislație prezintă un viciu fundamental deosebit de grav, care în mod direct duce la nulitatea actului administrativ. În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că, la pct. 2.2. din Regulament, autorul cooperează cu noțiuni concrete în privința persoanei/proprietarului care a ridicat construcția ilegali, numindu-l contravenient. Prin urmare, a considerat reclamantul că Pretorul sect. Ciocana, mun.

Chișinău prin emiterea dispoziției contestate și punerea ei în aplicare, de facto, a înlăturat o procedură legală de constatare a pretinsei încălcări contravenția prevăzută la art. 179 din Codul contravențional, lipsind reclamantul de garanțiile oferite de Legea contravențională și neacordând acestuia posibilitatea de a se apăra, ceea ce denotă că actul administrative contestat conține vicii deosebit de grave și acest lucru este evident, 4 situație ce impune anularea dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău. A indicat reclamantul că de competența instanței de judecată ține examinarea cauzelor contravenționale asupra construcțiilor neautorizate și emiterea hotărârilor cu privire la recunoașterea vinovăției contravinientului cu dispinerea demolării/demontării construcțiilor neautorizate.

A mai indicat reclamantul că construcția metalică (vulcanizație) a fost amplasată pe strada XXXXXXXX nr.XX din municipiul Chișinău cu mult până la anul 2012, planurile de amplasare fiind prelungite. În anul 2012 Pretura sectorului Ciocana a demarat lucrările de construcție și repararea străzii XXXXX în perimetrul strada XXXXXXXXXX și strada XXXXXXXXX din municipiul Chișinău, însă din considerentul că amplasarea construcției metalică (vulcanizație) pe strada XXXXXXXXXX nr.XX aducea incomodități la efectuarea lucrărilor de construcție și reparație a drumului, în acest sens, Pretura sectorului Ciocana a venit cu propunerea de a muta vulcanizația pe terenul din vecinătatea străzii XXXXXXXXXXX nr.XX, locul unde a fost amplasată construcția.

Astfel, se atestă că Pretura sectorului Ciocana, gestionar al fondului funciar din sectorul Ciocana a municipiului Chișinău a coordonat reamplasarea vulcanizației, situație ce este contrară celor invocate în dispoziția contestată, precum că construcția metalică ocupă abuziv și samavolnic terenul public. Faptele invocate vor fi demonstrate prin declarațiile martorilor în cadrul procesului de judecată. A evidențiat reclamantul că fiind posesor de bună credință la o porțiune din terenul cu numărul cadastral XXXXXXX, reamplasarea construcției a fost efectuată chiar la rugămintea Preturii.

A considerat reclamantul că în speță sânt aplicabile prevederile Codului civil în redacția anului 2003, posesia unei porțiuni din terenul cu numărul cadastral XXXXXXXXX, care desparte terenurile de pe strada XXXXXXXXXXX nr. XX și nr.XX cu destinație cale de comunicație, a început în anul 2012. Totodată, aceleași prevederi ale Codului civil se regăsesc și la art. art. 492 și 495, 496 din Codul civil în redacția 01 martie 2019. În acest context, reclamantul a invocat că sunt aplicabile 2 situații: în primul rând - înmânarea unei notificări despre restituirea sau eliberarea benevolă a terenului (bunului) cu acordarea unui termen rezonabil și a doua: înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată cu privire la predarea bunului și demolarea/demontarea construcțiilor.

Ceea ce nu s-a făcut în speță. Iar nerespectarea procedurii legale de revendicare a bunului din posesia altei persoane, decât titularul, duce la nulitatea întregului proces administrativ inițiat în cauză. Astfel, în acest sens, reclamantul a menționat că, la data de 12 octombrie 2020 a depus la autoritatea emitentă a dispoziției contestate cerere prealabilă privind anularea actului administrative, cât și cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ. Termenul pentru examinarea cererii prealabile este de 15 zile de la sesizarea autorității publice. Iar termenul de examinare a cererii de suspendare a executării actului administrative este de 5 zile de la sesizare.

Astfel, la data de 20 octombrie 2020, neprimind nici un răspund din partea autorității publice cu privire la suspendarea executării actului administrative contestat, în conformitate cu prevederile art. 214 din Codul administrative, a înaintat în instant de judecată cerere cu privire la suspendarea actului administrativ. Despre faptul înaintării în instanța de judecată a 5 cererii privind suspendarea executării actului administrativ, a informat prin notificare Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău. Respectiv din circumstanțe enunțate, reclamantul a menționat că dispoziția nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău nu putea fi executată până când instanța de judecată nu se expune asupra cererii în temeiul art. 214 din Codul administrativ.

Însă, a relevat reclamantul că la data de 22 octombrie 2020, Pretura sect. Ciocana mun. Chișinău a emis scrisoarea nr. 03-9/4271/1 din 22 octombrie 2020 prin care a respins cererea prealabilă din motiv formal. Scrisoarea fiind expediată în adresa Cabinetului Avocatului „Vulpe Alexandru” cu aviz recomandat, care a fost recepționată la data de 23 octombrie 2020, ora 15.00. În acest sens, reclamantul a menționat că reieșind din considerentul că refuzul autorității fiind un act supus contestării, urma să fie pus în executare după termenul de 30 de zile, de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia.

A mai susținut reclamantul că la data de 23 octombrie 2020, ora 08:15 pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXXX nr.XX s-au prezentat reprezentanții Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana în vederea executării dispoziției Preturii sect. Ciocana, nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, iar demararea lucrărilor de demontare și evacuare au fost efectuate la indicația vice-pretorului sect. Ciocana, Dorel Istrati, care fiind la fața locului, nu deținea o delegație din partea conducerii preturii ce i-ar permite punerea în executare a dispoziției contestate, mai mult ca atât, că dispoziția este susceptibilă de atac și până la emiterea unei hotărâri pe această cauză, nu este executorie.

A mai invocat reclamantul că o altă chestiune care urma a fi pusă în evidență era faptul că terenul cu numărul cadastral XXXXXXX pe care a fost amplasată construcția metalică (vulcanizație), conform informației publice de pe site-ul Agenției Servicii Publice, asp.gov.md are destinația de cale de comunicație, care este în evidența Direcției de transport și căi de comunicații a Consiliului municipal Chișinău și nicidecum a Preturii sect. Ciocana, municipiul Chișinău. Iar gestionarul acestui drum este Regia exploatare a drumurilor și podurilor „ExDrupo”, în competența căreia este demolarea/demontarea construcțiilor neautorizate și evacuarea lor. Respectiv, reclamantul a relevat că în prezenta cauză, demontarea și evacuarea construcției metalice de către Întreprinderea Municipală Servicii Locative Ciocana este una ilegală și abuzivă, situație ce impune întoarcerea executării dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul sect.

Ciocana, mun. Chișinău. A considerat reclamantul că temeiurile de fapt și de drept invocate și-au găsit confirmarea în vederea anulării actului administrativ contestat și întoarcerea executării actului administrativ contestat. A solicitat reclamantul anularea dispoziției nr. 01-5/149 din 03 octombrie 2020, emisă de către Pretorul sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la demontarea și evacuarea construcțiilor metalice din strada XXXXXXXXXXXX nr.XX - intersecție cu strada XXXXXX ca fiind ilegală; dispunerea întoarcerii executării dispoziției contestate, în partea în care aceasta a fost executată. Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Roman Untilă împotriva Preturii sect.

Ciocana, mun. Chișinău privind anularea dispoziției Pretorului sect. Ciocana nr. 01- 6 5/149 din 03 octombrie 2020 „Cu privire la demontarea și evacuarea construcțiilor metalice de pe strada XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXX”. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 iulie 2021, Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe a depus apel nemotivat împotriva hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

(f.d.81) La 26 noiembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru notificare lui Roman Untilă și reprezentantul acestuia avocatul Alexandru Vulpe copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.91), care a fost recepționată de către ultimii la data de 27 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.92; 94), iar la 26 ianuarie 2022, Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe, a depus motivarea apelului. (f.d.98-103) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Roman Untilă, reprezentant de avocatul Alexandru Vulpe împotriva hotărârii din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Roman Untilă, reprezentant de avocatul Alexandru Vulpe și a fost menținută hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 120, 121/135) Pentru a decide astfel instanța de apel analizând prevederile art. art. 20 alin. (2), 21 alin. (1) lit. f), 22 din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, prevederile art. 36 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului Nr.835-XIII din 17 mai 1996, prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) Legea cu privire la comerțul interior, nr. 231 din 23 septembrie 2010, precum și prevederile Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 10/2 din 09 octombrie 2017, în coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei și argumentele invocate de apelant în cererea de apel precum că, Pretura sect. Ciocana urma mai întâi a emite o Prescripție, la caz nu pot fi reținute, or, de către autoritatea publică locală nu a fost emis nici un act permisiv în vederea amplasării construcției metalice pe terenul municipal, aceasta fiind amplasată abuziv. Iar, conform pct. 11 lit. t) al Regulamentului de organizare și funcționare a preturilor de sector, aprobat prin Decizia CMC nr. 4/4 din 13 decembrie 2019, în teritoriul administrat pretorul constată și dispune, în sector, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale staționare provizorii și unitățile mobile de orice tip, neautorizate.

Subsidiar, potrivit art. 101 din Codul funciar, terenurile ocupate fără autorizație se restituie deținătorilor legitimi, fără ca ei să repare cheltuielile făcute în timpul folosirii nelegitime a terenurilor. Aducerea terenurilor în stare bună pentru folosință, inclusiv demolarea construcțiilor se face pe seama întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și a cetățenilor care le-au ocupat fără autorizație. Restituirea terenului ocupat fără autorizație se face în baza hotărîrii organelor de resort.

Astfel, drept urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, Colegiul specializat al instanței de apel a concluzionat că, argumentele expuse de către Roman Untilă în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanța - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință 7 hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă. La 24 iunie 2022, Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.137), iar la 08 august 2022 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Roman Untilă (f.d.144/150).

În motivarea recursului a invocat că prima instanța cât și instanța de ape eronat au apreciat faptul că Roman Untilă desfășoară activitate de comerț interior pentru servicii de vulcanizare pe XXXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXXX ilegal, cu ocuparea abuzivă a terenului care aparține cu drept de proprietate municipalității. Susține recurentul că, în prezenta speță, nu există o atare Prescripție, nu a fost stabilită o activitate economică fără acte permisibile, nu au stabilit persoana care a construit/montat construcția metalică din XXXXXXXXX nr. XX - intersecție cu strada XXXXXXX. În caz contrar, respectând procedura, drept probe concludente era să fie prezentate atît un act de constatare a activității economice ilegale, era să fie stabilită persoana ce practică activitate contrar legii cu sancționare, era să fie emisă și înmânată Prescripția.

Menționează recurentul că posesorul de bună-credință care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptățite. în cazul în care persoana îndreptățită, în prezenta cauză - Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău, nu-și realizează dreptul, iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare, fructul bunului și drepturile aparțin posesorului. Respectiv, încetarea posesiei urma să aibă loc prin somare (Prescripție). Însă nu a fost prezentat nici un Proces-verbal de constatare și nici o Prescripție. Or, în prezenta speță nu există aceste acte procedurale, iar dispoziția Pretorului sect. Ciocana, mun. Chișinău a fost emisă contrar procedurii legale Mai invocă recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au lăsat fără examinare circumstanțele de fapt și de drept invocate de reclamant, iar circumstanțele importante pentru cauză nu au fost elucidate pe deplin.

Astfel, i-a încălcat dreptul apelantului, la un proces echitabil garantat de art.6§l Convenția CEDO. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 mai 2022, fiind notificat prin intermediul poștei electronice avocatului Alexandru Vulpe care acționează în interesele lui Roman Untilă la data de 25 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.136) Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Roman Untilă și reprezentantului 8 acestuia avocatul Alexandru Vulpe în data de 07 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei.

(f.d.141; 143) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 08 august 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa intimatei Pretura sect. Ciocana, municipiul Chișinău copia cererii de recurs depusă de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.154).

Prin referința depusă la data de 05 septembrie 2022, Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe și menținerea deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.156/158) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din 9 Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Roman Untilă, reprezentat de avocatul Alexandru Vulpe se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 10