3ra-653/22 — anularea actului administrativ

3ra-653/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-653/22

2-19164567-01-3ra-28062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca – Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și Anatolie

Focșa,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Ecaterina Baltag împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Anatolie

Focșa cu privire la anularea actului administrativ individual,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 15 octombrie 2019, Ecaterina Baltag a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Anatolie Focșa cu privire

la anularea actului administrativ individual.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, potrivit

contractului individual de muncă nr. 107 din 8 iunie 2012, în baza ordinului nr. 21 din 8

iunie 2021, Vadim Baltag a fost angajat în calitate de controlor în cadrul Întreprinderii

Municipale „Salubrizare și Amenajare din or. Căușeni”, fondată în baza deciziei Căușeni

nr. 3/4 din 12 august 2003 a Consiliului orășenesc, administrator al căreia este Ecaterina

Baltag. La fel, cu acesta a fost semnat și contractul de răspundere materială deplină din

8 iunie 2012.

A indicat că Baltag Vadim a fost angajat în funcția respectivă în baza statelor de

personal a întreprinderii, care se afla în subordine directă a contabilului-șef Svetlana

Ochișan, care lunar îi elibera angajatului chitanțele pentru consumul de apă, pentru a fi

distribuite în sectorul încredințat al consumatorilor.

A menționat, că la 15 mai 2019, la Agenția Națională de Integritate a fost înregistrată

sesizare privind pretinsul conflict de interese admis de Ecaterina Baltag, prin

nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictelor de interese reale și

nesoluționarea acestora, precum și prin semnarea actelor administrative și juridice în

1

privința fiului său Vadim Baltag, persoană apropiată, astfel fiind admise conflicte de

interese consumate.

Reclamanta a subliniat că, la 30 septembrie 2019, prin actul de constatare nr. 97/13,

a fost constatat faptul admiterii de către ea a regimului juridic al conflictelor de interese,

prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictelor de interese reale și

nesoluționarea acestora, precum și prin semnarea actelor administrative și juridice în

privința fiului său Vadim Baltag, persoană apropiată, astfel fiind admise conflicte de

interese consumate, la fel, fiind dispusă sesizarea Primăriei orașului Căușeni în termen

de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea

încetării raporturilor de muncă ale Ecaterinei Baltag, cu decăderea Ecaterinei Baltag din

dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor electorale, pe un termen de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție,

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese, cu înscrierea Ecaterinei Baltag în registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data eliberării sau

destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

În opinia reclamantei, actul de constatare este ilegal și neîntemeiat, menționând că

Vadim Baltag a fost angajat în câmpul muncii fără admiterea cărorva abateri de la

legislația în vigoare, acesta având un drept garantat de Constituție și Codul Muncii, or,

angajarea acestuia ca un salariat de rând, potrivit statelor de personal, nu a reprezentat

nici pe departe împiedicarea și exercitarea obiectivă a funcției de administrator a

Ecaterinei Baltag, de vreme ce aceasta nu a încheiat un careva act juridic, ce ar influența

și ar urmări un scop preferențial de interes personal.

A subliniat că, asupra neadmiterii abaterilor de la legislația în vigoare de către

Ecaterina Baltag s-a expus Inspectoratul de Stat al Muncii prin scrisoarea din 9 februarie

2018, inclusiv și Procuratura Căușeni.

Deși la inițierea raportului de muncă între Întreprinderea Municipală „Salubrizare și

Amenajare” și Vadim Baltag, legea care guverna speța cazului a fost și este Constituția

Republicii Moldova, Codul Muncii, iar din partea reclamantei din contra, s-a coroborat

suplimentar întru evitarea interpretării incorecte a noțiunii de conflict de interese și

faptul anunțării fondatorului întreprinderii, precum că în cadrul întreprinderii date

activează fiul său.

A relatat că la caz, nu se atestă prezența unui conflict de interese real, raportul de

muncă fiind inițiat la 8 iunie 2012 și încetat la 13 aprilie 2018, prin depunerea cererii de

demisie, nefiind clar care a fost scopul și ce s-a urmărit prin această sesizare depusă la

Autoritatea Națională de Integritate și în ce măsură angajarea lui Vadim Baltag a

influențat imparțialitatea și obiectivitatea administratorului întreprinderii, care a activat

și activează o perioadă îndelungată de timp, fără admiterea încălcărilor statutare.

Reclamanta a susținut că, prin actul de constatare s-a stabilit că Ecaterina Baltag,

contrar prevederilor legale, a semnat și emis ordinul nr. 27 cu privire la eliberarea din

funcție a lui Vadim Baltag, fără ca inspectorul de integritate să se expună asupra faptului,

de ce acest ordin contravine Constituției sau Codului Muncii.

Ecaterina Baltag a solicitat anularea actului de constatare nr. 97/13 din 30 septembrie

2019 a Autorității Naționale de Integritate.

2

Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins

cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 144, 153-158).

La 10 august 2020, Baltag Ecaterina a depus apel, care ulterior, la 23 octombrie

2020, a fost completat cu motivare împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (vol. I, f.d. 149-152a, 166-174).

Prin decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

depusă de Ecaterina Baltag, s-a casat hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre prin care, s-a admis cererea de chemare depusă

de Ecaterina Baltag și s-a anulat actul de constatare nr. 97/13 din 30 septembrie 2019 a

Autorității Naționale de Integritate (vol. II, f.d. 6, 7-19).

La 23 mai 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva

deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului

judecătoresc emis de Curtea de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 31 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.25-38, vol. II).

În argumentarea cererii de recurs recurenta a invocat că termenul de efectuare a

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților și limitărilor a fost introdus prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021

pentru modificarea unor acte normative, în vigoare din data de 29 octombrie 2021, prin

care s-au operat modificări și completări la Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate. Prin urmare, a susținut că, este eronată concluzia instanței de

apel că actul administrativ contestat a fost adoptat conform prevederilor Legii nr.

16/2008 cu privire la conflictul de interese, abrogată la 1 august 2016 și inspectorul de

integritate a aplicat retroactiv prevederile Legii.

Autoritatea Națională de Integritate a subliniat că Ecaterina Baltag, fiind subiect al

declarării, avea obligația să respecte principiile generale de evitare a conflictelor de

interese prevăzute la art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

intereselor personale. Astfel, Ecaterina Baltag, fiind în exercițiul funcției de șef al

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, a emis și semnat acte

administrative în privința persoanei apropiate, fiul Vadim Baltag.

La 20 mai 2022, Anatolie Focșa a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc emis de

Curtea de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 39-40, vol. II).

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanța de fond corect a

stabilit și aplicat cadrul legal, iar instanța de apel a interpretat eronat legea. Recurentul

a susținut că interpretarea eronată a legii de către Curtea de Apel Chișinău se probează

și prin decizia Curții Constituționale de inadmisibilitate a sesizărilor nr.101g/2020 și nr,

116g/2020 nr. 127 din 29 octombrie 2020, care a stabilit că art. 24 alin. (12) din legea

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale ( în vigoare

din 1 august 2016), care conține dispoziții tranzitorii, nu este aplicabil deoarece, în speță,

actul de constatare a conflictului de interese este emis de Autoritatea Națională de

Integritate pe 30 septembrie 2019. Respectiv, dacă actul de constatare era întocmit

anterior intrării în vigoare Legii nr. 133/2016 urma a fi aplicat principiul

neretroactivității legii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2022, însă date

privind notificarea dispozitivului acesteia lipsesc. Decizia motivată din 20 aprilie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Autorității Naționale de Integritate și lui

Anatolie Focșa, la 13 mai 2022, fapt confirmat prin avizul poștal (vol. II, f.d. 23-24).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a depus

recursurile în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 26 iunie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor depuse de

Autoritatea Națională de Integritate și Anatolie Focșa, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

La 7 iulie 2022, Anatolie Focșa a depus referință, prin care a menționat că decizia

din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și din acest considerent

susține recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, solicitând admiterea

cererii de recurs depuse, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârea primei

instanțe.

Prin referința din 3 august 2022, Ecaterina Baltag a susținut că decizia din 20 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele cauzei, solicitând respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile.

La 17 august 2022, examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Autoritatea

Națională de Integritate și Anatolie Focșa împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci

judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate

în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate,

iar intimata prin referință și-a expus opinia asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursurile, de a casa decizia din 20 aprilie 2022

a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din data de 31 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. c) că examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

4

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că în baza

deciziei nr. 3/4 din 12 august 2003 al Consiliului orășenesc al Primăriei Căușeni,

autoritatea publică locală a fondat Întreprinderea Municipală „ Salubrizare și

Amenajare”, iar Ecaterina Baltag a fost numită în funcția de șef-interimar al

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” (vol. I, f.d. 72).

Prin dispoziția nr. 139 din 17 august 2011 al Primarului orașului Căușeni, Ecaterina

Baltag a fost restabilită în funcția de șef-interimar al Întreprinderii Municipale

„Salubrizare și Amenajare Căușeni”, începând cu 17 august 2011 (vol. I, f.d. 71), care

potrivit art. 3 din legea nr. 133 din 17 iulie 2016.

În temeiul ordinului nr.21 din 8 iunie 2012, Ecaterina Baltag, în calitate de șef a

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, a dispus angajarea în

câmpul muncii a lui Vadim Baltag în cadrul întreprinderii. (vol. I, f.d. 87).

Potrivit contractului individual de muncă nr.107 din 8 iunie 2012, Vadim Baltag a

fost angajat în calitate de controlor în cadrul Întreprinderii Municipale „Salubrizare și

Amenajare Căușeni” (vol. I, f.d. 19-20).

Conform declarației nr. 256 din 24 octombrie 2017, Ecaterina Baltag a declarat

precum că ruda de gradul I, Vadim Baltag este angajat la Întreprinderea Municipală

„Salubrizare și Amenajare”, în funcție de controlor. ( vol. I, f.d. 23).

În baza solicitării din 21 februarie 2018, Anatolie Focșa a solicitat Autorității

Naționale de Integritate, verificarea cazului de angajare în funcție de controlor din cadrul

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a lui Vadim Baltag ( vol.

I, f.d. 49)

Prin ordinul nr. 27-c din 13 iunie 2018, Ecaterina Baltag, în calitate de director al

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, a dispus eliberarea din

funcție a lui Vadim Baltag ( vol. I, f.d.88).

Conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr.112/13 din 27 mai 2019,

Autoritatea Națională de Integritate a inițiat controlul privind respectarea regimului

juridic al conflictului de interese de către Ecaterina Baltag, director al Întreprinderii

Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” (vol. I, f.d. 56-57).

Totodată, prin scrisoarea nr.04/13/1020 din 31 mai 2019, Autoritatea Națională de

Integritate a solicitat de la Primăria or. Căușeni, prezentarea actelor confirmative privind

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către dna Baltag

Ecaterina (vol. I, f.d. 69).

5

Prin răspunsul nr. 02/1-24-642 din 6 iunie 2019, Primăria or. Căușeni a informat

Autoritatea Națională de Integritate că Ecaterina Baltag nu a informat Primăria or.

Căușeni, ca organ ierarhic superior, despre conflictul de interese în care se afla ( vol. I,

f.d. 70).

Potrivit actului de constatare cu nr. 97/13 din data de 30 septembrie 2019,

Autoritatea Națională de Integritate a constatat faptul admiterii din partea reclamantei

Ecaterina Baltag a regimului juridic al conflictelor de Interese prin nedeclararea în

modul și în termenul stabilit a conflictelor de interese reale și nesoluționarea acestora,

precum și prin semnarea actelor administrative și juridice în privința fiului său Vadim

Baltag persoană apropiată, astfel fiind admise conflicte de interes consumate;

s-a decis –sesizarea Primăriei or. Căușeni în vederea încetării raporturilor de muncă

ale Ecaterinei Baltag în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va

rămâne definitiv;

- decăderea Ecaterinei Baltag din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale pe o perioadă de la 3 ani

de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului

de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese;

- înscrierea Ecaterinei Baltag în Registrul de Stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data eliberării sau destituirii

din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese. (vol. I, f.d.10-12).

În dezacord cu actul de constatare nr. 97/13 din de 30 septembrie 2019, Ecaterina

Baltag, invocând lipsa de intenție de a încălca regimul declarării conflictelor de interese

și că nu i s-a adus la cunoștință despre regimul juridic al conflictului de interese a depus

prezenta acțiune, solicitând anularea acestuia și compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 31 iulie 2020, a respins

acțiunea depusă de către Ecaterina Baltag împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată, constatând încălcarea prevederilor Legii nr. 133 din 17 iulie

2016 de către subiectul declarării Ecaterina Baltag.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data de

20 aprilie 2022, a casat hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admis acțiunea depusă de către

Ecaterina Baltag, a anulat actul de constatare nr. 97/13 din de 30 septembrie 2019 emis

de către Autoritatea Națională de Integritate.

În opinia instanței de apel, Autoritatea Națională de Integritate, la emiterea actului

actul de constatare nr. 97/13 din de 30 septembrie 2019, nu a respectat termenul general

în care o procedură administrativă trebuie finalizată.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că pentru faptele Ecaterinei Baltag din

perioada anului 2012, inspectorul de integritate a emis un act administrativ ilegal, or, în

sensul art. 21 din Codul administrativ, inspectorul de integritate trebuia să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative, trebuia să-și exercite atribuțiile legale

conform scopului pentru care acestea au fost reglementate și nu era în drept să dispună

limitarea exercitării drepturilor și a libertăților reclamantei, în lipsa unor sancțiuni

prevăzute de legea în vigoare la data consumării faptelor.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind

rezultată din interpretarea eronată a stării de fapt și a normelor de drept material.

Astfel, pentru justa soluționare a speței, instanța de recurs urmează să stabilească

dacă Ecaterina Baltag, director al Întreprinderii Municipale „ Salubrizare și Amenajare

Căușeni”, prin acțiunile sale a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese prevăzut de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016.

Din conținutul art. 1, alin. (2) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 rezultă că scopul

acestei legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii

nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a

încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Deci, scopul acesteia este de a lua măsurile necesare ca subiectul declarării să nu

permită compromiterea procesului de luare a deciziilor oficiale și de administrație

publică din cauza intereselor și relațiilor lor personale.

În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 conflict de interese este

situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea

influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin

potrivit legii.

Conform aceleiași norme, interesul personal este orice interes material sau

nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană

privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți

economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații

necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale.

În conformitate cu art. 12, alin. (1) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, subiectul

declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în următoarele

categorii:

a) conflict de interese potențial;

b) conflict de interese real;

c) conflict de interese consumat.

Din conținutul aceleiași norme rezultă că conflictul de interese potențial reprezintă

situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția

unui conflict de interese real și care se declară în condițiile art.4–7. Conducătorul

ierarhic superior acordă consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect

al celui potențial.

Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau

de demnitate publică.

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la

7

luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).

Conform aliniatului (4) al art. 12 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, în cazul

apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a) să informeze

șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data

constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea

deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la

soluționarea conflictului de interese.

Din conținutul aliniatului (4) rezultă că Ecaterina Baltag, deținând funcția de

director al Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, soluționând

cererea de angajare și cererea de demisie a fiului său, Vadim Baltag, avea obligația să

declare conflictul real de interese până la semnarea actelor date.

În speță, Ecaterina Baltag a semnat ordinul nr. 21 din 8 iunie 2012 cu privire la

angajarea fiului său, Vadim Baltag, contractul individual de muncă nr. 107 din 8 iunie

2012, contractul cu privire la răspundere materială din 8 iunie 2012 și ordinul nr. 27-c

din 13 iulie 2018 cu privire la eliberarea din funcție a lui Vadim Baltag, fără a declara

preventiv și a soluționa conflictul de interese.

Astfel, Ecaterina Baltag, în calitate de director al Întreprinderii Municipale

„Salubrizare și Amenajare Căușeni”, a emis actele administrative, prin care a

angajat/demis o persoană apropiată, fără informarea Primăriei or. Căușeni, în modul

stabilit la alin. (5) al art. 12 al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale, despre situația de conflict de interese real în care se află și nu s-a abținut de

la emiterea actelor administrative până la soluționarea conflictului de interese.

În acest context instanța de recurs conchide ca fiind corectă concluzia Autorității

Naționale de Integritate, înserată în actul de constatare nr. 97/13 din 30 septembrie 2019,

precum că Ecaterina Baltag prin emiterea actelor administrative și anume ordinul nr. 21

din 8 iunie 2012 cu privire la angajarea fiului său, Vadim Baltag, contractul individual

de muncă nr. 107 din 8 iunie 2012, contractul cu privire la răspundere materială din 8

iunie 2012 și ordinul nr. 27-c din 13 iulie 2018 cu privire la eliberarea din funcție a lui

Vadim Baltag, a admis un conflict de interese consumat.

Argumentul Ecaterinei Baltag precum că nu a încheiat careva acte juridice ce ar

influența și urmări un scop preferențial de interes personal, instanța de recurs îl consideră

neîntemeiat, deoarece prin prisma Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 avea obligația de a

informa Primăria orașului Căușeni despre situația de conflict în care se afla în raport cu

persoana apropiată Vadim Baltag și să se abțină de la emiterea actului administrativ în

care avea interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate, până la

soluționarea conflictului de interese.

Or, din materialele cauzei se atestă că Ecaterina Baltag a încălcat regimul juridic al

conflictului de interese în raport cu fiul său Vadim Baltag.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond

precum că Ecaterina Baltag nu a informat în termenul stabilit despre conflictul de

interese în care s-a aflat, precum și a admis consumarea conflictului de interese prin

emiterea și semnarea actelor administrative, în prezența interesului personal rezultat din

relațiile cu persoana apropiată fiul, Vadim Baltag.

8

Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat nici argumentul Ecaterinei

Baltag invocat în instanța de apel, cât și în referința la recurs precum că la momentul

emiterii actului de constatare nu exista nici un conflict de interese, deoarece acesta a fost

soluționat la 13 aprilie 2018 prin încetarea raportului de muncă cu Vadim Baltag. Aici

urmează de reținut că conflictul se apreciază la data emiterii actului administrativ privind

angajarea lui Vlad Baltag în calitate de controlor și nu la data constatării.

Concluzia instanței de apel precum că Autoritatea Națională de Integritate a aplicat

retroactiv prevederile Legii nr. 133/2016 cu privire la declararea averii și intereselor

personale, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție o consideră eronată, or potrivit art. 24 alin. (12) din Legea sus

citată, situațiile de conflict de interese nesoluționate până la intrarea în vigoare a

prezentei legi, precum și cele apărute după intrarea ei în vigoare, se declară și se

soluționează conform prevederilor prezentei legi.

La fel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că instanța de apel a anulat actul de constatare n nr. 97/13 din

data de 30 septembrie 2019 emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost

constatat faptul încălcării de către Ecaterina Baltag a regimului juridic al conflictului de

interese, invocând nerespectarea termenului general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată.

În conformitate cu art. 60 alin. (1), (2) și (5) din Codul administrativ, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea

unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic

superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu toate

actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice

competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului

să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens. În mod excepțional, când în

procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită

timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai

mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10

alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictului de interese de către Ecaterina Baltag, conform cărora controlul averii și al

intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea

Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictului de interese de către Ecaterina Baltag, după

repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în

mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

9

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

Prevederile art. 32 alin. (1), (3-4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictului de interese de către Ecaterina Baltag,

stabilesc că în procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de

integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse

controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării

mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe

durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în decursul

a 3 ani după încetarea acesteia. În procesul de control al averii și intereselor personale,

inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane

juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și

informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de

integritate, subiecții menționați la alin.(3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen

de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format electronic,

datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de

zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel.

Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de

lege.

La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este

reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, stipulează că normele juridice generale sînt aplicabile fie

tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de

subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sînt

aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că procedura administrativă în cadrul

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu prevede în mod

expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Legea nominalizată stabilește

mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze

anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general.

Astfel, art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictului de interese de către Ecaterina Baltag, prevede că, în

termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează

verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de

10

integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența

bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a

intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de

avere și interese personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate.

Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a

controlului sau de refuz al inițierii controlului.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a aplicat doar prevederile art.

60 din Codul administrativ, în circumstanțele în care legea specială ce reglementează

procedura efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și anume Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, stabilește mai multe

termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni,

care cumulativ depășesc termenul general prevăzut de art. 60 din Codul administrativ.

Or, instanța de apel urma să examineze respectarea termenului general în care o

procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma legii speciale în coroborare cu

art. 27 din Codul administrativ, care prevede că, în cazul în care prezentul cod sau alte

legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

Instanța de recurs relevă că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede expres termenul general în care procedura

administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or, procedura de efectuare a

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică întreprinderea de către inspectorul

de integritate a mai multor acțiuni pentru acumularea informațiilor și materialelor

necesare stabilirii circumstențelor cauzei, ceea ce necesită un termen nedeterminat, din

motiv că nu se cunoaște inițial care va fi comportamentul participanților la procedura

administrativă și dacă aceștia vor reacționa în termenele stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că procedura administrativă inițiată

de inspectorul de integritate în cadrul unui control este mult mai complexă și necesită

un termen mai extins decât cel general prevăzut de art. 60 din Codul administrativ, întru

efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea demersurilor, interpelărilor,

răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea înscrisurilor, care se face și prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă de timp mai mare. Totodată,

instanța de recurs remarcă că procedura administrativă în fiecare caz este diferită, din

motiv că aceasta demarează în dependență de complexitatea acțiunilor întreprinse în

cadrul efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și a numărului de

persoane implicate în această procedură.

Or, din acest motiv legiuitorul nu a operat cu un termen general, în care trebuie

finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

În concluzie completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție acceptă criticile formulate de către autoritatea recurentă în

susținerea netemeinicii cererii de chemare în judecată, ori Autoritatea Națională de

11

Integritate la emiterea actului de constatare a respectat prevederile legale și corect a

stabilit că Ecaterina Baltag, prin semnarea contractul individual de muncă nr. 107 din 8

iunie 2012, contractul cu privire la răspundere materială din 8 iunie 2012 și ordinul nr.

27-c din 13 iulie 2018 cu privire la eliberarea din funcție a lui Vadim Baltag a admis

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că persoanele care

exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul

activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor

(Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy

și Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145) (DCC nr. 143 din 16 decembrie

2019, §§ 26-27).

Astfel, soluția instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii depusă de către

Ecaterina Baltag împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului

de constatare nr. 97/13 din de 30 septembrie 2019 este corectă, iar decizia instanței de

apel este greșită și contrară prevederilor legale și stării de fapt.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

decide :

Se admit recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și Anatolie

Focșa.

Se casează decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă

decizie, prin care se menține hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Ecaterina

Baltag împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca – Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

12