3ra-756/22 — anularea actului administrativ si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-756/22 — anularea actului administrativ si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-756/22

2-21174357-01-3ra-27072022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc )

DECIZIE

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Viorel Larschi împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 25 noiembrie 2021, reclamantul Viorel Larschi a depus la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de

judecată.

La 03 ianuarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus, prin intermediul

Serviciului de evidență și documentare procesuală, cerere cu privire la strămutare

acțiunii de contencios administrativ la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

strămutat cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Viorel Larschi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului administrativ, după competență la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin

contractul individual de muncă nr. 1 din 3 august 2015 a fost angajat în calitate de

director comercial la Societatea pe Acțiuni „FEE-Nord” pe o perioadă nedeterminată.

Potrivit clauzelor contractului, precum și pct. 19-22 din regulamentul de activitate

al Societății aprobat prin decizia nr. 2 din 31 iulie 2015 a Consiliului societății,

directorul comercial este persoană cu funcție de răspundere cu atribuții în unele direcții

de activitate ale Societății pe Acțiuni „FEE-Nord” legate de relațiile cu consumatorii.

1

Pe parcursul activității, în cazul absenței directorului-general al întreprinderii

funcțiile sale, prin deciziile Consiliului Societății pe Acțiuni „FEE - Nord”, periodic

erau exercitate de către reclamant.

Astfel, pe parcursul anului 2017 la care se face referință în Actul contestat, întru

asigurarea activității societății din data de 31 martie pînă la 31 decembrie periodic a

exercitat funcția nominalizată.

Prin informația nr. 04-25/2083 din 27 aprilie 2021 a Inspectoratului de Integritate

al Autorității Naționale de Integritate, i s-a comunicat că în privința sa a fost inițiat

controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin solicitarea nr. 04-25/5102 din 10 septembrie 2021, reclamantul a fost invitat

să-și expună opinia asupra admiterii conflictului de interese consumat apărut ca urmare

a exercitării funcției de Director general interimar al Societății pe Acțiuni „FEE-Nord”.

Prin răspunsul nr. 9241 din 30 septembrie 2021, a comunicat că, a exercitat funcția

de director general, cu asigurarea interimatului începând cu data de 23 mai 2017,

deoarece Veaceslav Moldovan a demisionat din funcția de director – general

Interimatul a încetat la data de 20 iunie 2017, odată cu numirea altui director general al

Societății pe Acțiuni „FEE-Nord”.

A subliniat că, în perioada respectivă, Stela Larschi era angajată în calitate de

secretar în cadrul Societății pe Acțiuni „FEE-Nord” și se afla în subordinea

directorului general, astfel încât, în vederea evitării conflictului de interes și evitării

desfășurării activității profesionale în raporturi ierarhice nemijlocite cu o rudă în cadrul

aceleiași entități publice, cu acordul salariatului, aceasta a fost transferată în funcția

vacantă de economist desfaceri în Secția deservire consumatori cu începere de la 25

mai 2017.

A menționat că, în cadrul Secției deservire consumatori Stela Larschi se

subordonează șefului Secției Deservire Consumatori și nu directorului general sau

directorului comercial, astfel încât starea de incompatibilitate a fost soluționată.

Reclamantul a mai indicat că, în calitate de director comercial nu a semnat și nu

semnează careva acte juridice sau administrative în privința Stelei Larschi.

În pofida argumentelor indicate în răspunsul nominalizat, la 12 noiembrie 2021,

prin intermediul oficiului poștal, a recepționat actul de constatare nr. 358/25 din 28

octombrie 2021 al Autorității Naționale de Integritate.

În opinia reclamantului, actul administrativ individual a fost emis prin derogare de

la principiul legalității și oportunității, prin încălcarea formalităților procedurale pentru

emiterea actelor administrative individuale din care considerente urmează a fi anulat.

Reclamantul a indicat că inspectorul Inspectoratului de Integritate a întocmit actul

de constatare cu încălcarea termenului de prescripție privind aplicarea sancțiunii pentru

încălcarea situației conflictului de interese.

A susținut că inspectorul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de

Integritate a stabilit eronat și fără temei că, în perioada supusă controlului, ar fi deținut

calitatea de subiect al declarării în temeiul art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la

conflictul de interese, exercitând funcția de Director general interimar al Societății pe

Acțiuni „FEE - Nord”.

Reclamantul a subliniat că, nu a fost și nu este subiect al declarării în temeiul art. 3

alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la conflictul de interese. Or, conflictul de interese

reprezintă confruntarea/impactul dintre obligațiile și atribuțiile subiectului declarării

(funcționarul public, primar, director, președinte de raion, procuror, etc.) din calitatea

2

sa publică, cu interesele și doleanțele sale personale din calitatea de persoană privată.

Astfel, restricția în ierarhie, interzice faptul ca funcționarul public să exercite o funcție

publică având în subordinea nemijlocită o rudă directă (părinte, frate, soră, fiu, fiică)

sau a unei rude prin afinitate (soț/soție, părinte, frate și soră a soțului/soției) în cadrul

aceleiași autorități publice.

Analizând cazul prin prisma Legii nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea

Clasificatorului unic al funcțiilor publice, cu modificările operate ulterior, a conchis că

funcția deținută de reclamant la Societatea pe Acțiuni „ FEE - Nord” de director

comercial, precum și funcția de interimar al directorului general al acestei societăți nu

se încadrează în Clasificatorul funcțiilor publice.

Respectiv, urma de stabilit existența diferenței dintre conducătorii organizațiilor

publice și adjuncții acestora (invocat de inspectorul ANI) cu funcția de răspundere într-

o întreprindere comercială, ceea ce lipsește la caz.

A notat că funcția reclamantului în cadrul societății este una de răspundere și

nicidecum una publică, circumstanță ce derivă din prevederile art. 2 și 3 din Legea nr.

1134 din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni, Statutul Societății pe Acțiuni

„FEE-Nord” și Regulamentul de activitate al Societății.

Societatea pe Acțiuni este societatea comercială al cărei capital social este în

întregime divizat în acțiuni și ale cărei obligații sânt garantate cu patrimoniul societății,

este persoană juridică care își desfășoară activitatea în temeiul legii, altor acte

legislative și statutului societății.

În același timp, a indicat că organizațiile/instituțiile publice sânt persoane juridice

de drept public, finanțate din contul bugetului public național, care are în calitate de

fondator statul, prin intermediul ministerelor, Cancelariei de stat sau altă autoritate

administrativă centrală. Confundarea acestor noțiuni, precum și aplicarea eronată a

normelor de drept au generat întocmirea eronată și ilegală a actului de constatare nr.

358/25 din 28 octombrie 2021.

Reclamantul a susținut că, nu s-a aflat în conflict de interese real, nu a încălcat

regimul juridic al conflictelor de interese, nu a luat decizii și nu a semnat nici un act în

privința soției sale, Stela Larschi.

Așadar, în perioada exercitării funcției de interimat al Directorului general de la 23

mai 2017 până la 20 iunie 2017, cunoscând că Stela Larschi era angajată în calitate de

secretar în cadrul Societății pe Acțiuni „FEE-Nord” și se afla în subordinea

directorului general, a întreprins acțiuni prompte în vederea evitării conflictului de

interes și evitării desfășurării activității profesionale în raporturi ierarhice nemijlocite

cu o rudă în cadrul aceleiași entități publice. Astfel, cu acordul salariatului, Stela

Larschi a fost transferată în funcția vacantă de economist desfaceri în Secția deservire

consumatori cu începere de la 25 mai 2017.

În cadrul acestei secții, Stela Larschi se subordona șefului Secției Deservire

Consumatori și nu directorului general sau directorului comercial, astfel încât, prin

acest transfer a fost evitată și prevenită apariția oricăror conflicte de interese.

În opinia reclamantului, inspectorul urma cu precădere să demonstreze dacă a fost

afectată exercitarea imparțială și obiectivă a funcției deținute, precum și dacă salariatul

Stela Larschi ar fi dispus de vreo beneficiere în urma acțiunilor reclamantului. Or, este

important a puncta că deslușind un conflict de interese potențial a retrogadat-o pe

angajată în funcție, cu acordul acesteia, prin transfer în funcția vacantă de economist

3

desfaceri. Astfel, urma de stabilit dacă a existat în circumstanțele reliefate un conflict

de interese real (atunci care sânt elementele lui), sau un conflict de interese potențial.

Reclamantul a reiterat că nu s-a aflat în situație de conflict de interese real, nu a

beneficiat/favorizat prin nici o modalitate pe Stela Larschi și a exercitat funcția

obiectiv, imparțial potrivit legii și Statutului întreprinderii.

Iar, acțiunile sale, întreprinse odată cu numirea în funcție, în special prin semnarea

actului administrativ de eliberare din funcție a Stelei Larschi, au avut un sigur scop -

de a preveni apariția oricărui conflict de interes real.

În opinia reclamantului, prin aceste acțiuni a aplicat corect norma legală, și-a

exercitat integru și onest atribuțiile de serviciu și a respectat regimul juridic al

conflictelor de interese.

Un alt aspect prin care se invocă ilegalitatea actului administrativ este motivarea

superficială a actului de constatare, ne coroborarea informațiilor acumulate,

documentelor recepționate cu legislația în vigoare.

A remarcat că, una dintre condițiile de valabilitate a actului administrativ este

oportunitatea acestuia (art. 118 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ), care este

înțeleasă ca fiind caracterul util al acestora din punctul de vedere al intereselor statului.

În acest scop, actele administrative necesită a fi științific fundamentate și formulate

corect. Ele trebuie să reflecte destul de exact și clar scopul adoptării/emiterii lor, să

conțină informații exacte și verificate. Extrem de important este ca ele să prevadă și

mecanismul de transpunere în practică.

A subliniat că inspectorul Inspectoratului de Integritate eronat a indicat precum că

la 24 mai 2017 ar fi fost emis un alt ordin nr. 28-c din 24 mai 2021 în baza deciziei

Consiliului Societății pe Acțiuni „FEE-Nord” ca până la numirea noului director

general să asigure interimatul funcției. Din cele constatate de inspector se creează o

impresie greșită că reclamantul ar fi ocupat funcția de interimar al Directorului general

continuu pe parcursul anilor 2017 - 2021. Fapt care nu corespunde realității, infirmat

prin copiile ordinelor nr. 20-c din 31 martie 2017, nr. 22-c din 18 aprilie 2017, nr. 28-c

din 24 mai 2017, nr. 96-c din 11 decembrie 2017, nr. 98-c din 21 decembrie 2017 și

procesele-verbale al ședințelor Consiliului Societății pe acțiuni „FEE-Nord”.

În opinia reclamantului, inspectorul a indicat eronat că, pe perioada exercitării

funcției de Director general interimar ar fi semnat următoarele cereri, acte

administrative și juridice în privința persoanei apropiate „soție” - ordinul nr. 0-61 din

20 decembrie 2017 cu privire la plata adaosului în mărime de 5094 lei, Lista

personalului subdiviziunii Secției de deservire consumatori pentru plata premiului :

pentru luna noiembrie a anului 2017 din 20 decembrie 2017 - Stelei Larschi,

economist desfaceri - suma premiului 818,62 lei, or, ordinul și Lista nominalizate sînt

datate cu 28 decembrie 2017 și nu cu 20 decembrie 2017, care conțin alte sume de

plăți. Momentul dat, creează dubii referitor la modalitatea de examinare a cazului de

către Inspectoratul de Integritate, or, este evidentă o investigație superficială și ilegală.

Reclamantul a solicitat anularea actului de constatare nr. 358/25 din 28 octombrie

2021 a Autorității Naționale de Integritate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

chemare în judecată. S-a anulat actul de constatare nr. 358/25 din 28 septembrie 2021

(corect fiind 28 octombrie 2021)a Autorității Naționale de Integritate emis în privința

lui Viorel Larschi.

4

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că controlul privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese inițiat de inspectorul de

integritate, urmează să se realizeze cu respectarea strictă a dispozițiilor Codului

administrativ, în special, cu respectarea termenului de efectuare a controlului și

respectarea drepturilor persoanei supuse controlului.

Curtea de Apel Chișinău a notat că inspectorul de integritate a încălcat termenul de

efectuare a controlului inițiat în privința lui Viorel Larschi.

Instanța de fond a stabilit că Autoritatea Națională de Integritate a avut la

dispoziție un termen maxim de 90 zile pentru a finaliza procedura administrativă. Or,

art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative stipulează că normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor

sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și

pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sînt aplicabile în

exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În

caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte

normative de același nivel, se aplică norma specială.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că sesizarea în privința lui Viorel Larschi a

fost depusă pe 24 martie 2021 (f.d.2 dosar administrativ), procesul-verbal de inițiere a

controlului a fost emis la 26 aprilie 2021 (f.d.7-10 dosar administrativ), iar actul de

constatare a fost întocmit la 28 octombrie 2021 (f.d.14-20), ce denotă că inspectorul

de integritate a încălcat termenii de efectuare a controlului în privința reclamantului,

stabiliți de Codul administrativ, încălcare ce afectează legalitatea actului contestat.

La 22 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat,

care ulterior la 28 iulie 2022, a fost completat cu motivare împotriva hotărârii din 13

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc emis de

instanța de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de

chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că hotărârea din 13 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău este ilegală și neîntemeiată pe motiv că instanța de fond nu a

elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate, cât și a aplicat eronat normele de

drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.

În opinia recurentei, la examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate și

dovedite circumstanțele care au importanță la soluționarea cauzei, de asemenea au fost

încălcate normele de drept material. La examinarea cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău au fost reținute integral toate argumentele invocate de către partea

intimată/reclamant în cererea de chemare în judecată și susținute de către instanța de

fond și ignorată în totalmente poziția Autorității.

A menționat că poziția instanței de fond de a invoca, în prezenta cauză, a

prevederilor art. 60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ este una greșită și

irelevantă, deoarece, potrivit normei nominalizate supra, există și o excepție, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. Din motive justificate legale termenul general poate fi

prelungit cu cel mult 15 zile. Alin. (5) al aceluiași articol prevede prelungirea

termenului procedurii administrative până la 90 de zile.

Recurenta a subliniat că Codul administrativ, cât și Legile cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132/2016 și privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17/2016, Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017 sunt legi

5

organice, iar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în cazul în care între două acte normative cu

aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act

normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și

(4), circumstanță ce a fost ignorată de instanța de fond.

Așadar, instanța de fond eronat a constatat că, în speță poate fi aplicat termenul de

- 30 de zile de finalizare a procedurii administrative menționat în Codul administrativ,

deoarece Autoritatea la emiterea actelor de constatare se ghidează de prevederile

normelor speciale, care nu prevăd expres un termen de efectuare a controlului și

anume: Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și Legea nr. 82/2017 a

integrității. La caz, pentru actele de constatare ale inspectorilor de integritate, legea

specială - Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și

Legea nr. 82/2017 integrității, Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate prevede un șir de termeni de procedură realizați în interiorul procedurii

administrative (de exemplu: verificarea prealabilă a sesizării, pentru a decide inițierea

sau refuzul inițierii unui control - 15 zile; prezentarea informației solicitate de către

persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public ori privat în cadrul unui

control inițiat - 15 zile; prezentarea punctului de vedere de către persoana supusă

controlului - 15 zile; prezentarea punctului de vedere de către persoana supusă

controlului, urmare a invitației repetate a inspectorului de integritate - 15 zile, la

expirarea a 30 zile de la remiterea primei invitații neconfirmată ca și recepționată )

care, cumulativ, depășesc substanțial termenul general de 30 de zile statuat de Codul

administrativ.

Recurenta a opinat că instanța de fond a aplicat prevederile noilor modificări a legii

nr. 132/2016 operate prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 130 din 7

octombrie 2021, în vigoare din 29 octombrie 2021 (Monitorul Oficial 264-265/29

octombrie 2021)), care la momentul emiterii actului nu erau în vigoare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 13 iunie 2022, însă

date privind notificarea dispozitivului acesteia lipsesc. Hotărârea motivată din 13 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la 19 iulie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 204).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 iulie 2022, în adresa intimatului Viorel Larschi a fost expediată copia

recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

6

Până la examinarea recursului, Viorel Larschi nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu a prezentat referință.

La 28 septembrie 2022, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a

fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 10

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, de a casa

integral hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei

instanței de fond spre rejudecare, în alt complet de judecată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Din materialele cauzei rezultă că Viorel Larschi, prin contractul individual de

muncă nr. 1 de la 03 august 2015, a fost angajat în calitate de director comercial la

Societatea pe Acțiuni „FEE-Nord” pe o perioadă nedeterminată.

Potrivit clauzelor contractului dat, precum și pct. 19-22 din Regulamentul de

activitate al Societății aprobat prin decizia Consiliului conținut în procesul-verbal nr. 2

din 31 iulie 2015, directorul comercial este persoană cu funcții de răspundere cu

atribuții în unele direcții de activitate ale Societății pe Acțiuni „FEE-Nord” legate de

relațiile cu consumatorii.

Pe parcursul activității, în cazul absenței directorului-general al întreprinderii

funcțiile sale, prin deciziile Consiliului Societății pe Acțiuni „FEE - Nord”, periodic

erau exercitate de către Viorel Larschi

Prin informația nr. 04-25/2083 din 27 aprilie 2021 a Inspectoratului de Integritate

al Autorității Naționale de Integritate, reclamantului i s-a comunicat că în privința sa a

fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, iar

prin solicitarea nr. 04-25/5102 din 10 septembrie 2021, reclamantul a fost invitat să-și

expună punctul de vedere asupra admiterii conflictului de interese consumat apărut ca

urmare a exercitării funcției de director general interimar al Societății pe Acțiuni

„FEE-Nord”.

La 30 septembrie 2021, a prezentat răspunsul înregistrat cu nr. 9241 indicând că, în

legătură cu demisionarea din funcția de director – general a lui Veaceslav Moldovan,

7

în baza deciziei din 23 mai 2017 a Consiliului și conform ordinului nr. 28-C a exercitat

funcția de director general, cu asigurarea interimatului începând cu data de 23 mai

general al Societății pe Acțiuni „FEE-Nord”.

După cum se constată din înscrisurile anexate la dosar, în perioada de referință,

Stela Larschi era angajată în calitate de secretar în cadrul Societății pe Acțiuni „FEE-

Nord” și se afla în subordinea directorului general.

Ulterior, Stela Larschi a fost transferată în funcția vacantă de economist desfaceri

în Secția deservire consumatori cu începere de la 25 mai 2017, subordonându-se

Șefului Secției Deservire Consumatori.

La 12 noiembrie 2021, Viorel Larschi a recepționat Actul de constatare nr. 358/25

din 28 octombrie 2021 întocmit de Inspectoratul de Integritate al ANI în privința

reclamantului, prin care:

- s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

recurent, în perioada exercitării funcției de Director general interimar al Societății pe

Acțiuni „FEE-Nord” manifestat prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de

interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) -b), alin. (5), alin. (6) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și intereselor personale; nesoluționarea conflictelor

de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2) - (4) din Legea 9 nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale; emiterea actelor administrative și

încheierea/semnarea actelor juridice, menționate în prezentul act, fapt care a admis

consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii nr.

133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;

- s-a aplicat în privința lui Viorel Larschi interdicția de a exercita o funcție publică

sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3

ani de la data rămânerii definitive a Actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese;

- s-a dispus înscrierea reclamantului Viorel Larschi în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică,

de la data rămânerii definitive a Actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărîrii judecătorești, prin care s-a confirmat existența conflictului de

interese.

Nefiind de acord cu circumstanțele și constatările efectuate, Viorel Larschi a depus

cerere de chemare în judecată, solicitând anularea actului de constatare nr. 358/25 din

28 octombrie 2021 al Autorității Naționale de Integritate.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse, dispunând anularea Actului de constatare nr. 358/25 din 28

septembrie 2021 al Autorității Naționale de Integritate (corect fiind 28 octombrie

2021) (f.d. 189-197).

Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul

administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a

judecat cauza și a ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea

8

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor

de drept material.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor

lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când

autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

9

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prima instanță a anulat Actul de constatare nr. 358/25 din 28

octombrie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost constatat

faptul încălcării de către Viorel Larschi a regimului juridic a incompatibilităților,

invocând nerespectarea termenului general în care o procedură administrativă trebuie

finalizată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în conformitate cu art. 60 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată

este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Termenul general curge de la: data

prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de

către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control sau data înregistrării

cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost

transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea

publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest

sens.

Instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10 alin. (1) din

Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în

vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților

de către Viorel Larschi, conform cărora controlul averii și al intereselor personale ale

subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în

conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate. Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului incompatibilităților de către Viorel Larschi, după repartizarea

aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin. (3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

Dispozițiile art. 32 alin. (1), (3-4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului incompatibilităților de către Viorel Larschi, stabilesc că în

procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate

verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului,

precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a

funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata

exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în decursul a 3

ani după încetarea acesteia. În procesul de control al averii și intereselor personale,

inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane

juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și

informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de

integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte Autorității, în

10

termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format

electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de

zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel.

Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepțiile

prevăzute de lege.

La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire

la actele normative, stipulează că normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor

raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de

subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sînt

aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că procedura administrativă în cadrul

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu prevede în mod

expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Legea nominalizată

stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să

efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond eronat a aplicat prevederile art.

60 din Codul administrativ, în circumstanțele în care legea specială ce reglementează

procedura efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și anume, Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, stabilește mai multe

termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite

acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile, prevăzut de art. 60 din

Codul administrativ.

Or, instanța de fond urma să examineze respectarea termenului general în care o

procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma legii speciale în coroborare cu

art. 27 din Codul administrativ, care prevede că, în cazul în care prezentul cod sau alte

legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

Instanța de recurs relevă că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede expres termenul general în care procedura

administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or, procedura de efectuare

a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

11

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică întreprinderea de către

inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru acumularea informațiilor și

materialelor necesare stabilirii circumstanțelor cauzei, ceea ce necesită un termen

nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște inițial care va fi comportamentul

participanților la procedura administrativă și dacă aceștia vor reacționa în termenele

stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că procedura administrativă inițiată

de inspectorul de integritate în cadrul unui control, este mult mai complexă și necesită

un termen mai extins decât cel general prevăzut de art. 60 din Codul administrativ,

întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea demersurilor, interpelărilor,

răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea înscrisurilor, care se face și prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă de timp mai mare.

Totodată, instanța de recurs remarcă că procedura administrativă în fiecare caz este

diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de complexitatea acțiunilor

întreprinse în cadrul efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și a

numărului de persoane implicate în această procedură.

Or, din acest motiv legiuitorul nu a operat cu un termen general, în care trebuie

finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

De asemenea, întru susținerea poziției sale instanța de fond a menționat că

Autoritatea Națională de Integritate a inițiat și efectuat controlul în afara termenului

de trei ani de la potențiala admitere a conflictului de interese, adică contrar

dispozițiilor art. 33 alin. (3) și 37 alin. (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a considerat eronat că

speței sunt aplicabile prevederile art. 33 alin. (3) și 37 alin. (5) din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, având în vedere că

actul de contestare nr. 358/25 din 28 octombrie 2021 al Autorității Naționale de

Integritate a fost emis anterior apariției normelor respective.

Or, dispozițiile art. 33 alin. (3) și art. 37 alin. (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate au fost introduse prin Legea

pentru modificarea unor acte normative nr. 130 din 7 octombrie 2021, care au intrat în

vigoare la 29 octombrie 2021.

Respectiv, la momentul inițierii și efectuării controlului de către Autoritatea

Națională de Integritate, prevederile art. 33 alin. (3) și 37 alin. (5) din Legea nr. 132

din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu erau în vigoare

și prin urmare nu pot fi aplicate situaților de până la 29 octombrie 2021.

Subsidiar, Colegiul lărgit invocă că Curtea de Apel Chișinău a anulat un act al

Autorității de Integritate Națională din 28 septembrie 2021, deși din materialele cauzei

se denotă că actul contestat de Viorel Larschi a fost emis la 28 octombrie 2021.

Așadar din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că Curtea de Apel Chișinău eronat a

12

examinat prezentul litigiu doar prin prisma respectării termenului prevăzut de Codul

administrativ, în care o procedură administrativă urmează a fi finisată, și a omis să

examineze temeinicia Actului de constatare nr. 358/25 din 28 octombrie 2021, emis de

Autoritatea Națională de Integritate, prin prisma normele de drept material care

reglementează regimul juridic al incompatibilităților.

Prin urmare, un aspect important prezintă și faptul că instanța care judecă cauza își

păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea

drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale

ale cauzei.

În rezultat, aceste circumstanțe sunt apreciate de către Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept erori judiciare,

care nu pot fi corectate de către instanța de recurs. Or, instanța de apel nu s-a expus

asupra fondului cauzei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, de a casa

hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Conform art. 247 și art. 248 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Viorel Larschi împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca -Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

13