3ra-900/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-900/22 2-19089573-01-3ra-05092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Ala Popa cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa și menținută hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 26 martie 2019 Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Ala Popa cu privire la anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 60 din 04 martie 2019. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Alexei Dimitrov a indicat că, la data de 04 martie 2019 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost emisă decizia nr. 60,

prin care s-a constatat faptul încălcării de către Alexei Dimitrov a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a)-c) și art. 5 1 alin. (1) din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce o vizează pe Ala Popa. Reclamantul a menționat că, la data de 11 decembrie 2018, în urma unui proces de judecată inițiat în urma încălcării ordinii publice de către proprietarul localului de agrement, S.R.L. „Capitoles Park”, între reclamantul Alexei Dimitrov și avocatul părții oponente, Ala Popa, s-a iscat un conflict. Acțiunile reclamantului Alexei Dimitrov, precum și ale avocatului Ala Popa s-au petrecut într-un loc monitorizat video.

Totodată reclamantul Alexei Dimitrov a realizat o înregistrare video de pe telefonul mobil personal, care ulterior a fost dată publicității fiind plasată în spațiul online pe adresa www.youtube.com. Fiind preluată de presă în cadrul știrilor difuzate, înregistrarea video și propriu-zis incidentul a stârnit un puternic impact mediatic remarcându-se că avocatul Ala Popa face uz de minciună și denaturează faptele, ultima formulând în cele din urmă plângeri împotriva reclamantului Alexei Dimitrov. Reclamantul a susținut că, la caz, nu există temeiuri de fapt și de drept de a fi catalogat drept operator și nici persoană împuternicită de către operator, în temeiul art. 3 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, întrucât în acțiunile realizate de către reclamantul Alexei Dimitrov la data de 11 august 2018, precum și în cele ulterioare nu se întrunesc caracteristice indicate în art. 3 din Legea nominalizată.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Ala Popa, privind anularea actului administrativ. S-a anulat ca ilegală decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 60 din 04 martie 2019, în cadrul examinării petiției cu nr. P.A.-09/19 din 04 ianuarie 2019 (f.d. 108, 119-126, Vol. I). La data de 14 februarie 2020 Ala Popa a depus apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii (f.d.

116-117, Vol. I). La data de 28 februarie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 130, Vol. I). Hotărârea motivată din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Alei Popa și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la data de 28 februarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS9350067128AS și nr. DS9350067127AS, anexate la actele cauzei (f.d.

128, 129, Vol. I). La data de 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul 2 Râșcani (f.d. 136-141, Vol. I). Iar, la data de 26 ianuarie 2021 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel suplimentar (f.d. 241-243, Vol. I). Tot, la 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Ala Popa a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 142-153, Vol. I). Iar, la data de 21 august 2020 Ala Popa a depus apel suplimentar (f.d.

211-213, Vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen apelul Alei Popa și apelul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel declarate de Ala Popa și de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și menținută hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 82, 84-88, Vol. II). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că Alexei Dimitrov a efectuat înregistrarea video într-un spațiu public, în sediul unei instanței de judecată, iar persoana care fost nemijlocit vizată de înregistrarea în cauză exercita profesia de avocat.

Instanța de apel a menționat că înregistrarea video confirmă faptul că aceasta a avut loc în sediul instanței de judecată, într-un birou, în prezența lui Alexei Dimitrov și a unui angajat al instanței de judecată, fiind surprins momentul în care Ala Popa, avocatul care era îmbrăcat în robă, descheie 4 nasturi de la roba care era îmbrăcată peste ținuta vestimentară de zi a avocatului, iar gesturile în cauză au fost realizate în timp ce persoana dată purta anumite discuții cu persoanele prezente în birou, în fața acestora, nefiind sfiită de prezența lor. În acest context, instanța de apel a reținut că dezbrăcarea robei cât și convorbirea la telefon, a fost efectuată în spațiu public, și nu în spațiu privat, or, avocatul Ala Popa nu era singură, ci erau și alte persoane care puteau asculta și urmări acțiunile acesteia.

Din care considerente a reținut ca întemeiate argumentele primei instanțe precum că, concluzia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind ingerința în spațiul personal prin filmarea procesului de „dezbrăcare a mantiei” și „convorbirea la telefon” este neîntemeiată și poate fi reținută în speță, fiind una de natură iluzorie. Instanța de apel a notat că fără a se expune asupra caracterului faptelor persoanelor vizate, în conținutul înregistrării video efectuate de Alexei Dimitrov și publicate de acesta că, între Alexei Dimitrov și Ala Popa a intervenit un conflict, iar părțile au invocat în mod reciproc acțiuni de natură ilegală.

Instanța de apel a menționat că dincolo de circumstanțele ce țin de fapta prejudiciabilă, vinovăția sau răspunderea pentru comiterea acesteia, aspecte care nu pot fi puse în discuție în cadrul acțiunii de contencios administrativ, având în vedere spațiul unde s-a petrecut acest incident, dar și calitatea persoanelor implicate, în mod imbatabil confirmă premise care să justifice interesul persoanei de a oferi publicului larg acces la această înregistrare și de a iniția o dezbatere de interes general.

3 În acest context, instanța de apel a specificat că art. 5 lit. e) din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal prevede expres că, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal. Iar, prin publicarea înregistrării video cu apelanta, acesteia nu i-au fost cauzate careva prejudicii, or, acestea nu au fost demonstrate.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele Alei Popa referitor la faptul că în argumentarea concluziei primei instanțe a constatat o favorizare a reclamantului Alexei Dimitrov în calitatea sa de pretins activist civic, or, în activitatea sa judecătorul este imparțial. La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul Alei Popa ce se referă la pretinsa discriminare a avocatului în raport cu un activist civic, care e avantajat, or, faptele discriminatorii nu au fost probate. Astfel, instanța de apel a concluzionat că circumstanțele imputate în apelurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa, nu contravin exigențelor art. 4-6 și 29 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal în contextul probatoriului apreciat întemeiat de către prima instanță.

La data de 03 iunie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel (f.d. 89-90, Vol. II). Iar, la data de 06 septembrie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 112-115, Vol. II). În susținerea recursului Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a invocat că prima instanță și instanța de apel au examinat într-un mod superficial și nu au luat în considerare argumentele referitor la prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal ce o vizează pe Ala Popa.

Recurentul a indicat că în această ordine de idei, chiar dacă aceste înregistrări video au fost obținute în spațiu public, subiectul datelor nu avea așteptări rezonabile că înregistrările date vor fi ulterior publicate pe un profil pe rețeaua Facebook. Youtube, or, potrivit petiționarei și ulterior confirmat prin vizionarea înregistrărilor, se observă că Ala Popa se afla pe holul unui edificiu, fără a avea alte persoane în proximitate și fiind implicată într-o discuție telefonică. Recurentul a precizat că înregistrarea video a unor acțiiuni pretins ilegale, nu poate să contravină principiilor de protecție a datelor cu caracter personal, atât timp cât aceasta este necesară pentru realizarea unui interes legitim, în scopul sesizării organelor competente.

Recurentul a relevat că în cazul în care Alexei Dimitrov considera că acțiunile Alei Popa, avocat de profesie, erau contrare anumitor prevederi legale sau deontologice, acesta avea posibilitatea de a se adresa organelor competente în 4 vederea constatării eventualelor contravenții sau Uniunii Avocaților din Republica Moldova pentru aprecierea comportamentului avocatului în raport cu normele profesionale. La data de 03 iunie 2022 Ala Popa a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel (f.d. 92-93, Vol. II). Iar, la data de 05 septembrie 2022 Ala Popa a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

97-104, Vol. II). În motivarea recursului Ala Popa a invocat că instanța de apel a ignorat să examineze și să se expună asupra aspectului că înregistrarea video efectuată în biroul judecătorului s-a făcut pe ascuns. Mai mult, înregistrarea video a fost orientată în special la persoana Ala Popa, alte persoane nu au intrat în vizorul lui Alexei Dimitrov. Referitor la înregistrările video efectuate de către Alexei Dimitrov pe coridorul instanței de judecată, recurenta a subliniat că instanța de apel a omis să se expună asupra obiecțiilor apelantei Alei Popa precum că înregistrarea video era îndreptată strict în direcția ei, și înregistrarea video confirmă faptul că Ala Popa nu a ajuns întâmplător în vizorul lui Alexei Dimitrov.

Recurenta a precizat că avocatul nu este o persoană publică, și nu poate fi înregistrată fără un scop legal, mai mult careva acțiuni ilicite sau comportament ilegal, nu a fost admis de către Ala Popa care nu era în exercitarea funcției de avocat, iar prima instanță și instanța de apel nu au indicat concret și clar care era necesitatea ca acțiunile ei să fie supuse dezbaterilor în societate. Recurenta a relevat că instanța de apel a lăsat fără apreciere și nu s-a expus cu privire la lipsa scopului legal de colectare și prelucrare a datelor cu caracter personal.

Recurenta a concluzionat că instanța de apel și prima instanță a ignorat hotărârile definitive ale Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 aprilie 2019 și 21 iunie 2019, prin care s-a constatat că, Alexei Dimitrov, aflându-se în holul Judecătoriei Chișinău, sediul central a tulburat liniștea publică, încălcând normele, manifestate prin purtare și aptitudine brutală, încălcând în mod grosolan drepturile și libertățile Alei Popa, acostându-i jignitor onoare și demnitatea, iar acțiunile Alei Popa au fost legale, fiind o urmare a acțiunilor provocatoare și jignitoare din partea lui Alexei Dimitrov, acțiuni care nu au adus atingere drepturilor și libertăților lui Alexei Dimitrov. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 5 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2022. Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat Alei Popa și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin intermediul poștei electronice, la data de 30 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poștă electronică (f.d.

96, Vol. II). La data de 03 iunie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel (f.d. 89-90, Vol. II). Tot, la data de 03 iunie 2022 Ala Popa a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Alei Popa, prin intermediul poștei electronice, la data de 23 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poștă electronică (f.d.

95, Vol. II). La data de 05 septembrie 2022 Ala Popa a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 97-104, Vol. II). Iar, la data de 06 septembrie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 112-115, Vol. II). Astfel, recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, sunt în termen. La data de 05 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexei Dimitrov și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal copia recursului depus de Ala Popa împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

111, Vol. I). Totodată, la data de 06 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexei Dimitrov și Ala Popa copia recursului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 119, Vol. II). Iar, la data de 16 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat, prin intermediul poștei electronice, în adresa avocatului Alexandru Terziman, care reprezintă interesele lui Alexei Dimitrov copiile recursurilor depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

123, Vol. II) Deși, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Ala Popa au recepționat copiile recursurilor, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererile de recurs depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa. Prin referința depusă la data de 05 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a solicitat 6 respingerea recursurilor depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa ca fiind inadmisibile (f.d.

128-131, Vol. II) Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită 7 și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8