3ra-900/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-900/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-900/22
2-19089573-01-3ra-05092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Centrul Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Centrului Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal, terț Ala Popa cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost respinse apelurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal și de Ala Popa și menținută hotărârea din 31 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 26 martie 2019 Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,
terț Ala Popa cu privire la anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal nr. 60 din 04 martie 2019.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Alexei Dimitrov a
indicat că, la data de 04 martie 2019 de către Centrul Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal a fost emisă decizia nr. 60, prin care s-a constatat faptul
încălcării de către Alexei Dimitrov a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a)-c) și art. 5
1
alin. (1) din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter
personal, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce o vizează pe Ala Popa.
Reclamantul a menționat că, la data de 11 decembrie 2018, în urma unui
proces de judecată inițiat în urma încălcării ordinii publice de către proprietarul
localului de agrement, S.R.L. „Capitoles Park”, între reclamantul Alexei Dimitrov
și avocatul părții oponente, Ala Popa, s-a iscat un conflict. Acțiunile reclamantului
Alexei Dimitrov, precum și ale avocatului Ala Popa s-au petrecut într-un loc
monitorizat video. Totodată reclamantul Alexei Dimitrov a realizat o înregistrare
video de pe telefonul mobil personal, care ulterior a fost dată publicității fiind plasată
în spațiul online pe adresa www.youtube.com.
Fiind preluată de presă în cadrul știrilor difuzate, înregistrarea video și
propriu-zis incidentul a stârnit un puternic impact mediatic remarcându-se că
avocatul Ala Popa face uz de minciună și denaturează faptele, ultima formulând în
cele din urmă plângeri împotriva reclamantului Alexei Dimitrov.
Reclamantul a susținut că, la caz, nu există temeiuri de fapt și de drept de a
fi catalogat drept operator și nici persoană împuternicită de către operator, în temeiul
art. 3 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter
personal, întrucât în acțiunile realizate de către reclamantul Alexei Dimitrov la data
de 11 august 2018, precum și în cele ulterioare nu se întrunesc caracteristice indicate
în art. 3 din Legea nominalizată.
Prin hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
s-a admis acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Centrului Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal, terț Ala Popa, privind anularea actului administrativ.
S-a anulat ca ilegală decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal nr. 60 din 04 martie 2019, în cadrul examinării petiției cu nr. P.A.-09/19
din 04 ianuarie 2019 (f.d. 108, 119-126, Vol. I).
La data de 14 februarie 2020 Ala Popa a depus apel împotriva hotărârii din
31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii
de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii
(f.d. 116-117, Vol. I).
La data de 28 februarie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal a depus apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea
de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov să fie respinsă ca neîntemeiată
(f.d. 130, Vol. I).
Hotărârea motivată din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost notificată Alei Popa și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal la data de 28 februarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, fapt
ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS9350067128AS și nr.
DS9350067127AS, anexate la actele cauzei (f.d. 128, 129, Vol. I).
La data de 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea
apelului împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
2
Râșcani (f.d. 136-141, Vol. I). Iar, la data de 26 ianuarie 2021 Centrul Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel suplimentar (f.d. 241-243,
Vol. I).
Tot, la 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Ala Popa a
prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 142-153, Vol. I). Iar, la data de 21 august 2020 Ala
Popa a depus apel suplimentar (f.d. 211-213, Vol. I).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen
apelul Alei Popa și apelul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani.
Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
cererile de apel declarate de Ala Popa și de Centrul Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal și menținută hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 82, 84-88, Vol. II).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că Alexei
Dimitrov a efectuat înregistrarea video într-un spațiu public, în sediul unei instanței
de judecată, iar persoana care fost nemijlocit vizată de înregistrarea în cauză exercita
profesia de avocat.
Instanța de apel a menționat că înregistrarea video confirmă faptul că aceasta
a avut loc în sediul instanței de judecată, într-un birou, în prezența lui Alexei
Dimitrov și a unui angajat al instanței de judecată, fiind surprins momentul în care
Ala Popa, avocatul care era îmbrăcat în robă, descheie 4 nasturi de la roba care era
îmbrăcată peste ținuta vestimentară de zi a avocatului, iar gesturile în cauză au fost
realizate în timp ce persoana dată purta anumite discuții cu persoanele prezente în
birou, în fața acestora, nefiind sfiită de prezența lor.
În acest context, instanța de apel a reținut că dezbrăcarea robei cât și
convorbirea la telefon, a fost efectuată în spațiu public, și nu în spațiu privat, or,
avocatul Ala Popa nu era singură, ci erau și alte persoane care puteau asculta și
urmări acțiunile acesteia. Din care considerente a reținut ca întemeiate argumentele
primei instanțe precum că, concluzia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal privind ingerința în spațiul personal prin filmarea procesului de
„dezbrăcare a mantiei” și „convorbirea la telefon” este neîntemeiată și poate fi
reținută în speță, fiind una de natură iluzorie.
Instanța de apel a notat că fără a se expune asupra caracterului faptelor
persoanelor vizate, în conținutul înregistrării video efectuate de Alexei Dimitrov și
publicate de acesta că, între Alexei Dimitrov și Ala Popa a intervenit un conflict, iar
părțile au invocat în mod reciproc acțiuni de natură ilegală.
Instanța de apel a menționat că dincolo de circumstanțele ce țin de fapta
prejudiciabilă, vinovăția sau răspunderea pentru comiterea acesteia, aspecte care nu
pot fi puse în discuție în cadrul acțiunii de contencios administrativ, având în vedere
spațiul unde s-a petrecut acest incident, dar și calitatea persoanelor implicate, în mod
imbatabil confirmă premise care să justifice interesul persoanei de a oferi publicului
larg acces la această înregistrare și de a iniția o dezbatere de interes general.
3
În acest context, instanța de apel a specificat că art. 5 lit. e) din Legea nr.133
din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal prevede expres că,
consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în
care prelucrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim al operatorului
sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca
acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale
ale subiectului datelor cu caracter personal. Iar, prin publicarea înregistrării video cu
apelanta, acesteia nu i-au fost cauzate careva prejudicii, or, acestea nu au fost
demonstrate.
Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele Alei
Popa referitor la faptul că în argumentarea concluziei primei instanțe a constatat o
favorizare a reclamantului Alexei Dimitrov în calitatea sa de pretins activist civic,
or, în activitatea sa judecătorul este imparțial.
La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul Alei Popa ce se
referă la pretinsa discriminare a avocatului în raport cu un activist civic, care e
avantajat, or, faptele discriminatorii nu au fost probate.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că circumstanțele imputate în apelurile
depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala
Popa, nu contravin exigențelor art. 4-6 și 29 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011
privind protecția datelor cu caracter personal în contextul probatoriului apreciat
întemeiat de către prima instanță.
La data de 03 iunie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel (f.d. 89-90, Vol. II). Iar, la data
de 06 septembrie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții
de Apel Chișinău (f.d. 112-115, Vol. II).
În susținerea recursului Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal a invocat că prima instanță și instanța de apel au examinat într-un mod
superficial și nu au luat în considerare argumentele referitor la prelucrarea
neconformă a datelor cu caracter personal ce o vizează pe Ala Popa.
Recurentul a indicat că în această ordine de idei, chiar dacă aceste înregistrări
video au fost obținute în spațiu public, subiectul datelor nu avea așteptări rezonabile
că înregistrările date vor fi ulterior publicate pe un profil pe rețeaua Facebook.
Youtube, or, potrivit petiționarei și ulterior confirmat prin vizionarea înregistrărilor,
se observă că Ala Popa se afla pe holul unui edificiu, fără a avea alte persoane în
proximitate și fiind implicată într-o discuție telefonică.
Recurentul a precizat că înregistrarea video a unor acțiiuni pretins ilegale, nu
poate să contravină principiilor de protecție a datelor cu caracter personal, atât timp
cât aceasta este necesară pentru realizarea unui interes legitim, în scopul sesizării
organelor competente.
Recurentul a relevat că în cazul în care Alexei Dimitrov considera că
acțiunile Alei Popa, avocat de profesie, erau contrare anumitor prevederi legale sau
deontologice, acesta avea posibilitatea de a se adresa organelor competente în
4
vederea constatării eventualelor contravenții sau Uniunii Avocaților din Republica
Moldova pentru aprecierea comportamentului avocatului în raport cu normele
profesionale.
La data de 03 iunie 2022 Ala Popa a depus recurs împotriva deciziei din
24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel
(f.d. 92-93, Vol. II). Iar, la data de 05 septembrie 2022 Ala Popa a prezentat
motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău
(f.d. 97-104, Vol. II).
În motivarea recursului Ala Popa a invocat că instanța de apel a ignorat să
examineze și să se expună asupra aspectului că înregistrarea video efectuată în biroul
judecătorului s-a făcut pe ascuns. Mai mult, înregistrarea video a fost orientată în
special la persoana Ala Popa, alte persoane nu au intrat în vizorul lui Alexei
Dimitrov.
Referitor la înregistrările video efectuate de către Alexei Dimitrov pe
coridorul instanței de judecată, recurenta a subliniat că instanța de apel a omis să se
expună asupra obiecțiilor apelantei Alei Popa precum că înregistrarea video era
îndreptată strict în direcția ei, și înregistrarea video confirmă faptul că Ala Popa nu
a ajuns întâmplător în vizorul lui Alexei Dimitrov.
Recurenta a precizat că avocatul nu este o persoană publică, și nu poate fi
înregistrată fără un scop legal, mai mult careva acțiuni ilicite sau comportament
ilegal, nu a fost admis de către Ala Popa care nu era în exercitarea funcției de avocat,
iar prima instanță și instanța de apel nu au indicat concret și clar care era necesitatea
ca acțiunile ei să fie supuse dezbaterilor în societate.
Recurenta a relevat că instanța de apel a lăsat fără apreciere și nu s-a expus
cu privire la lipsa scopului legal de colectare și prelucrare a datelor cu caracter
personal.
Recurenta a concluzionat că instanța de apel și prima instanță a ignorat
hotărârile definitive ale Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 aprilie 2019 și
21 iunie 2019, prin care s-a constatat că, Alexei Dimitrov, aflându-se în holul
Judecătoriei Chișinău, sediul central a tulburat liniștea publică, încălcând normele,
manifestate prin purtare și aptitudine brutală, încălcând în mod grosolan drepturile
și libertățile Alei Popa, acostându-i jignitor onoare și demnitatea, iar acțiunile Alei
Popa au fost legale, fiind o urmare a acțiunilor provocatoare și jignitoare din partea
lui Alexei Dimitrov, acțiuni care nu au adus atingere drepturilor și libertăților lui
Alexei Dimitrov.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
5
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai
Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat Alei Popa și Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin intermediul poștei
electronice, la data de 30 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poștă electronică
(f.d. 96, Vol. II).
La data de 03 iunie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel (f.d. 89-90, Vol. II).
Tot, la data de 03 iunie 2022 Ala Popa a depus recurs împotriva deciziei din
24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel
Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Alei Popa, prin
intermediul poștei electronice, la data de 23 august 2022, fapt confirmat prin extrasul
din poștă electronică (f.d. 95, Vol. II).
La data de 05 septembrie 2022 Ala Popa a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 97-104, Vol. II).
Iar, la data de 06 septembrie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai
2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 112-115, Vol. II).
Astfel, recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal și de Ala Popa împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău, sunt în termen.
La data de 05 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa lui Alexei Dimitrov și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal copia recursului depus de Ala Popa împotriva deciziei din 24 mai 2022 a
Curții de Apel Chișinău cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.
111, Vol. I).
Totodată, la data de 06 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a
expediat în adresa lui Alexei Dimitrov și Ala Popa copia recursului depus de Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței (f.d. 119, Vol. II).
Iar, la data de 16 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat, prin
intermediul poștei electronice, în adresa avocatului Alexandru Terziman, care
reprezintă interesele lui Alexei Dimitrov copiile recursurilor depuse de Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa, cu înștiințarea
despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 123, Vol. II)
Deși, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Ala
Popa au recepționat copiile recursurilor, aceștia nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la
cererile de recurs depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal și de Ala Popa.
Prin referința depusă la data de 05 octombrie 2022, prin intermediul poștei
electronice, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a solicitat
6
respingerea recursurilor depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal și de Ala Popa ca fiind inadmisibile (f.d. 128-131, Vol. II)
Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Centrul Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal și de Ala Popa în raport cu actele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele
motive.
Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246
alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită
7
și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,
în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul
Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare
din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea
Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibile recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal și de Ala Popa.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile depuse de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal și de Ala Popa se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
8