3r-258/22 — anularea avizului de plata la impozitul pe avere, anularea deciziei cu privire la cererea prealabila
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea avizului de plata la impozitul pe avere, anularea deciziei cu privire la cererea prealabila
- Temei legal
- apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.1 Cod Administrativ
3r-258/22 — anularea avizului de plata la impozitul pe avere, anularea deciziei cu privire la cererea prealabila (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosar nr. 3r-258/22
2-21084139-01-3r-03082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
D E C I Z I E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând recursul depus de avocatul Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de
Nicolae Pașa împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea avizului de plată
la impozitul pe avere pentru anul 2020 nr.XXXXX din XXXXX și anularea deciziei
nr.78 din 18 martie 2021 cu privire la cererea prealabilă,
împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin
Corceac, împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 04 iunie 2021, Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a depus
acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat
solicitând anularea avizului de plată la impozitul pe avere pentru anul 2020 nr. XXXXX
din XXXXX și anularea deciziei nr.78 din 18 martie 2021 cu privire la cererea
prealabilă.
Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost respins demersul înaintat de Serviciul Fiscal de Stat cu privire la declararea
inadmisibilității acțiunii formulate de Nicolae Pașa (f.d.93-97).
Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
respins, ca neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ înaintată de Nicolae Pașa
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea avizului de plată la impozitul
pe avere pentru anul 2020 nr.XXXXX din XXXXX și anularea deciziei nr.78 din 18
martie 2021 cu privire la cererea prealabilă (f.d.113).
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 aprilie 2022, Nicolae Pașa,
prin intermediul avocatului Sorin Corceac, a declarat apel împotriva hotărârii din 14
februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care a solicitat admiterea
1
apelului, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere
integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin Corceac,
împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.123-125).
La 22 iulie 2022, avocatul Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa, a depus
recurs împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând
anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri, prin care a constata
depunerea apelului în termen și a remite cauza în instanța de fond pentru întocmirea
hotărârii integrale (f.d.130-131).
În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel eronat a constatat că
în perioada instituirii stării de urgență termenul de atac în speță a fost suspendat. În
susținerea opiniei recurentul a invocat prevederile pct.5.2.2 din Dispoziția Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.5 din 02 martie 2022.
Prin urmare, consideră că, termenul de apel urma să expire la 04 mai 2022, iar
apelul a fost declarat la 22 aprilie 2022.
Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale
instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de
prezentul cod și de alte legi.
Conform art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești
se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de
15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai
mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul
împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 29 iunie 2022 și
notificată recurentului la 18 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a avocatului
Sorin Corceac (f.d.126).
Astfel, recursul depus de Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa, la 22 iulie
2022 este în termen (f.d.130-131).
La 03 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului
Fiscal de Stat copia recursului depus de recurent împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.135).
La 22 august 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul depus de
Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa, împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a
instanței de apel, solicitând respingerea recursului (f.d.138-139).
În susținerea referinței a indicat că consideră încheierea instanței de apel legală și
întemeiată, iar recursul depus de Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa, este
nefondat și urmează a fi respins.
Consideră că apelul declarat de Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae Pașa, este
tardiv, iar argumentele recurentului referitor la faptul că apelul a fost declarat în termen,
sunt neîntemeiate și contrare cadrului legal.
2
Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de avocatul Sorin Corceac, în
interesele lui Nicolae Pașa, urmează a fi respins din următoarele motive.
În corespundere cu articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ încheierile primei
instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea
încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată
inadmisibilă cererea de apel depusă de Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin
Corceac, împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului prevăzut de art.232
alin.(1) Cod administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată
care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul
judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios
administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit
cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie
să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,
termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de
procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va
produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp
care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci
ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,
această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
3
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de
a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale
stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a
realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea
unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit
de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Din materialele cauzei rezultă că, la 14 februarie 2022 Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care a fost respinsă
acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Pașa împotriva Serviciului Fiscal
de Stat cu privire la anularea avizului de plată la impozitul pe avere pentru anul 2020
nr.XXXXX din XXXXX și anularea deciziei nr.78 din 18 martie 2021 cu privire la
cererea prealabilă (f.d.113).
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 aprilie 2022, Nicolae Pașa,
prin intermediul avocatului Sorin Corceac, a declarat apel împotriva hotărârii din 14
februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care a solicitat admiterea
apelului, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere
integrală a acțiunii (f.d.119).
Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin Corceac,
împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.123-125).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu
normele de drept procedural.
În conformitate cu articolul 232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune
la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța
de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei,
pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și
obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții
la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea
efectelor negative.
Astfel, în corespundere cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ apelul se
declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.232 alin.(1).
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru
demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.
4
Articolul 232 alin.(1) din Codul administrativ reglementează expres că începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –
pronunțarea dispozitivului hotărârii. Prin urmare, momentul notificării/comunicării
dispozitivului hotărârii judecătorești participanților la proces nu influențează data de
când începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin
depunerea cererii de apel.
Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, fiind interesați în soarta
soluționării litigiului în care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ,
manifestând comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale
procedurale. Astfel, reclamantul/apelantul trebuia să facă uz de toate drepturile sale
procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească pronunțată asupra
fondului cauzei.
La caz, dispozitivul hotărârii contestate a fost pronunțat la 14 februarie 2022, iar
cererea de apel nemotivată a fost depusă de către apelant abia la 22 aprilie 2022, prin
intermediul poștei electronice.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie 2022, a fost
declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile, începând
cu 24 februarie 2022.
Totodată, prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de
către instanțele de judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ,
procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în
conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ,
proceselor penale, cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.
Instanța de recurs reține că, potrivit pct.5 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin derogare de la
Capitolul VI al Legii Nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de
asediu și de război, pe perioada stării de urgență s-au stabilit următoarele măsuri
specifice în domeniul justiției: 5.2 Acțiunile în contenciosul administrativ, 5.2.2
Termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care
se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se
întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de
urgență. În cauzele care se suspendă de drept, în care au fost exercitate căi de atac până
la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după
încetarea stării de urgența.
Ulterior, prin Dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul
justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările
ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04
aprilie 2022.
Iar potrivit pct.2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de
atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte
5
potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de
aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct.2.
Astfel, deși termenul de declarare a recursului urma să curgă din 03 martie 2022,
ziua imediat următoare datei recepționării deciziei contestate și urma să expire la 01
aprilie 2022, instanța de recurs relevă că, termenul de exercitare a căilor de atac a fost
întrerupt în perioada 02 martie 2022 – 03 aprilie 2022.
Având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de depunere a apelului
pentru apelantului/recurentul Nicolae Pașa, a fost data de 18 aprilie 2022, zi de luni,
ținând cont atât de data pronunțării dispozitivului hotărârii instanței de fond, cât și
perioada de întrerupere a termenelor de contestare.
În pofida celor enunțate supra, Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin
Corceac, a depus apelul împotriva hotărârii instanței de fond, cu încălcarea evidentă a
termenului legal de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ. Or,
termenul-limită de declarare a apelului a expirat la 18 aprilie 2022 inclusiv, pe când
apelul a fost depus la Curtea de Apel Chișinău tocmai la 22 aprilie 2022, prin
intermediul poștei electronice.
De altfel, Nicolae Pașa începând cu 15 februarie 2022 – până la 18 aprilie 2022
inclusiv, a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a declara apel în
interiorul termenului legal prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de
procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune
altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în
jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie
respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a
justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei
interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,
aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din
cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia). La fel, în
cauza Ponomaryov v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deși
în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe
nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp
prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea
acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă
6
o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod
similar cu o cale extraordinară de atac.
Totodată, conform art.237 din Codul Administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3)
și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de
prezentare a motivării apelului.
Totodată, conform art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană,
din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la
cerere, ea poate fi repusă în termen. Cererea de repunere în termen se depune în termen
de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă
faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Instanța de recurs notează că, în cazul din speță, apelantul/recurentul Nicolae Pașa
nu a făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu a solicitat repunerea în termenul de
depunere apelului.
În lumina acestor circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel corect a declarat
inadmisibil apelul depus de Nicolae Pașa, prin intermediul avocatului Sorin Corceac,
împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În acest context, prin prisma celor constatate, instanța de recurs apreciază ca fiind
declarative argumentele invocate de recurent, prin intermediul reprezentantului său, în
conținutul cererii de recurs.
Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind
inadmisibilitatea apelului depus de Nicolae Pașa, reprezentat de Sorin Corceac,
împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani este
întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) Cod administrativ, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de avocatul Sorin Corceac, în interesele lui Nicolae
Pașa, și se menține încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii: Iurie Bejenaru
Aliona Miron
7