3r-386/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-386/2021

2-20165134-01-3r-10122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, A. Bostan)

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul

Sorin Corceac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Nicolae Pașa împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, terț

Dmitrii Utca cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și a fost declarată

inadmisibilă cererea de apel depusă de Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul Sorin

Corceac, împotriva hotărârii din 03 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, pe motiv că apelul nu a fost depus în termenul prevăzut de lege,

c o n s t a t ă :

La 30 decembrie 2020, Nicolae Pașa a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, terț

Dmitrii Utca prin care a solicitat anularea deciziei Colegiului disciplinar al

executorilor judecătorești pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

nr. 173/755 Dfa din 04 decembrie 2020.

Prin hotărârea din 03 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea reclamantului Nicolae Pașa împotriva Uniunii Naționale a Executorilor

Judecătorești privind anularea deciziei Colegiului disciplinar al executorilor

judecătorești pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

nr.173/755 Dfa din 04.12.2020, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 03 septembrie 2021, Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul Sorin Corceac,

a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 03 august 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat repunerea în termenul de atac a

hotărârii și casarea hotărârii contestate cu emiterea unei decizii noi privind

admiterea acțiunii (f.d. 54-56).

1

Prin încheierea din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea de repunere în termen a apelului și a fost declarată inadmisibilă

cererea de apel depusă de Nicolae Pașa, prin intermediul reprezentantului său,

avocatul Sorin Corceac, împotriva hotărârii din 03 august 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul nu a fost depus în termenul prevăzut

de lege.

La 25 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Pașa,

reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

încheierii, admiterea cererii de repunere în termen a apelului și trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel (f.d. 80-81 verso).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel,

invocând că odată cu depunerea cererii de apel a solicitat repunerea în termenul de

declarare a apelului, pe motiv că în perioada 13-27 august 2021 a fost plecat peste

hotarele țării, iar perioada 27-31 august 2021 au fost zile nelucrătoare, revenind la

serviciu din concediul anual la 03 septembrie 2021.

Totodată, reprezentantul recurentului a subliniat că dispozitivul

hotărârii 03 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost

recepționat la 20 august 2021, fiind în această perioadă peste hotarele țării, astfel a

făcut cunoștință abia la 03 septembrie 2021.

La 27 decembrie 2021, Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a

depus supliment la recursul declarat, invocând că informația Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră din 24.12.2021 denotă indubitabil că la data de 20

august 2021 a fost în imposibilitate de a recepționa dispozitivul hotărârii primei

instanței, aflându-se peste hotarele țării.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 26 octombrie

2021, care a fost expediată participanților la proces la 01 noiembrie 2021 și

recepționată de către partea recurentă la 11 noiembrie 2021 (f.d. 82, 83). Astfel,

recursul depus de recurent la 25 noiembrie 2021, a fost depus cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

2

declarat de către Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, urmează a fi

respins, cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului rezultă că Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul

Sorin Corceac, nu este de acord cu încheierea din 26 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și

a fost declarată inadmisibilă cererea de apel împotriva hotărârii din 03 august 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul nu a fost depus în

termenul prevăzut de lege.

Pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul reclamantului, avocatul Sorin

Corceac a fost citat pentru a se prezenta la ședința de judecată, fapt confirmat prin

avizul de recepție a notificărilor și prin mențiunile din procesul-verbal al ședinței

de judecată (f.d. 41).

Conform art. 218 lit. c) din Codul administrativ, participanții la proces care

s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată pe parcursul examinării

acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de procedură în contextul

examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru

efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 26 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță

cu normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat

apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea

sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ

apelul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă

imperativă.

Art. 232 alin. (1) din Codul administrativ reglementează expres că începutul

curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur

eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

3

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii

de apel.

La caz, dispozitivul hotărârii contestate a fost pronunțat la 03 august 2021, iar

cererea de apel nemotivată a fost depusă de către apelantul Nicolae Pașa abia

la 03 septembrie 2021, deși ultimul a fost citat legal la examinarea acțiunii în prima

instanță, fiind reprezentat de avocatul Sorin Corceac și mai mult, a recepționat

dispozitivul hotărârii contestate la 20 august 2021 (f.d. 51).

Cu alte cuvinte, chiar și în ipoteza în care avocatul Sorin Corceac nu ar fi

recepționat dispozitivul hotărârii, termenul de atac de asemenea urma să înceapă a

curge 04 august 2021, adică din ziua imediat următoare a pronunțării hotărârii

judecătorești.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că reprezentantul

reclamantului, avocatul Sorin Corceac la 20 august 2021 a recepționat dispozitivul

hotărârii din 03 august 2021 a primei instanțe, și prin urmare, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de

protejare a dreptului de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac

(apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin.(1) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. d)

din Codul administrativ.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului Nicolae Pașa și a

reprezentantului avocatul Sorin Corceac, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile procedurale.

Or, buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, iar termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut

și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

4

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului

apelantul/recurentul nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Nicolae Pașa, reprezentat de avocatul

Sorin Corceac și se menține încheierea din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

5