3r-9/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-9/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan DECIZIE 10 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi și reprezentantul acestuia, avocatul Olga Ciobanu, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal, constată: La 06 iunie 2019, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin care a solicitat anularea integrală a deciziei Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nr. 47/279 din 17 august 2018. Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi (vol. II, f.d. 16, 21-29). La 27 iulie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea (vol. II, f.d. 20). La 15 octombrie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.

35- 38). 1 Totodată, la 15 octombrie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus cerere privind repunerea în termenul de depunere a motivării apelului (vol. II, f.d. 39-40). Prin încheierea din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la recepționarea hotărârii motivate (vol. II, f.d. 57-61).

La 11 noiembrie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi și reprezentantul acestuia, avocatul Olga Ciobanu, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 66-68). Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că instanța de apel eronat a constatat că pe avizul de recepție a corespondenței este aplicată mențiunea „Ciobanu”, fapt ce denotă că reprezentantului executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, avocatului Olga Ciobanu, i-a fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe. La aspectul dat reprezentantul recurentului a invocat că din materialele cauzei se atestă cert că semnătura sa olografă este diferită de semnătura aplicată pe pretinsul aviz recepționat invocat de instanța de apel.

În acest context, hotărârea motivată a primei instanțe nu a fost recepționată de apelant și/sau reprezentantul acestuia, iar instanța de apel neîntemeiat l-a lipsit de dreptul la apărare și la un tribunal. Succesiv, recurentul și reprezentantul acestuia au reiterat circumstanțele expuse în cererea cu privire la repunerea în termenul de apel, în special că la începutul lunii septembrie în cadrul biroului executorului judecătoresc a fost infectat cu virusul Covid-19 un angajat al biroului, iar din acest motiv toți angajații au fost plasați în autoizolare. Mai mult ca atât, ulterior, însăși recurentul Maxim Romaliischi a fost infectat cu virusul Covid-19. Din aceste considerente, apelantul executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a fost în imposibilitate să recepționeze și transmită reprezentantului său copia hotărârii motivate pentru depunerea în termen a motivării apelului.

Astfel, în opinia recurentului și reprezentantului acestuia, deși la cererea de repunere în termen au fost anexate probe care confirmă circumstanțele relevate mai sus, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că infectarea cu virusul Covid- 19 nu a constituit un impediment întru exercitarea la domiciliu a atribuțiilor de serviciu. Finalmente, au considerat că faptul nenotificării hotărârii motivate a primei instanțe, precum și omiterea termenului de apel din cauza unor circumstanțe obiective neimputabile persoanelor interesate, omiterea termenului de prezentare a motivării apelului nu incumbă recurentului și reprezentantului acestuia suportarea consecințelor nefavorabile de declarare a apelului ca fiind inadmisibil.

Recurentul executorul judecătoresc Maxim Romaliischi și reprezentantul acestuia, avocatul Olga Ciobanu, au solicitat prin cererea de recurs admiterea recursului, anularea integrală a încheierii din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei încheieri noi, prin care să fie repus în termen și să fie declarat admisibil apelul depus de executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, 2 reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 26 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare intimatei Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești copia recursului motivat depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (vol. II, f.d.

72). Prin referința depusă prin poșta electronică la 03 decembrie 2020, intimata Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a solicitat respingerea recursului executorului judecătoresc Maxim Romaliischi împotriva încheierii din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a ridicat cauza de la examinare și s-a remis Curții de Apel Chișinău pentru a se expune asupra cererii cu privire la repunerea în termenul de depunere a motivării apelului (vol. II, f.d. 89-91). Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la repunerea în termenul de depunere a motivării apelului (vol. II, f.d.

95-97). În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că executorul judecătoresc Maxim Romaliischi și reprezentantul acestuia, avocatul Olga Ciobanu, s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece încheierea recurată a Curții de Apel Chișinău datează cu 04 noiembrie 2020, iar cererea de recurs motivată a fost depusă la 11 noiembrie 2020. Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. 3 În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că, la 22 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a adoptat dispozitivul hotărârii, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi (vol. II, f.d. 16, 21-29). La 27 iulie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat în cererea de chemare în judecată (vol. II, f.d.

20). La 15 octombrie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 35- 38). Totodată, la 15 octombrie 2020, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, a depus cerere privind repunerea în termenul de depunere a motivării apelului (vol. II, f.d. 39-40). Prin încheierea din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, reprezentat de avocatul Olga Ciobanu, împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la recepționarea hotărârii motivate (vol. II, f.d.

57-61). Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la repunerea în termenul de depunere a motivării apelului (vol. II, f.d. 95-97). Efectuând controlul judiciar al încheierilor din 04 noiembrie 2020 și 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că acestea au fost emise în concordanță cu normele de drept procedural. În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de 4 la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată. Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când, motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). Prin prisma articolului 97 din Codul administrativ, (1) notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, (1) un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS9350370429AS, reprezentantul executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, avocatul Olga Ciobanu, a recepționat în data de 24 august 2020 copia hotărârii motivate din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 31). Această circumstanță este confirmată și prin informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track & Trace)” [https://posta.md/ro/tracking?id=DS9350370429AS], conform căreia trimiterea poștală DS9350370429AS a fost livrată destinatarului la 24 august 2020, contra semnăturii „Ciobanu”.

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate se constată că, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate. Astfel, având în vedere că hotărârea motivată din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată avocatului Olga Ciobanu la 24 august 2020, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este ziua imediat următoare acestei date, adică 25 august 2020, iar ultima zi fiind data de 23 septembrie 2020, ora 24.00. Însă, reprezentantul apelantului, fiindu-i notificată motivarea hotărârii primei 5 instanțe și în pofida obligațiilor sale procesuale, a omis depunerea motivării apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege și a îndeplinit acest act procedural abia la 15 octombrie 2020 (vol. II, f.d.

35). Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Continuând șirul logic al ipotezelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca fiind neviabile argumentele invocate către avocatul Olga Ciobanu privind repunerea în termenul procedural.

Așa, instanța de recurs nu poate accepta argumentul precum că avocatul Olga Ciobanu nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar semnătura aplicată pe avizul de recepție nu-i aparține. Or, din materialele cauzei rezultă cert că, prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, cu numărul de ieșire 12570, hotărârea motivată din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată la 11 august 2020 la adresa indicată de către avocatul Olga Ciobanu în mandatul avocațial seria MA nr. 1319276 din 03 februarie 2020 și în cererea de apel nemotivată, în concret str. Gh. Iablocikin, 2/1of. 100, mun. Chișinău (vol. II, f.d.

4, 20, 30). La aspectul dat instanța de recurs învederează dezideratele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Russu c. Moldovei (cererea nr. 7413/05, §§ 23-28, hotărârea din 13 noiembrie 2008), potrivit cărora nu poate fi acceptată în calitate de probă suficientă proba ce confirmă faptul expedierii unei scrisori de către instanța judecătorească, ci este necesară dovada livrării acesteia. În acest sens dispozițiile art. 99 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, în cazul notificării înscrisului de către autoritatea publică, persoana care efectuează notificarea îi înmânează înscrisul, într-un plic închis, persoanei care urmează să fie notificată. Aceasta din urmă semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu data înmânării înscrisului.

Persoana care efectuează notificarea menționează data 6 notificării pe plicul de înmânat. La fel, pct. 97 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016 prevede imperativ că pentru primirea trimiterii poștale destinatarul prezintă avizul de sosire și unul dintre documentele de legitimare indicate la pct. 96. La rândul său, pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 statuează că documentele de legitimare în baza cărora se eliberează trimiterile poștale sunt următoarele: 1) buletinul de identitate; 2) pașaportul; 3) permisul de ședere; 4) documentul de călătorie eliberat persoanelor cărora li s-a acordat statutul de refugiat sau protecție umanitară; 5) livretul militar; 6) permisul de conducere auto.

Așadar, prin prisma normelor legale citate supra, Colegiul contată că este lipsit de suport argumentul avocatului Olga Ciobanu, precum că semnătura aplicată pe avizul de recepție nu-i aparține.

Or, la caz persistă prezumția legală că, la predarea trimiterii poștale cu scrisoare recomandată DS9350370429AS, furnizorul de servicii poștale a verificat identitatea destinatarului, în concret cui a eliberat trimiterea, în baza unui document de legitimare indicat la pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016. Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor avocatului Olga Ciobanu, deoarece în speță se prezumă ca fiind veridic faptul că, la 24 august 2020, furnizorul de servicii poștale a predat anume destinatarului – avocatului Olga Ciobanu trimiterea poștală cu scrisoare recomandată DS9350370429AS, în care se conținea hotărârea motivată din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar semnătura „Ciobanu” aplicată pe avizul de recepție aparține anume avocatului Olga Ciobanu.

Din acest considerent, instanța de recurs apreciază ca fiind lipsit de suport argumentul invocat de avocatul Olga Ciobanu, precum că, din motivul contaminării la începutul lunii septembrie cu virusul Covid-19, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a fost în imposibilitate să recepționeze și transmită reprezentantului său copia hotărârii motivate pentru depunerea în termen a motivării apelului. Or, după cum a fost constatat mai sus, hotărârea motivată din 22 iulie 2020 a fost notificată de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, reprezentantului executorului judecătoresc Maxim Romaliischi – avocatului Olga Ciobanu, la 24 august 2020, prin intermediul oficiului poștal. Prin urmare, este contradictoriu argumentul avocatului Olga Ciobanu, precum că a fost în imposibilitate să depună motivarea apelului, deoarece reprezentatul său executorul judecătoresc Maxim Romaliischi nu i-a transmis copia hotărârii motivate.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Olga Ciobanu în numele și interesele apelantului – executorul judecătoresc Maxim Romaliischi. Or, avocatul Olga Ciobanu, ca reprezentant al apelantului-reclamant, fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin depunerea în termen a motivării apelului, care să 7 corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La aspectul dat Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu menținerea încheierii recurate.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi și reprezentantul acestuia, avocatul Olga Ciobanu. Se menține încheierea din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8