3ra-846/22 — contestarea actelor administrative

3ra-846/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-846/22

2-20065393-01-3ra-16082022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. V. Railean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

5 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Consiliul orășenesc Căușeni,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Simion Vrabie împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la anularea

actului administrativ,

și cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria orașului Căușeni

împotriva lui Simion Vrabie și Elenei Niculcea, persoane terțe Leontie Railean, Instituția

Publică Agenția Servicii Publice cu privire la declararea nulității titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 iunie 2020, Primăria orașului Căușeni a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva lui Simion Vrabie și Elenei

Niculcea, persoane terțe Leontie Railean, Instituția Publică Agenția Servicii Publice cu

privire la declararea nulității Titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren

și radierea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în cadrul atribuirii masive de stat a

terenurilor în proprietate privată a cotelor de teren, echivalent au fost perfectate și

eliberate, eronat, pentru două bunuri imobile două Titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu același număr cadastral xxxxx, dar cu suprafețe diferite și

titulari diferiți și anume: - cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 1, 9884 ha pe

numele cet. Simion Ivanovici Vrabie, atribuit în baza dispoziției primarului or. Căușeni

nr. 03- 5/193 din 28 martie 2001, eliberat la data de 31 martie 2001, teren înstrăinat

ulterior Tatiana Railean conform contractului de vânzare- cumpărare nr. 4609 din 15

noiembrie 2002 și moștenit de Leontie Railean; - cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața 2,0503 ha pe numele Elenei Mironova Niculcea, în temeiul dispoziției

primarului orașului Căușeni, jud. Tighina nr. 03-5/678 din 28 noiembrie 2000, eliberat

1

la data de 1 decembrie 2000, Titlul de autentificare nefiind înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile.

A menționat că, în Registrul bunurilor imobile a Instituției Publice ,,Agenția Servicii

Publice” la terenul cu numărul cadastral xxxxx la capitolul Locul amplasării este indicat

,,EROARE PLAN”. Concomitent, a mai fost perfectat și eliberat un Titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Simion Ivanovici Vrabie,

cu suprafața de 1,9884 ha, cu numărul cadastral xxxxx, dar care, de fapt, în natură,

aparține Elenei Mironova Niculcea și care nu-și poate înregistra dreptul de proprietate

asupra bunului imobil din cauza erorilor comise în cadrul înregistrării primare masive la

perfectarea, eliberarea și înregistrarea Titlurilor de autentificare a dreptului de

proprietate.

De asemenea, a comunicat că Simion Ivanovici Vrabie pentru terenul cu suprafața

de 1,9884 ha, identificat cu numărul cadastral xxxxx refuză categoric să achite impozitul

funciar motivând că el nu are teren, vânzându-1 Tatianei Railean, mai antrenând și

poliția pe aspectul impunerii achitării impozitelor pentru acest teren.

A notat că conform Actului de constatare din 3 decembrie 2018 întocmit de către

inginerul cadastral al SCT Căușeni, Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” s-a

constatat că în urma analizei planului cadastral din titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, amplasarea și adresa bunului imobil xxxxx corespunde cu

numărul cadastral xxxxx. Astfel, având în vedere că pe numele lui Simion Ivanovici

Vrabie s-a perfectat, eliberat și înregistrat, eronat, două Titluri de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, iar în privința bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxx și-a exercitat dreptul de proprietate inclusiv prin înstrăinarea lui, s-a impus și se

impune necesitatea anulării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

din 20 aprilie 2001, eliberat pe numele Simion Ivanovici Vrabie pentru lotul de pământ

cu suprafața de 1,9884 ha cu destinație agricolă, cu numărul cadastral xxxxx și a Titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele Elenei Mironovna

Niculcea pentru lotul de pământ cu suprafața de 2,0503 ha cu destinație agricolă, cu

numărul cadastral xxxxx.

Astfel, Primăria orașului Căușeni a solicitat declararea nulității Titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din

Registrul bunurilor imobile.

Ulterior, la 29 aprilie 2021 Simion Ivan Vrabie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil, materializat prin decizia din 19 februarie 2020.

În argumentarea acțiunii a notat că terenul de care a fost expropriat prin decizia

contestată îi aparține din 31 martie 2001, atribuit prin decizia nr.03-5/193 din 28 martie

2001, Titlul dat fiind înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la data de 5 octombrie

2001.

A afirmat că Titlul enunțat corespunde regulamentului hotărârii de Guvern, având

număr cadastral xxxxx, planul e corect și sunt indicați vecinii.

A susținut că de 20 de ani este proprietar, iar primăria nu a avut careva pretenții și

nici Oficiul Cadastral Teritorial Căușeni, impozitul venind pe numele său. Consiliul

orășenesc, însă, împreună cu primarul Anatolie Donțu și Valentina Gîrjeu i-au înstrăinat

terenul de 25 de ari ce îi aparține, conform actului din 1992, înregistrând pe terenul său

2

o persoană decedată, pe nume Haralampie Bulbuc și care nu a lucrat la ,,Sovhoz-

Rasvet”.

În cazul dat, a specificat că primarul împreună cu Valentina Gîrjeu, nu mai au vreun

interes, deoarece pământul ce-i aparține lui Simion Vrabie juridic a fost furat, însă de

facto îi aparține ultimului.

De asemenea, reclamantul a relatat că Consiliul orășenesc Căușeni ilegal a emis

decizia din 19 februarie 2020, susținând că terenul său cu numărul cadastral xxxxx nu

are nici o legătură cu terenul lui Leontii Railean și Ivan Railean, iar primăria și-a depășit

competența, anulând Titlul său cu numărul cadastral xxxxx.

Astfel, Simion Vrabie a solicitat anularea pct. 1 din decizia Consiliului orășenesc

Căușeni nr. 2/21 din 19 februarie 2020 „Cu privire la anularea Titlurilor de autentificare

a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din Registrului

bunurilor imobile”.

Prin încheierea din 6 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost dispusă

conexarea cauzelor menționate și examinarea acestora într-o procedură.

Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost admisă

acțiunea depusă de către Simion Vrabie și s-a anulat pct.1 din decizia Consiliului

orășenesc Căușeni nr.2/21 din 19 februarie 2020 „Cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din

Registrul bunurilor imobile”. Acțiunea depusă de către Primăria orașului Căușeni s-a

respins ca neîntemeiată.

La 6 august 2021, Primarul orașului Căușeni a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Prin încheierea din 3 februarie 2022 din Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către Primarul orașului Căușeni împotriva hotărârii primei

instanțe, din motivul nedepunerii apelului motivat.

Tot la data de 6 august 2021, Consiliul orășenesc Căușeni, în interiorul termenului

prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, a depus apel împotriva hotărârii din 28

iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, prin care a solicitat casarea acesteia,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depusă de către Primarul orașului

Căușeni.

Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de către Consiliul orășenesc Căușeni și s-a menținut hotărârea din 28 iulie

2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au notat că pentru a declara

nulitatea unui titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren este necesară

existența unei situații de fapt și de drept în care la emiterea acestui act să fie încălcată

ordinea de stabilire și fixare a hotarelor sectorului de teren în natură (pe loc), comisă o

eroare de calcul la determinarea dimensiunii (suprafeței) sectorului de teren și de

stabilire a hotarelor acestuia, acestea fiind indicate eronat în actele ce confirmă dreptul

asupra terenului litigios (cu excepția erorilor de ordin tehnic).

Totodată, s-a reținut că în susținerea cerințelor înaintate Primăria orașului Căușeni a

invocat actul de constatare pe teren din 3 decembrie 2018, unde s-a stabilit că bunul

imobil conform Bazei de date grafice corespunde parametrilor tehnici cu bunul imobil

xxxxx iar pe numele Elenei Niculcea Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

3

teren în temeiul dispoziției primarului mun. Căușeni Jud. Tighina nr.03-5/678 din 28

noiembrie nu a fost înregistrat.

În aceiași ordine de idei, instanțele de judecată au menționat că, conform pct.30 al

ordinului Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.110 din 5 septembrie 2016, pentru

aprobarea Instrucțiunii privind modul de completare, eliberare și păstrare a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren urmează că ,,Titlurile pot fi anulate la

solicitarea și cu acordul titularului, prin actul administrativ al organului emitent (ordinul

directorului general al ARFC, dispoziția primarului)”. O asemenea cerere, însă, sau

acord al titularului de drept în cazul dat, Simion Vrabie prin care ultimul ar solicita

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu număr cadastral

xxxxx, nu se atestă.

Instanțele inferioare au specificat că argumentul reclamantului din cerere precum că

temei privind declararea nulității Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren pe numele Simion Ivanovici Vrabie, cu suprafața de 1,9884 ha cu numărul

cadastral xxxxx, servește faptul că Elena Mironova Niculcea nu-și poate înregistra

dreptul de proprietate asupra bunului imobil din cauza erorilor comise în cadrul

înregistrării primare masive la perfectarea, eliberarea și înregistrarea titlurilor de

autentificare a dreptului de proprietate, nu poate fi reținut, deoarece instanței de judecată

nu i-au fost prezentate probe ce ar confirma dreptul de proprietate a Elenei Niculcea

asupra bunului imobil cu suprafața de 1,9884 ha cu numărul cadastral xxxxx înregistrat

în Registrul bunurilor imobile.

Instanțele de judecată au precizat că pe numele Elenei Niculcea a fost perfectat Titlul

de autentificare a dreptului asupra pământului cu suprafața de 2,0503 ha în temeiul

dispoziției primarului mun. Căușeni jud. Tighina nr.03-5/678 din 28 noiembrie 2000 cod

cadastral xxxxx.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au conchis că lipsesc temeiuri pentru declararea

nulității titlurilor de autentificare solicitate, or, la caz lipsește vreun indiciu că ar fi fost

încălcată ordinea de stabilire și fixare a hotarelor sectorului de teren în natură (pe loc),

sau a fost comisă vreo eroare de calcul la determinarea dimensiunii (suprafeței)

sectorului de teren și de stabilire a hotarelor acestuia și care au fost indicate eronat în

titlu litigant.

Concomitent, instanțele de judecată nu au reținut nici argumentul Consiliului

orășenesc Căușeni precum că acțiunea depusă de către Simion Vrabie urmează a fi

declarată inadmisibilă, fiind depusă cu omiterea termenului de depunere, deoarece

conform art. 209 alin. (2) din Codul administrativ, dacă informația cu privire la

exercitarea căilor de atac nu se conținea în actul administrativ individual sau în decizia

cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios

administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului

administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă. La caz, instanțele de judecată

au indicat că pârâtul/apelantul nu a prezentat probe ce ar confirma aducerea la cunoștință

reclamantului decizia contestată, precum și nu a explicat termenul de contestare.

La data de 23 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul orășenesc

Căușeni a depus recurs împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei

Curții de Apel Chișinău.

4

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel.

A menționat că reclamantul Simion Vrabie a depus cererea de chemare în judecată

abia la 29 aprilie 2021, depășind termenii legali de adresare în instanța de judecată, însă

instanța de apel nu s-a expus asupra tardivității cererii, termenele de prescripție fiind de

o importanță majoră atunci când este interpretat în lumina Preambulului Convenției care,

în partea sa relevant, enunță preeminența dreptului ca patrimoniul comun al Statelor

contractante (hotărârea din 18 martie 2018, Dacia SRL vs Republica Moldova, &75).

A afirmat că instanța de fond urma a declara inadmisibilă acțiunea depusă de către

Simion Vrabie pe motive de tardivitate și existenței unei hotărâri judecătorești definitive

cu privire la un litigiu între aceleași părți cu același obiect și pe aceleași temeiuri de

drept.

A mai specificat că instanța de apel nu s-a expus asupra încheierii din 26 iulie 2021

a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, prin care s-a respins declarația de abținere a

judecătorului Victoria Railean.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 244 alin. (1), 245

alin. (1), 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 8 septembrie 2022, Simion Vrabie a solicitat respingerea

recursului depus de către Consiliul orășenesc Căușeni.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 aprilie 2022, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei participanților la proces, la materialele cauzei

nu există.

Totodată, decizia motivată din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 16 iunie 2022 (f.d.32, Vol.

III).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Consiliul orășenesc Căușeni, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Consiliul orășenesc

Căușeni, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

5

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

6

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Consiliul orășenesc Căușeni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Consiliul orășenesc Căușeni, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7