2ra-1178/22 — Anularea ordinului de sactionare

2ra-1178/22 — Anularea ordinului de sactionare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1178/22

2-20131218-01-2ra-26082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – E. Culinca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat,

prin intermediul avocatului Jumbei Sergiu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Sindicală

Teritorială Chișinău a Angajaților din Serviciile Publice și Valeriu Cazac către Serviciul

Hidrometeorologic de Stat cu privire la contestarea sancțiunii disciplinare și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2022 și a deciziei suplimentare din 09 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2020, Asociația Sindicală Teritorială Chișinău a Angajaților din

Serviciile Publice și Valeriu Cazac au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului Hidrometeorologic de Stat cu privire la anularea Ordinului directorului

adjunct interimar al Serviciului Meteorologic de Stat nr. 285/p din 22 iulie 2020, de

aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Valeriu Cazac și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, prin Ordinul Directului adjunct interimar al

Serviciului Meteorologic de Stat nr. 285/p din 22 iulie 2020, lui Valeriu Cazac i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară ”mustrare”.

Abaterile invocate de către pârâtul Serviciul Hidrometeorologic de Stat constau în

neprezentarea în volumul deplin a datelor hidrologice deținute de către Serviciul

Hidrometeorologic de Stat, solicitat de către echipa responsabilă de implementarea

proiectului ”Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic

Nistrean”, fapt care a condiționat tergiversarea implementării unui proiect de studiu de

importanță națională și a fost de măsură să pericliteze procesul de negocieri cu partea

ucraineană privind elaborarea procedurilor de recunoaștere a pagubelor cauzate prin

exploatarea incorectă a Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Reclamanții au remarcat că ordinul respectiv este unul neîntemeiat, deoarece abaterile

disciplinare indicate în acesta, de fapt nu există.

De asemenea, reclamanții au menționat că Ordinul nr. 285/p din 22 iulie 2020 a fost

emis cu încălcarea legislației în vigoare, și anume, nu întrunește exigențele art. 210 din

Codul muncii, nu conține mențiunile obligatorii cu privire la abaterile disciplinare

constatate și nici momentul comiterii pretinsei abateri disciplinare.

1

Mai mult ca atât, reclamanții au concretizat că în cadrul anchetei de serviciu, pârâtul

nu a acordat salariatului dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte toate probele și

justificările pe care le consideră necesare, fapt prin ce au fost încălcate prevederile art.

208 alin. (2) din Codul muncii.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 21 iulie 2021, cererea de

chemare în judecată a fost admisă integral și s-a anulat Ordinul nr. 285/p din 22 iulie

2020, emis de directorul adjunct interimar al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare șefului Centrului hidrologic Valeriu Cazac.

S-au încasat de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în beneficiul Asociației

Sindicale Teritoriale Chișinău a Angajaților din Serviciile Publice cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5000 lei.

S-a încasat de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în beneficiul Statului Republica

Moldova taxa de stat în sumă de 100 lei.

La 22 aprilie 2021, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a contestat cu apel hotărârea

primei instanțe, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, s-a respins apelul declarat de

Serviciul Hidrometeorologic de Stat și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, din 21 iulie 2021.

Totodată, s-a exclus din hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 21 iulie

2021, mențiunea cu privire la încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat

în beneficiul Statului Republica Moldova a taxei de stat în sumă de 100 lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a susținut că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată

cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

În acest sens, instanța de apel a menționat că ordinul nr. 285/p din 22 iulie 2020 cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare nu conține expres temeiurile care au stat la baza

stabilirii sancțiunii respective lui Cazac Valeriu, deși sancțiunea disciplinară aplicată

urmează a fi individualizată în raport cu gravitatea abaterii disciplinare, luându-se în

considerare împrejurările în care a fost comisă fapta, gradul de vinovăție și consecințele

abaterii disciplinare.

Astfel, instanța a remarcat că faptele imputate lui Cazac Valeriu, nu pot fi considerate

drept abatere disciplinară, deoarece, după cum a fost constatat și de către prima instanță,

conform înscrisurilor prezentate de părți, informația solicitată a fost extrasă de către

inginerii Direcției management date direct de pe serverul central al Serviciului

Hidrometeorologic de Stat pentru răspunsurile din luna august 2019 și februarie 2020,

iar, pentru răspunsul din luna martie 2020, datele au fost extrase de pe calculatorul care

se află în Direcția monitoring hidrologic, prin intermediul softului Hydras.

Suplimentar, Curtea de Apel Chișinău a statuat că omisiunea prezentării unor

informații complete nu-i poate fi imputată expres lui Cazac Valeriu, deoarece s-a stabilit

că Comisia de anchetă a constatat deficiențe de funcționare a sistemului de colectare și

prelucrare a datelor, care duc la necesitatea examinării posibilității lansării unui studiu de

fezabilitate privind rețeaua de observații hidrologice și necesitățile de dezvoltare a

acesteia, inclusiv prin prisma funcționalității sistemelor informaționale dedicate și

transferul acestora pe o platformă unică de produse software și de comunicații sau

inițierea unui proces de autoevaluare a sistemului, în scopul elaborării strategiilor de

2

dezvoltare a acestuia și argumentării necesarului de investiții.

Cu referire la compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică, acordată de către

avocatul Mihail Lvovschi, prin prisma art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) și (11) din Codul

de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe privind încasarea de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat a sumei de 5

000 lei, probată prin factura fiscală nr. II585769 din 20 octombrie 2020.

În altă ordine de idei, cu referire la prevederile art. 85 lit. i) și 98 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, instanța de apel a remarcat că prima instanță neîntemeiat a dispus

încasarea de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în beneficiul Statului Republica

Moldova a taxei de stat în sumă de 100 lei, ca urmare această mențiune urmând a fi

exclusă din hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 21 iulie 2021.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2022, s-a încasat din

contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficiul Asociației Sindicatelor Libere

”Publicsind”, suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a decide astfel, în conformate cu prevederile art. 250 alin. (1) lit. c) și alin. (2)

din Codul de procedură civilă, instanța de apel a menționat că la soluționarea cererii de

apel depuse de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, nu a fost rezolvată problema

repartizării cheltuielilor de judecată pentru judecarea cauzei în ordine de apel, deși în

cuprinsul referinței depuse de reprezentantul intimatei Asociația Sindicatelor Libere

”Publicsind”, avocatul Lvovschi Mihail a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 3 000 lei.

Respectiv, prin prisma art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură

civilă, făcând referire la contractul de asistență juridică nr. 11 din 20 octombrie 2020,

contractul de asistență juridică nr. 04 din 17 mai 2022, factura fiscală nr. II0585780 din

17 mai 2022 și extrasul din cont, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind oportună

încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat a sumei de 3 000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică, suportate de Asociația Sindicatelor Libere ”Publicsind”

în instanța de apel.

La 09 august 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic

de Stat, prin care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, a

deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2022 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 iulie 2021, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii înaintată de Asociația Sindicală Teritorială Chișinău a Angajaților

din Serviciile Publice și Cazac Valeriu.

Cu referire la încălcările de ordin procedural, recurentul a menționat că odată cu

respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel

Chișinău a recurs la modificarea hotărârii atacate, excluzând din hotărâre mențiunea cu

privire la încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficiul Statului

Republica Moldova a taxei de stat în sumă de 100 lei, fapt inacceptabil.

Cu referire la circumstanțele de fapt relevante prezentului litigiu, recurentul a invocat

că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii în fond, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, nu au

fost dovedite cu probe veridice și suficiente, iar concluziile expuse în actul judecătoresc

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Astfel, recurentul a remarcat că instanța de apel nu a ținut cont de argumentele pe care

a fost întemeiată cererea de apel și a denaturat conținutul faptelor stabilite în cadrul

cercetării judecătorești cu privire la pretinsa deficiență a sistemului informațional și

pretinsa lipsă de acces a subalternilor intimatului la informația stocată. Prin urmare,

3

studiul de fezabilitate a fost generat nu din cauza deficiențelor sistemului informațional,

dar de activitatea defectuoasă a Centului Hidrologic, condus de către Cazac Valeriu.

Cu referire la deficiențele admise de către intimat în cadrul exercitării funcției sale¸

recurentul a remarcat că în cadrul ședinței de judecată acesta a recunoscut că nu a verificat

accesul subalternilor la datele relevante, fapt care contravine revederilor din Fișa postului

șefului Centrului hidrologic și din Codul muncii. Mai mult, în speță nu există note de

serviciu despre o pretinsă lipsă a funcționalității sistemului în perioada respectivă.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanța de apel nu a specificat în ce constă

abaterea angajatorului de la principiul individualizării sancțiunii disciplinare.

În concluzie, recurentul a specificat că este irelevant argumentul instanței de apel

despre pretinsa imposibilitate a lui Cazac Valeriu de a avea acces la datele solicitate, de

altfel, vinovăția lui fiind confirmată pe deplin.

În altă ordine de idei, recurentul a remarcat că Asociația Sindicală Teritorială Chișinău

a Angajaților din Serviciile Publice este un profesionist în domeniul asigurării drepturilor

angajaților, inclusiv în cadrul litigiilor de muncă, având în subordine angajați specializați,

salarizați din contul cotizațiilor de membru de sindicat, iar angajarea unui avocat, în speță

contravine prevederilor legale și nu era necesară.

În context, recurentul a menționat că instanța de apel nu a argumentat caracterul

rezonabil al cuantumului serviciilor prestate, care urmau a fi confirmate prin lista detaliată

a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și/sau a timpului aferent acestora.

La 27 septembrie 2022, a fost înregistrată referința Asociației Sindicatelor Libere

”Publicsind”, depusă prin intermediul avocatului Lvovschi Mihail, prin care s-a solicitat

respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.

Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copiile deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022

și a deciziei suplimentare din 09 iunie 2022, au fost expediate părților în proces, prin

intermediul poștei electronice, la 13 iunie 2022. (f.d. 35, vol.II)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului

civil, consideră că recursul din 09 august 2022, declarat de Serviciul Hidrometeorologic

de Stat, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

4

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)

din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile

în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel și

prima instanță, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu

soluțiile date de instanțele inferioare, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat

de Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5