2ra-1592/22 — anularea ordinului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1592/22 2-20116686-01-2ra-04112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi) ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Gaidei împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 septembrie 2020, Vitalie Gaidei a depus cerere de chemare în judecată, contrasemnată de avocatul Dmitrii Gubceac, împotriva Agenției Servicii Publice, solicitând anularea ordinului nr. 47sc din 08 septembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare șefului Centrului multifuncțional Edineț, Vitalie Gaidei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin ordinul nr.47sc din 08 septembrie 2020, emis de Agenția Servicii Publice, i s-a aplicat sancțiune disciplinară „mustrare” pentru atitudine iresponsabilă fată de obligațiunile de serviciu, manifestată prin încălcarea prevederilor pct.3 din ordinul nr.176 din 01 aprilie 2020 cu privire la aprobarea instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 ISSM nr.47, pct. 1 lit. (b) a dispoziției Agenției Servicii Publice nr.D-67 din 27 iulie 2018 cu privire la asigurarea informării beneficiarilor de servicii referitor la linia instituțională „anticorupție”, art.5 din ordinul Agenția Servicii Publice nr. 196 din 24 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea politicii referitoare la calitate, politicii referitoare la securitatea informației și politicii anti- mită, pct.7.5.3.2, sub pct. a) din SM EN ISO 9001:2015 „sisteme de management al calității, cerințe”, pct.1.9., pct.3.1.

alin.(1), pct.3.1. alin.(8) și pct.5.2. alin.(3) din fișa de post a șefului centrului și pct.2.2 lit. (a) din Regulamentul intern al Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul nr.111 din 12 octombrie 2017, exprimând dezacordul cu acesta. Reclamantul a susținut că, în baza acordului suplimentar nr.7014/4 din 29 martie 2018 la contractul individual de muncă nr.7014 din 25 martie 2013, a fost 1 transferat din funcția de șef al secției înmatriculare transportului și calificare a conducătorilor auto or.

Edineț a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în funcția de șef al Centrului multifuncțional Edineț al Centrelor multifuncționale al Direcției prestări servicii publice al Departamentului management servicii publice, fiind modificat contractul la data de 29 martie 2018, confirmate modificările și prin ordinului nr.638p din 29 martie 2018. Din momentul desemnării în funcție până la data de 08 septembrie 2020, nu a fost sancționat, iar aplicarea sancțiunii disciplinare prin ordinul menționat supra, urmărește alte scopuri și anume eliberarea din funcție. Atât la nivel național, cât și internațional, sunt impuse mai multe măsuri de siguranță, reguli de protecție cu scopul de a nu răspândi virusul COVID-19, indicând că, angajatorul Agenția Servicii Publice la nivel de instituție a instituit reguli de protecție pentru diminuarea riscului de răspândire a infecției COVID-19.

În acest sens, a fost emis ordinul nr. 130 din 11 martie 2020 cu privire la aprobarea unor măsuri de profilaxie privind diminuarea riscurilor de îmbolnăvire cu infecția COVID-19, iar ulterior s-a aprobat instrucțiunea de securitate și sănătate în muncă în legătură cu situația epidemiologică din țară și aparența riscului de îmbolnăvire cu COVID -19 prin ordinul nr.176 din 01 aprilie 2020, iar prin ordinul nr.245 din 01 iunie 2020 s-au instituit unele măsuri privind neadmiterea acutizării situației epidemiologice în cadrul Agenției Servicii Publice, planul măsurilor de protecție în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Servicii Publice nr. 1085, aprobat la data de 09 aprilie 2020. Reclamantul a precizat că, esența sancțiunii disciplinare aplicate constă în faptul că, în calitatea sa de șef al Centrului multifuncțional Edineț, nu a efectuat instruirea angajaților din subordine în legătură cu starea de urgență în sănătate publică și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19.

Începând cu data de 21 mai 2020 s-a aflat în concediul medical, conform certificatului medical seria 01 nr.3778073 din 21 mai 2020, eliberat de către Centrul de sănătate Briceni și a continuat tratamentul până la data de 01 iulie 2020, conform certificatului medical seria 01 nr.3778147 din 16 iunie 2020, eliberat de către Centrul de sănătate Briceni, iar ulterior din 01 iulie 2020 și până la data de 11 iulie 2020 s-a tratat staționar în IMSP „Spitalul raional Briceni”, fapt confirmat prin certificatul medical seria 01 nr.3629668 eliberat la 11 iulie 2020. Despre faptul aflării în concediu medical, angajatorul cunoștea și nu cunoaște ce măsuri a întreprins angajatorul pentru a comunica ordinele nominalizate și cine l-a înlocuit în perioada aflării în concediu medical.

Imediat ce a revenit la serviciu, a recurs la informarea salariaților aflați în subordinea sa, despre ordinul nr.176 din 01 aprilie 2020, conform fișelor personale. Ordinul nominalizat a fost înregistrat și remis în adresa Centrului multifuncțional Edineț abia la data de 27 mai 2020, în perioada când se afla în concediu medical. Referitor la ordinul nr. 211 din 15 mai 2020, reclamantul a declarat că, a fost înregistrat în cadrul Centrului multifuncțional Edineț la data de 18 mai 2020 și adus la cunoștința salariaților la data de 20 mai 2020, conform fișelor personale. Ordinul nr. 130 din 11 martie 2020, la fel, a fost adus la cunoștința salariaților din subordine. Astfel, informația expusă în ordinul de sancționare și în nota de control al echipei constituite, nu corespunde adevărului și a avut scopul de a defăima onoarea și abilitățile sale profesionale.

2 Reclamantul a afirmat că, un alt motiv al sancționării, încălcarea dispoziției Agenției Servicii Publice nr.67 din 27 iulie 2018 cu privire la asigurarea informării beneficiarilor de servicii referitor la linia instituțională „Anticorupție” și aducerea la cunoștință a ordinului Agenției Servicii Publice nr.196 din 24 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea politicii referitoare la calitate, politicii referitoare la securitatea informației politicii anti-mită. Ordinele nominalizate au fost emise până la data transferării în funcția care o deține, ceea ce denotă că urma a fi sancționat în termen. Anterior, până la data de 08 septembrie 2020, nu a fost niciodată sancționat. Totodată, a precizat că, atât pe panoul de la intrare în Centrul multifuncțional Edineț, cât și pe panoul din sală sunt indicate informații cu privire la linia instituțională „Anticorupție”.

Persoanele din grupul de lucru în mod intenționat și neîntemeiat au relatat informații eronate conducerii pârâtului. Politicile indicate și enumerate erau puse la dispoziția publicului larg nu numai pe panoul informativ din interiorul centrului, dar și într-o mapă specială unde sunt plasate informații de interes public. Panourile informative tehnic nu permit a plasa informația cu privire la politicele nominalizate, deoarece sunt amplasate informații mai importante cu privire la serviciile din cadrul centrului.

În ceea ce vizează afirmația din nota de control precum că, la momentul vizitei la intrare în sediul Centrului multifuncțional Edineț lipsea angajatul care era obligat să măsoare temperatura corpului, să întâlnească clienții, reclamantul a indicat că, în ziua efectuării controlului erau la serviciu numai două persoane din subordinea sa și el personal, iar persoanele din subordine erau implicate în procesul de deservire a populației și anume: o persoană la biroul de informație și secretariat și o persoană la biroul de eliberare a actelor, celelalte două persoane din cele cinci care sunt disponibile în organigrama centrului multifuncțional Edineț se aflau în concediu, o persoană în concediu anual, iar cealaltă persoană în concediu medical.

La momentul efectuării controlului, persoanele se aflau atât în incinta centrului, cât și în exterior, respectau toate măsurile de protecție impuse la nivel național, nu numai prin ordinele Agenției Servicii Publice. Faptul că grupul care a efectuat controlul nu a observat cum angajatul de la biroul de informație și secretariat permitea intrarea unui număr limitat de persoane în interiorul centrului, nu poate fi imputată angajaților, or, numărul limitat de angajați nu a permis de a avea simultan angajați prezenți la intrare și la biroul de informație și secretariat, acest proces fiind cumulat în paralel.

Pentru a face procesul de deservire a clienților mai bun, de a dirija mai bine fluxul de cetățeni, de a spori satisfacția clientului și având în vedere faptul că nu este posibil de urmărit indicațiile panoului electronic și nu poți obține tichet, a venit cu o propunere către conducerea direcției de a monta un panou electronic informativ în exteriorul clădirii pentru a putea fi urmărit de către clienți și amplasarea dispozitivului de eliberare a tichetelor nemijlocit la intrare, pentru ca clienții să nu să se îmbulzească pe pragul centrului, fapt ignorat de către angajator. Referitor la purtarea măștii, angajaților le-au fost aduse la cunoștință contra semnătură cerințele date. Însă existe disconcordanțe referitor la purtarea măștii între ordinul nr. 211 din 15 mai 2020, precum și Instrucțiunea nr. 47. Totodată, ghișeele operaționale dispun de sticlă de protecție, care protejează angajatul și asigură respectarea distanței de un metru.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie 3 Gaidei împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului nr. 47sc din 08 septembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare șefului Centrului multifuncțional Edineț, Vitalie Gaidei, repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Vitalie Gaidei, avocatul Dmitrii Gubceac și s- a menținut hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a constatat că, prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății în partea contestată, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Dezacordul apelantului Vitalie Gaidei cu ordinul emis se rezumă la faptul că, instanța de fond greșit a concluzionat că apelantul a comis o încălcare a ordinului Agenției Servicii Publice nr.245 din 01 iunie 2020, prin care ar fost instituite măsuri privind neadmiterea agravării situației epidemiologice în cadrul Agenției Servicii Publice, a fost aprobat planul măsurilor protecție în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Servicii Publice nr.1085, aprobat la data de 09 aprilie 2020, neglijând faptul că în acea perioadă s-a aflat în concediu medical.

În acest context, instanța de apel a remarcat faptul că, instanța de fond corect a apreciat faptul că, conform certificatului de concediu medical din 21 mai 2020, începând cu data de 21 mai 2020, apelantul s-a aflat în concediul medical, până la data de 26 iunie 2020, iar conform certificatului medical din 16 iunie 2020, ultimul a continuat tratamentul până la data de 30 iunie 2020. Conform certificatului de concediu medical eliberat la data de 11 iulie 2020, Vitalie Gaidei, din 01 iulie 2020 și până la 11 iulie 2020 s-a tratat staționar, iar conform certificatului medical seria 01 nr.3778248 din 15 iulie 2020, ultimul a continuat tratamentul în regim ambulator până la data de 30 iulie 2020. Însă certificatele medicale sus-menționate, în opinia instanței de apel, au fost prezentate angajatorului ulterior, întrucât în cazul în care anunța angajatorul despre faptul că se află în concediu de boală, respectiv atribuțiile urmau a fi delegate altui salariat prin ordin, ceea ce în speță lipsește.

În speță s-a stabilit că, conform pct. 3 din ordinul Agenției Servicii Publice nr. 176 din 01 aprilie 2020 cu privire la aprobarea Instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, conducătorii locurilor de muncă vor informa și vor efectua instruirea periodică a salariaților din subordine, în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, cu consemnarea obligatorie a acesteia în fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă. Prin urmare, apelantul avea obligația de a informa și efectua instruirea periodică a salariaților din subordine, în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, cu consemnarea obligatorie a acesteia în fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă.

Astfel, instanța de fond a constatat că, apelantul Vitalie Gaidei revenind din concediul medical, la data de 13 iulie 2020 a informat salariații din subordine sa, despre ordinul Agenției Servicii Publice nr.176 din 01 aprilie 2020 cu privire la 4 aprobarea Instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19. În acest context, nu s-a acceptat poziția apelantului precum că, instanța de fond greșit a ajuns la concluzia precum că apelantul nu a făcut instructajul angajaților din subordine, fiind atașate la materialele cauzei fișele cu semnăturile subalternilor. Or, probe ce ar confirma faptul instruirii periodice a salariaților din subordine, în legătură cu situația epidemiologică din țară și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, la materialele cauzei lipsesc.

Conform pct. 1 lit. (b) a dispoziției Agenției Servicii Publice nr. D-67 din 27 iulie 2018 cu privire la asigurarea informării beneficiarilor de servicii referitor la linia instituțională „anticorupție”, conducătorii subdiviziunilor din cadrul Agenției Servicii Publice implicate în procesul de prestare a serviciilor vor asigura informarea beneficiarilor de servicii prin plasarea informației referitoare la linia instituțională „anticorupție” cu numărul de telefon 022-504-504 și adresa de email garda@asp.gov.md pe panourile informative amplasate în incintă.

Din conținutul notei de control nr.07- 3942 din 13 august 2020 rezultă că, pe panoul informativ al Centrului multifuncțional Edineț, în locurile vizibile lipsește telefonul de informare al liniei instituționale „anticorupție” 022-504-504 conform cerințelor SF 37603221-074:2018 SMSI, fapt ce nu este negat de către Vitalie Gaidei, care în explicația prezentată la data de 29 august 2020 a indicat că, „există două panouri în interiorul centrului multifuncțional și ambele sunt amplasate în partea posterioară a sălii de deservire, dar nu dispunem de spațiu gol sau netematic pe ele pentru a afișa diferite informații, iar telefonul de informare la linia instituțională „anticorupție” este amplasat pe panoul de la intrare din momentul deschiderii Centrului multifuncțional Edineț (octombrie 2018)”, fapt ce denotă încălcarea prevederilor pct. 1 lit. (b) a dispoziției Agenției Servicii Publice nr. D-67 din 27 iulie 2018 cu privire la asigurarea informării beneficiarilor de servicii referitor la linia instituțională „anticorupție”, or, informația nominalizată urma a fi plasată pe panourile informative amplasate în incintă.

Conform art. 5 din ordinul Agenției Servicii Publice nr. 196 din 24 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea Politicii referitoare la calitate, Politicii referitoare la securitatea informației și Politicii anti-mită, conducătorii subdiviziunilor vor aduce prezentul ordin la cunoștința angajaților contra semnătură. Din conținutul notei de control nr.07-3942 din 13 august 2020 rezultă că, pe panoul informativ al Centrului multifuncțional Edineț, lipsea Politica referitoare la calitate, Politica referitoare la securitatea informației și Politica anti-mită, aprobate prin ordinul Agenției Servicii Publice nr. 196 din 24 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea Politicii referitoare la calitate, Politicii referitoare la securitatea informației fi Politicii anti-mită, iar angajații Centrului multifuncțional Edineț nu sunt familiarizați cu prevederile Politicelor menționate.

La fel, din conținutul notei de control nr.07-3942 din 13 august 2020 rezultă că, toate dosarele informației documentate nu au inventarele interne și indicativul pentru regăsire rapidă și eficientă a documentelor necesare, conform pct. 7.5.3.2, sub pct. a) din SM EN ISO 9001:2015 „Sisteme de management al calității.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, apelantul a încălcat obligațiile de muncă stabilite în fișa de post a șefului Centrului, deși, pct. 1.9 din fișa de post indică că, în activitatea sa, șeful Centrului multifuncțional se conduce de legislația în vigoare, 5 tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, ordinele și dispozițiile directorului Agenției Servicii Publice, standardele internaționale, naționale și de firmă ale Agenției Servicii Publice ASP, documentele tehnico-normative în vigoare corespunzătoare direcțiilor de activitate al CM, ale Direcției, ale Departamentului, de planurile de activitate ale Departamentului și ale Agenției, regulamentele Direcției, Centrului și de prezenta fișă de post.

Iar conform pct.3.1. alin. (1) și (8) din fișa de post a șefului Centrului, șeful CM Edineț este obligat: să organizeze activitatea Centrului, asigurând îndeplinirea în mod calitativ și în termen a atribuțiilor prevăzute în Regulamentul Centrului și prezenta fișă de post, să controleze activitatea Centrului; să asigure realizarea prevederilor documentelor interne ale sistemului de management al calității, sistemului de management al securității informației și ale altor sisteme de management. La fel, conform pct.5.2. alin. (3) din fișa de post a șefului Centrului, șeful Centrului multifuncțional Edineț poartă responsabilitate personală și poate fi sancționat disciplinar în cazul în care: nu îndeplinește calitativ și oportun atribuțiile de serviciu, precum și sarcinile și atribuțiile puse în sarcina Centrului.

În cumulul celor relatate supra, instanța de apel a constatat că, rolul șefului Centrului multifuncțional este de a dirija activitatea Centrului în scopul deservirii calitative a cetățenilor, la prestarea serviciilor publice, responsabilitatea și obligațiunea de a întreprinde măsurile corespunzătoare în scopul prevenirii și controlului riscului de răspândire a infecției COVID-19, atât față de salariații Centrului, precum și cetățenii raionului Edineț, cade, la fel, pe seama sa. Prin urmare, instanța de apel a apreciat drept justă concluzia instanței de fond cu privire la faptul că intimatul/pârât Agenția Servicii Publice la emiterea ordinului de sancționare disciplinară a avut motive temeinice de fapt și de drept, ultimul fiind emis motivat.

Cu privire la argumentul părții apelante precum că, instanța de fond nu s-a expus asupra aplicabilității art.209 din Codul muncii, întrucât nu este clar pe ce dată au fost comise pretinsele abateri disciplinare, instanța de apel a reținut drept justă poziția instanței de fond prin care s-a stabilit că, angajatorul a aplicat sancțiunea disciplinară în termen, curgerea acestuia începând de la data constatării abaterii disciplinare, și anume 13 august 2020. Referitor la pretenția privind încasarea din contul Agenției Servicii Publice în folosul apelantului a prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, instanța de apel a considerat că, este neîntemeiată, fiind de fapt subsecventă pretenției de bază cu privire la anularea ordinului nr. 47sc din 08 septembrie 2020, pretenție care a fost respinsă ca neîntemeiată, corespunzător urmează a fi respinse și pretențiile în cauză, or, odată cu constatarea caracterului legal al ordinului menționat supra nu există temeiuri de a admite pretențiile subsecvente ale reclamantului/apelant.

Din considerentele menționate și având în vedere că, hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele apelantului nu sunt în măsură să determine contrariul, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul declarat și de a menține hotărârea primei instanțe. La 17 octombrie 2022, Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel 6 Chișinău, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului s-a invocat că, în cazul în care instanța de apel nu ar fi neglijat probele prezentate, atunci ar fi emis o decizie de admitere a apelului, ar fi respectat prevederile art. 130 și art. 239 Cod de procedură civilă, ar fi evitat încălcarea dreptului la un proces echitabil, la un remediu efectiv și la respectul vieții private.

Recurentul a pretins încălcarea normele de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, precum și alte încălcări în virtutea art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă. Atât instanța de fond, cât și cea de apel au interpretat probatoriul prezentat în mod arbitrar, contrar prevederilor din art. 130 alin (1), (2) și (5) Cod de procedură civilă.

Instanța de fond și instanța de apel au concluzionat greșit că, a comis o încălcare a ordinului Agenției Servicii Publice nr. 176 din 01 aprilie 2020 prin care ar fost instituite măsuri privind neadmiterea agravării situației epidemiologice în cadrul Agenției Servicii Publice, a fost aprobat planul măsurilor de protecție în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Servicii Publice nr.1085, aprobat la data de 09 aprilie 2020. Una din pretinsele încălcări puse în sarcina sa, este că, nu ar fi efectuat instruirea angajaților din subordine în legătură cu starea de urgență în sănătate public și apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19. Însă instanțele ierarhic inferioare au neglijat sau au omis faptul că, în perioada 21 mai 2020-11 iulie 2020 s-a aflat în concediu medical, iar când a revenit la serviciu, a efectuat instructajul, conform înscrisurilor prezentate.

Instanțele de fond și de apel în mod inexplicabil, contrar înscrisurilor date, au concluzionat că nu ar fi adus la cunoștință ordinele și instrucțiunile emise de Agenția Servicii Publice. Totodată, instanța de apel a pus în vina sa, că nu a informat la timp angajatorul despre faptul că se afla în concediu medical, „…certificatele medicale sus-menționate au fost prezentate angajatorului ulterior, întrucât în cazul în care anunța angajatorul despre faptul că se află în concediu de boală, respectiv, atribuțiile urmau a fi delegate altui salariat prin ordin, ceea ce în speță lipsește”. În context, a precizat că, în dosar nu există nicio probă că, nu ar fi informat conducerea precum că este în concediu medical și nici reprezentantul Agenției Servicii Publice nu a invocat asemenea circumstanță.

Iar în al doilea rând, era imposibil aflându-se aproximativ două luni în concediu medical, conducerea Agenției Servicii Publice să nu fi cunoscut faptul dat. Certificatul de concediu medical se prezintă angajatorului pentru a confirma că absențele de la serviciu sunt justificate. Recurentul a susținut că, este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, pe panoul informativ al Centrului multifuncțional Edineț lipsea telefonul de informare a liniei „anticorupție”.

Or, chiar în același alineat a deciziei contestate, instanța a menționat că, telefonul de informare este amplasat pe panoul de la intrare din momentul deschiderii centrului multifuncțional (octombrie 2018). Angajatorul îl învinuiește că, pe panoul informativ al Centrului multifuncțional Edineț lipsea telefonul de informare a liniei „anticorupție”, fiind infirmat acest fapt, concretizând că se află la intrare, iar instanțele de fond și de apel neglijează acest fapt și pun la baza hotărârii un fapt care nu și-a găsit confirmare, iar, în viziunea instanței de apel, denotă încălcarea pct. 1) lit.b) a dispoziției Agenției Servicii Publice nr. D-67din 27 7 iuie 2018, fiind o concluzie neîntemeiată.

Aceste panouri au fost plasate de intimat pînă la deschiderea Centrului multifuncțional Edineț, iar el nu are nicio atribuție la plasarea acestora și/sau informația indicată pe ele, deoarece a ajuns la conducere mai târziu. În ceea ce vizează politicile privind calitatea, securitatea informației și anti- mită, chiar și reprezentantul intimatului în instanța de fond a declarat că, pe panourile informative tehnic nu este posibil a plasa politicile, or, în situația în care erau plasate, publicul era lipsit de informații mai importante despre serviciile prestate în cadrul centrului. Afirmațiile din nota de control precum că, la momentul vizitei la intrare în sediul Centrului multifuncțional Edineț lipsea angajatul care era obligat să măsoare temperatura corpului, să întâmpine cetățenii etc., nu corespund realității, deoarece asemenea angajat nu era în statele Centrului multifuncțional și însăși el măsura temperatura la intrare.

Însă când a venit controlul, era obligat să prezinte actele, înscrisurile, să dea explicații și să însoțească comisia, evident că lipsea la intrare. Recurentul a susținut că, instanța a încălcat/neglijat cerințele legale procedurale de cercetare a probelor prevăzute de art. 130 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă și au acordat o valoare probantă prestabilită unei singure probe, notei de control nr. 07- 3942 din 13 august 2020, neglijând celelalte probe, explicațiile sale de la ancheta de serviciu și din prima instanță. În consecință, instanțele ierarhic inferioare i-au încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenție, deoarece cauza nu a fost soluționată conform probelor administrate, însă contrar probelor administrate.

La fel, a fost încălcat dreptul la un remediu efectiv garantat de art. 13 din Convenție, deoarece instanța de apel, în pofida probelor administrate și poziției sale, a menținut hotărârea instanței, drepturile sale prevăzute de Codul Muncii și Codul de procedură civilă au fost încălcate, iar instanța nu le-a protejat și nu a anulat actul prin care au fost încălcate. Totodată, prin hotărârile contestate a fost încălcat dreptul la viața privată și de familie, deoarece aplicarea sancțiunii disciplinare a fost constituită o ingerință în viața lui privată și profesională, respectiv, a avut loc încălcarea garanțiilor de la art. 8 din Convenție. Respectiv, în loc să dispună de o hotărâre judecătorească favorabilă, cum rezultă din probele prezentate, prin care să-i fie restabilite drepturile încălcate, are o hotărâre defavorabilă.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 08 noiembrie 2022 (f.d.216) a fost expediată în adresa intimatului și a fost recepționată la 11 noiembrie 2022, conform avizului de recepție (f.d.223). La data de 07 decembrie 2022, Agenția Servicii Publice a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea considerării recursului inadmisibil, tardiv și neîntemeiat. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 noiembrie 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la 17 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale către participanții la proces la data de 14 februarie 2022, inclusiv prin intermediul poștei electronice către Agenția Servicii Publice și avocatul Teodor Bordei (f.d.204), doar că avocatului Teodor Bordei i-a fost expediată la o adresă electronică greșită 8 tborodei@gmail.com, în loc de tbordei@gmail.com. Din materialele cauzei rezultă că avocatul Teodor Bordei a luat cunoștință de materialele cauzei la data de 16 august 2022, la cererea sa expediată prin intermediul poștei electronice la data de 01 iulie 2022 (f.d.206-208).

Alte date despre recepționarea copiei deciziei integrale a instanței de apel nemijlocit de către recurentul Vitalie Gaidei, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 9 Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vitalie Gaidei, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 10