Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3r-309/22
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
29 septembrie 2022
Părțile
Partidul Politic Sor vs Comisia Electorala Centrala
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

3r-309/22 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-309/2022 2-22132978-01-3r-27092022 prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud. A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) DECIZIE 29 septembrie 2022 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tamara Chişca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Partidul Politic ,,Şor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva încheierii din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 12 septembrie 2022, Partidul Politic ,,Șor” a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual-Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022. Totodată, odată cu depunerea acțiunii, reclamantul a solicitat și suspendarea actului administrativ individual contestat - Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022, până la adoptarea unei hotărâri definitive pe caz.

În motivarea cererii s-a invocat că, executarea actului administrativ în partea contestată este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat şi în măsura în care există suficiente argumente juridice referitoare la ilegalitatea respectivului act, expuse exhaustiv în cererea de chemare în judecată, în speţa dedusă judecăţii se impune suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil până la judecare în fond a cauzei de contencios administrativ. A menţionat că, suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția instanţei de judecată în vederea respectării principiului legalității, atât timp cât judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

Astfel, legiuitorul naţional a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speţă. Cu referire la existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, a relatat Partidul Politic ,,Șor” că existenţa acestei condiții este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumentele juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu, suspendarea judiciară a acestuia putând interveni dacă există cel puţin un indiciu de nelegalitate. A notat că prin solicitarea suspendării executării în partea contestată a actului administrativ defavorabil, reclamantul nu instigă şi nici nu doreşte o expunere a instanţei asupra fondului cauzei.

Altfel spus, instanţa nu este chemată să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi acţiunea de contestarea parţială a Hotărârii CEC din 08.12.2021, ci este chemată să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. Cu referire la existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, Partidul Politic ,,Șor” a menţionat că în cazul respectiv, reclamantul riscă să fie lipsit chiar începând din 1 ianuarie 2023 de alocaţiile bugetare care i se cuvin strict potrivit legii, iar în eventualitatea anulării actului administrativ contestat există riscul eminent de a fi prejudiciat în drepturile de a revendica ulterior aceste alocații netransferate la timp.

Prin încheierea din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău cererea înaintată de Partidul Politic ,,Șor”, privind suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022 până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, în cadrul acțiunii în contencios administrativ înaintate de către Partidul Politic ”Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 27 septembrie 2022, prin intermediul poştei electronice, Partidul Politic ,,Şor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, a depus recurs împotriva încheierii din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri privind suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022 până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

În motivarea recursului s-a invocat că executarea actului administrativ în partea contestată este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat şi în măsura în care există suficiente argumente juridice referitoare la ilegalitate respectivului act, expuse exhaustiv în cererea de chemare în judecată, în speţa dedusă judecăţii se impune suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil până la judecare în fond a cauzei de contencios administrativ. Temei juridic fiind prevederile art.214 alin.(1) şi art.172 alin.(2) Cod administrativ. A subliniat recurentul că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziţia instanţei de judecată în vederea respectării principiului legalităţii: atât timp cât judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

Astfel, legiuitorul naţional a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speţă. La data de 28 septembrie 2022, prin intermediul poştei electronice, Comisia Electorală Centrală a prezentat referinţă şi a solicitat respingerea recursului depus de 2 Partidul Politic „Şor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru şi menţinerea încheierii din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanţei de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunţare, iar împotriva deciziei instanţei de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunţare. Potrivit actelor cauzei încheierea din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău a fost notificată Partidului Politic „Şor” prin intermediul poştei electronice, la 26 septembrie 2022 (f.d.55), iar recursul a fost depus, prin intermediul poştei electronice, de către Partidul Politic „Şor” la Curtea de Apel Chișinău la data de 27 septembrie 2022 (f.d.56-60). Astfel, instanța de recurs consideră că Partidul Politic „Şor” s-a conformat prevederilor legale şi a respectat termenul, instituit de legiuitor, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs în litigiile electorale.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus de Partidul Politic „Şor”, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Materialele cauzei atestă că, la 12 septembrie 2022 Partidul Politic ,,Şor” a depus în temeiul art.214 alin.(1) Cod administrativ, cerere cu privire la suspendarea actului administrativ individual contestat - Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022, până la adoptarea unei hotărâri definitive pe caz.

Se mai constată că prin încheierea din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău cererea înaintată de Partidul Politic ,,Șor”, privind suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 675 din 09 septembrie 2022 până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, în cadrul acțiunii în contencios administrativ înaintate de către Partidul Politic ”Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Efectuând controlul judiciar al încheierii din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, în acest sens indicând următoarele.

Conform art.214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios administrativ. Instanţa de judecată 3 poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanţii, în locul prezentării probelor obişnuite, pot depune o declaraţie pe propria răspundere. (4) Instanţa de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanţilor la proces. Dacă consideră necesar, instanţa de judecată citează părţile pentru audiere în privinţa temeiniciei cererii de suspendare.

Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică. Respectiv, prin reglementările art. 214 Cod administrativ legiuitorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității - suspendarea executării actului administrativ individual contestat. Instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin. (2) din Codul administrativ. Motivele suspendării executării actului administrativ individual de către autoritatea publică sunt enunțate la alin. (2) al art. 172 Cod administrativ, care implică: a) existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Astfel, prin prisma art.172 alin. (2) Cod administrativ, legislatorul a stabilit că actul administrativ poate fi suspendat doar în cazul confirmării incontestabile a existenţei unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Aşadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, invocate prin lege.

Atât cazul bine justificat, cât şi paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ, trebuie să fie indicate și probate în concret, nu doar afirmate prin preluarea textelor de lege. Prin urmare, legiuitorul a conferit instituției procesuale de suspendare a actului administrativ - un caracter preventiv, în scopul evitării efectelor vătămătoare ale actului a cărui legalitate este pusă în discuţie, scop care nu ar fi putut fi atins în ipoteza în care norma s-ar fi referit doar la o pagubă actuală. De altfel, iminenţa pagubei cu toate că se prezumă, trebuie și dovedită de către persoana care a solicitat suspendarea executării actului administrativ, instanța de judecată urmând să aprecieze rațional cu privire la aceasta.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție învederează că, în speță, existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost argumentată și nici probată în regim suficient de obiectiv și convingător, or sarcina probațiunii în acest sens revine nemijlocit reclamantei.

4 În acest context, instanța de recurs relevă că, instanţa de apel just a menţionat că Partidul Politic ,,Șor” la depunerea cererii privind suspendarea actului administrativ nu a justificat suficient de concret și efectiv acele circumstanţe care ar impune necesitatea instituirii garanției de asigurare a legalității, iar faptul indicat de reclamant, nu poate constitui temei de suspendare actului administrativ, nefiind clar în ce mod nedispunerea suspendării actului ar duce la cauzarea unor daune sau prejudicii ireparabile reclamantului. Or, în cazul unei eventuale hotărîri de admitere a acțiunii, legea prevede pîrghii de restituire a sumelor din contul bugetului de stat în beneficiul reclamantului, mai mult actul administrativ contestat în această parte produce efecte începînd cu 01.01.2023, iar acțiunile împotriva acțiunilor şi hotărârilor Comisiei Electorale Centrale se examinează în termeni restrânși.

Conjunctura ipotezelor descrise supra, în coroborare cu normele legale precitate, denotă temeinicia concluziei date de prima instanță, care a interpretat și aplicat corect normele de drept material și procedural, fapt ce denotă că argumentele recurentului sunt lipsite de suport faptic și juridic. Din considerentele menționate şi având în vedere că încheierea din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, iar argumentele recurentului nu și-au găsit confirmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Partidul Politic ,,Şor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, cu menținerea încheierii din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 73 și art. 74 alin. (7) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul depus de Partidul Politic ,,Şor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru şi se menţine încheierea din 26 septembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tamara Chişca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.