3ra-811/22 — anularea răspunsului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea răspunsului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-811/22 — anularea răspunsului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-811/22
2-21058100-01-3ra-05082022
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
28 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Larisa Costiuc,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Larisa Costiuc împotriva Consiliului sătesc Antoneuca, raionul Drochia, persoană
terță Lucia Costiuc cu privire la anularea răspunsului și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 19 aprilie 2021, Larisa Costiuc a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Antoneuca, raionul
Drochia cu privire la anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este văduvă, fostul soț – Ivan Costiuc
a decedat subit la locul de muncă la data de xxxxx.
În continuare, a menționat că, conform deciziei Primăriei satului Antoneuca, raionul
Drochia, la 11 ianuarie 1996 i s-a repartizat lotul de teren cu nr.129 cu suprafața de 2,22
ha. O perioadă de timp a primit și roadă de pe terenul repartizat, însă în prezent adresând-
se de nenumărate ori și la diferite instanțe nu poate dobândi careva rezultate.
Reclamanta a susținut că la data de 16 martie 2021 s-a adresat către Consiliul sătesc
Antoneuca, raionul Drochia întru soluționarea chestiunii privind alocarea cotei de teren
echivalentă a 2,22 ha, unde la data de 17 martie 2021 a primit răspunsul sub nr.45,
precum că întrebarea a fost examinată și i s-a anexat copia deciziei cu nr.3/8 din 3 iunie
2019 a consiliului local care nu este bazată pe careva fapte/probe veridice și anume se
referă la aceea că cota de teren se află la cet. Lucia Ion Costiuc.
Reclamanta Larisa Costiuc a solicitat anularea răspunsului cu nr.45 din 17 martie
2021 eliberat de Consiliul sătesc Antoneuca, raionul Drochia și obligarea ultimului la
alocarea cotei de teren echivalent pe numele său.
1
Prin hotărârea din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost
respinsă acțiunea depusă de către Larisa Costiuc.
Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 7 octombrie 2021,
Larisa Costiuc a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel
depusă de către Larisa Costiuc împotriva hotărârii din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei
Drochia, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut dispozițiile art. 12 din Codul funciar,
conform cărora atribuirea în proprietate privată a cotelor de teren echivalent și toate
operațiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înfăptuiesc, ținându-se cont de
situația de la 1 ianuarie 1992, persoanelor decedate nu li s-a atribuit cote de teren
echivalent.
Instanța de apel a menționat că, conform certificatului de deces seria DC-IV
0360992 eliberat de Primăria satului Pervomaiscoe, raionul Drochia, Ivan Costiuc a
decedat la data de xxxxx, împrejurările de fapt astfel stabilite denotă lipsa temeiniciei
de drept de adresare cu prezenta acțiune.
În concluzie, instanța de apel a notat ca fiind justificată opinia instanței de fond
referitor la lipsa executării forțate a hotărârii instanței de judecată din 2 mai 2018 emise
în scopul aplicării și executării dispozitivului hotărârii judecătoriei Drochia din 10
august 1998 cu privire la eliberarea certificatului de moștenitor legal asupra cotei de
teren echivalent în litigiu, fapt care ar condiționa satisfacerea de către autoritatea publică
locală a solicitărilor înaintate de reclamantă.
La data de 13 iunie 2022, Larisa Costiuc a depus recurs împotriva deciziei din 19
mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
contestate cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, iar concluzia
acesteia cu privire la legalitatea hotărârii instanței de fond este eronată.
A adăugat că în cauza dată se atestă neexecutarea continuă a hotărârii judecătorești.
Din momentul nașterii obligației de executare, și până la moment, hotărârea
judecătorească nu a fost executată.
A opinat că instanța de apel a adus atingere dreptului la un proces echitabil consfințit
la art. 6.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
A explicat motivele pentru care a depus prezentul recurs, și anume: nu au fost
constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în
fond; instanța de apel a ignorat faptul existenței hotărârii judecătoriei Drochia și nu a dat
apreciere justă poziției sale, precum și nu a explicat cu suficientă claritate de ce a ignorat
argumentele și probele prezentate de ea; nu a fost dovedite circumstanțele considerate
ca fiind stabilite; au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și
procedural; instanța inferioară i-a îngrădit accesul la justiție și i-a încălcat dreptul de
proprietate; poziția sa nu a fost auzit de către instanța de judecată și drept urmare a emis
o hotărâre nemotivată și nefondată.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
2
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022, dispozitivul
deciziei fiind notificat recurentei Larisa Costiuc, prin intermediul oficiului poștal, la data
de 10 iunie 2022 (f.d.135).
Totodată, decizia motivată din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată
recurentei, la 25 iulie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la
materialele cauzei (f.d.141).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Larisa Costiuc, s-a conformat prevederilor legale și a
depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Larisa Costiuc, în raport
cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
3
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Larisa Costiuc.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Larisa Costiuc, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
4