2ra-1162/22 — repararea prejudiciului moral

2ra-1162/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1162/22

(2-19183605-01-2ra-25082022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, v. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Zafronschii,

reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei

Zafronschii împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Serghei Zafronschii și admis apelul declarat

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost modificată hotărârea din 21 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 18 noiembrie 2019 Serghei Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

penală.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 aprilie 2010 Serghei

Zafronschii a fost reținut și pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. f) din Codul penal, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă

de arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Însă, prin ordonanța procurorului Secției

conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale

a Republicii Moldova din 22 iunie 2010 a fost scos de sub urmărire penală, deoarece

fapta ce i-a fost incriminată nu a fost comisă de reclamant, fiind eliberat din arest

preventiv.

1

Reclamantul a specificat că, prin ordonanța prim-adjunctului Procurorului General

al Republicii Moldova din 05 iulie 2010, ordonanța procurorului din 22 iunie 2010 a

fost anulată, iar cauza penală cu noua învinuire în baza art. 42 alin. (5), 2171 alin. (4)

lit. d), 42 alin. (2), 27 și 190 alin. (5) din Codul penal, a fost expediată în instanța de

judecată. Astfel, prin sentința din 27 iunie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,

Serghei Zafronschii a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (5), 2171 alin. (4) lit. d), 42 alin. (2), 27 și 190 alin. (5) din

Codul penal, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. Prin decizia din

30 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, sentința a fost menținută, iar, prin decizia

din 09 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile ordinare,

casată decizia din 30 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău și dispusă rejudecarea

cauzei, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Reclamantul a notat că, prin decizia din 10 octombrie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, sentința a fost casată în partea achitării lui Serghei Zafronschii, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 42 alin. (5), 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal la 9 ani închisoare și în

baza art. 27, 42 alin. (2) și 190 alin. (5) din Codul penal la 10 ani închisoare, conform

art. 84 din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea privind

circulația legală de droguri pe un termen de 4 ani. Iar, prin decizia din 26 mai 2015 a

Curții Supreme de Justiție a fost casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea

cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Reclamantul Serghei Zafronschii a menționat că prin decizia din 18 octombrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, sentința a fost casată în partea achitării sale și

pronunțată o noua hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 2171 alin. (4) lit. d) din

Codul penal la 9 ani închisoare și în baza art. 27, 42 alin. (2) și 190 alin.(5) din Codul

penal la 10 ani închisoare, conform art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiindu-i stabilită pedeapsa de

12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități privind circulația legală de droguri pe un termen de 4 ani. Iar, prin

decizia din 26 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă încetarea

procesului penal în privința reclamantului pe capătul de învinuire prevăzut de art. 42

alin. (5), 2171 alin. (4) lit. d), 27, 42 alin. (2) și 190 alin. (5) din Codul penal, în temeiul

art. 391 alin. (1) pct. 5) din Codul de procedură penală, pe motiv ca există o hotărâre a

organului de urmărire penală de scoatere a persoanei de sub urmărire penală referitor

la aceleiași persoane, pentru aceleași fapte.

Reclamantul a invocat că are dreptul la reabilitare și repararea prejudiciului cauzat

prin tragerea ilegală la răspundere penală și aplicarea măsurii preventive sub formă de

arest preventiv în baza prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Reclamantul a menționat că infracțiunile care i-au fost incriminate fac parte din

categoria infracțiunilor deosebit de grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa

2

sub formă de închisoare pe un termen de mai mult de 12 ani, motiv din care a fost pus

într-o stare psihologică foarte dificilă.

La fel, reclamantul a afirmat că, potrivit certificatului din 11 noiembrie 2019

Serghei Zafronschii a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău de la 30 aprilie

2010 până la 25 iunie 2010 (56 de zile), de la 27 iulie 2011 până la 30 martie 2012 (247

de zile), de la 09 aprilie 2012 până la 15 octombrie 2015 (1284 de zile) și de la

19 octombrie 2017 până la 27 februarie 2019 (496 de zile), în total 2083 de zile, adică

mai mult de 5 ani și jumătate a fost deținut în detenție, deși nu era vinovat de comiterea

vreunei infracțiuni. Mai mult, a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău în condiții

degradante și inumane, contrar dispozițiilor art. 3 CEDO.

Reclamantul a notat că în total, toate procedurile penale în privința sa au durat

9 ani. Or, peste 9 ani a fost constatată legalitatea scoaterii sale de sub urmărire penală

încă la data de 25 iunie 2011, pe motiv că fapta nu a fost comisă de el.

Reclamantul a indicat că în toată această perioadă a fost supus unei presiuni

psihologice imense, fiind lipsit de posibilitatea de a duce un mod de trai normal

împreună cu familia sa. Astfel, soția sa a rămas singură cu doi copii minori, fără surse

de existență, fiind lipsit de posibilitatea de a participa în viața copiilor săi, care au

crescut fără tată, iar timpul pierdut deja nu poate fi recuperat. La fel, despre reținerea și

arestarea sa au fost informate rudele, vecinii, prietenii, fiindu-i afectată imaginea în

satul său de baștină și la locul de trai, deși nu a comis infracțiunile incriminate.

Reclamantul Serghei Zafronschii a invocat că nimeni din cadrul Procuraturii

Generale a Republicii Moldova sau din Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu i-

a oferit scuze oficiale pentru tragerea ilegală la răspundere penală, conform prevederilor

art. 12 din Legea nr. 1545 din 25 mai 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

În final reclamantul a solicitat încasarea din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul său a sumei de 1500000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală.

Prin hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Zafronschii împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

tragerea ilegală la răspundere penală, ca întemeiată. S-a încasat din contul bugetului de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui

Serghei Zafronschii suma de 600000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral (f.d.70 vol. I).

Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit

apelul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova împotriva hotărârii din

21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul neînlăturării, în

interiorul termenului acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din

29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.108-110 vol. I)

Prin decizia din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

declarate de Serghei Zafronschii și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.128

vol. I).

3

Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de Serghei Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili și Ministerul Justiției al Republicii Moldova. S-a casat integral decizia din

20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Zafronschii Serghei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată

(f.d.184-190 vol. I).

Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Serghei Zafronschii. S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova. S-a modificat hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată, depusă de

Serghei Zafronschii împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, în partea încasării

sumei de 600000 de lei în beneficiul lui Serghei Zafronschii din contul bugetului de

stat, prin micșorarea sumei de la 600000 de lei la suma de 400000 de lei. În rest,

hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost menținută

(f.d.203-215 vol. I).

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, apelul declarat de

Serghei Zafronschii este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar apelul declarat de

Ministerul Justiției este întemeiat și urmează a fi admis, cu modificarea hotărârii primei

instanțe, din considerentele expuse în continuare.

Instanța de apel a stabilit că circumstanțele speței cad sub incidența art. 3 și 6 din

Legea nr. 1545 din 25 mai 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, astfel Serghei Zafronschii este în drept să solicite repararea de către stat

a prejudiciului material și moral cauzat prin erorile comise în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a reținut că, prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții Supreme

de Justiție a fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui Serghei Zafronschii

pe capătul de învinuire prevăzut de art. 42 alin. (5), 2171 alin. (4) lit. d), 27, 42 alin. (2)

și 190 alin. (5) din Codul penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) din Codul de

procedură penală, pe motiv ca există hotărâri a organului de urmărire penală de scoatere

a persoanei de sub urmărire penală referitor la aceleiași persoane, pentru aceleași fapte.

Deci, prin decizie definitivă și irevocabilă, a fost confirmată legalitatea scoaterii lui

Serghei Zafronschii de sub urmărire penală, prin ordonanța procurorului din 25 iunie

2010.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, prin decizia nominalizată s-a stabilit că,

soluția adoptată prin ordonanța de scoatere a lui Serghei Zafronschii de sub urmărire

penală, pe motiv că fapta nu a fost comisă de el, constituie temei de reabilitare. Prin

urmare, Curtea Supremă de Justiție prin decizia menționată supra a statuat, că ordonanța

este legală. Astfel, se atestă cu certitudine faptul că organul de urmărire penală,

procuratura și instanțele de judecată au încălcat principiul general, potrivit căruia nici

o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, împrejurare

ce generează angajarea răspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciul material

și moral cauzat prin această încălcare.

4

Instanța de apel a considerat eronată opinia Ministerului Justiției precum că,

ilegalitatea acțiunilor organului de urmărire penală și ale procuraturii nu a fost

demonstrată printr-un act, care ar califica acțiunile respective ca fiind ilegale. Or, prin

decizia din 26 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a stabilit că ordonanța prim-

adjunctului Procurorului General din 05 iulie 2010, prin care s-a dispus anularea

ordonanțelor din 25 si 29 iunie 2010 și reluarea urmăririi penale în speța dată, este

ilegală și lovită de nulitate absolută.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că ilegalitatea acțiunilor de intentare a

urmăririi penale, punere sub învinuire a lui Serghei Zafronschii, aplicarea măsurilor

preventive față de acesta și condamnării acestuia se confirmă prin însuși faptul

confirmării legalității scoaterii sale de sub urmărire penală, prin ordonanța procurorului

din 25 iunie 2010, pe motiv că fapta nu a fost comisă de el. Iar, în conformitate cu

art.284 alin.(1) din Codul de procedură penală, scoaterea persoanei de sub urmărirea

penală este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de

urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată.

Instanța de apel a menționat că pentru angajarea răspunderii statului, intenția

autorilor încălcării nu este o condiție obligatorie. Or, prejudiciul cauzat se repară

indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire

penală, din procuratură și din instanțele judecătorești. Prin urmare, sunt neîntemeiate

argumentele Ministerului Justiției cu privire la netemeinicia acțiunii și neîntrunirea

condițiilor obligatorii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a statului.

Subsecvent, Curtea de Apel Chișinău a indicat că prima instanță corect a reținut

că prejudiciul moral solicitat de Serghei Zafronschii este reparabil în temeiul Legii nr.

1545 din 25 mai 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, însă cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral de către prima

instanță este exagerat de mare.

Instanța de apel a relevat că legislația nu oferă o enumerare exhaustivă a

modalităților de exprimare a prejudiciului moral. Prin urmare, stabilirea condițiilor

reparării prejudiciului moral și a cuantumului sumei compensatorii pentru fiecare caz

concret revine instanței de judecată, pornind de la circumstanțele individuale ale cauzei.

Pe cale de consecință, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului

lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, instanța

de apel a considerat necesară încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul lui

Serghei Zafronschii a sumei de 400000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, care

constituie o satisfacție echitabilă pentru acesta. Or, suma de 1500000 de lei, pretinsă de

reclamant cu titlu de prejudiciu moral și suma de 600000 lei încasată de către prima

instanță sunt vădit disproporționate încălcării constatate și nu corespund jurisprudenței

Curții Supreme de Justiție.

La data de 04 iulie 2022 Serghei Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili a declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei instanței de

apel prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Serghei

Zafronschii de la 400000 de lei până la 1500000 de lei (f.d. 1-7 vol. II).

5

În motivarea recursului, Serghei Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili a indicat că a făcut cunoștință cu decizia integrală din 13 aprilie 2022 a

Curții de Apel Chișinău la data de 16 iunie 2021, când aceasta a fost recepționată la

adresa de poștă electronică a reprezentantului său.

Recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat

prevederile Legii nr. 1545 din 25 mai 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești în coraport cu circumstanțele cauzei și persoana recurentului.

Iar, concluziile instanței de apel sunt eronate și nu sunt bazate pe prevederile legale,

fiind subiective și care au ca scop exonerarea statului de la răspundere pentru încălcările

comise în privința recurentului.

Recurentul Serghei Zafronschii a invocat că a fost ilegal tras la răspundere penală

pentru comiterea infracțiunile prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) din Codul penal și art.

2171 alin. (4) din Codul penal, infracțiuni care fac parte din categoria infracțiunilor

deosebit de grave, pentru care legea penală prevede exclusiv pedeapsa cu privațiune de

liberate pe un termen de la 8 la 15 ani.

Recurentul a notat că în privința acestuia au fost comise încălcări procesuale

extrem de grave. Or, organul de urmărire penală și procurorul au cunoscut din start că

Serghei Zafronschii nu a comis faptele infracționale incriminate. Astfel, prin ordonanța

procurorului Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a

Procuraturii Generale din 22 iunie 2010 recurentul a fost scos de sub urmărire penală

în cauza penală sus nominalizată, deoarece fapta nu a fost comisă de el, fiind eliberat

din arest preventiv. Însă, prin ordonanța ilegală a prim-adjunctului Procurorului

General din 05 iulie 2010 a fost anulată ordonanța procurorului din 22 iunie 2010

privind scoaterea de sub urmărire penală a recurentului.

Recurentul Serghei Zafronschii a afirmat că reținerea și tragerea la răspundere

penală a avut o rezonanță mare, în contextul în care reținerea acestuia a fost mediatizată.

Respectiv, despre reținerea acestuia au aflat rudele, prieteni și vecinii, iar organul de

urmărire penală a răspândit informația precum că recurentul este un narco-dealer.

De asemenea, recurentul a subliniat că judecarea cauzei în privința lui Serghei

Zafronschii a fost ilegal desfășurată timp de aproape 9 ani, pe parcursul cărora Curtea

Supremă de Justiție și Curtea de Apel Chișinău au examinat cauza penală de 3 ori. Însă,

recurentul nu își motivează poziția în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, or durată procedurilor penale urmează a fi reținute de către instanțele de

judecată la soluționarea cauzei în temeiul Legii nr. 1545 din 25 mai 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Recurentul a accentuat că prin tragerea ilegală la răspundere penală i-au fost

afectate grav drepturile și anume: prezumția nevinovăției, dreptul la libertatea

personală, dreptul de nu fi urmărit de două ori pentru aceleași fapte, dreptul de a nu fi

supus torturii și dreptul la inviolabilitatea vieții private.

Recurentul Serghei Zafronschii a precizat că pe parcursul desfășurării procedurilor

penale în privința sa a fost supus unei presiuni psihologice imense, fiind lipsit de

6

posibilitatea de a duce un mod de trai normal împreună cu familia sa, fiind deținut în

condiții degradante și inumane în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

La fel, recurentul a remarcat că reieșind din caracterul încălcărilor comise în

privința acestuia, precum și consecințele acestor încălcări, suferințele fizice și psihice

în principiu nu pot fi atenuate. Totodată, pronunțarea unei decizii de încetare a

procesului penal pe motive de reabilitare este o reparare a prejudiciului moral cauzat,

însă nu este suficientă. Or, nimeni din cadrul Procuraturii Generale a Republicii

Moldova nu i-a oferit scuze oficiale și nimeni din cei care ilegal l-au tras la răspundere

penală nu au fost atrași la răspundere.

Recurentul a reiterat că s-a aflat în stare de arest 2083 de zile, adică mai mult de

5 ani și jumătate.

Recurentul Serghei Zafronschii a invocat că suma de 400000 de lei, care i-a fost

acordată de către instanțele de judecată nu este una rezonabilă și este disproporționată

cu sumele acordate de CtEDO, dar și de către instanțele naționale pentru cauzele

analogice.

La data de 09 august 2022 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de

Serghei Zafronschii (f.d. 9-13 vol. II).

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel la adoptarea soluției

a aplicat eronat normele de drept material privind încasarea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești. Or, pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 1545 din 25 mai 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești necesită a fi întrunite

cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 și cât și de art. 3, care sunt indisolubile

și nu pot fi aplicate separat.

Recurentul a specificat că prima instanță corect a constatat, că în privința lui

Serghei Zafronschii a fost emisă decizia din 26 februarie 2019 a Curții Supreme de

Justiție prin care a fost încetat procesul penal în privința acestuia. Totuși, motivarea

instanței de apel precum că Serghei Zafronschii este în drept să solicite compensarea

prejudiciului cauzat în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545 din 25 mai 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este nefondată și

eronată, în condițiile în care pentru a fi aplicată legea nominalizată este important și

necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că, pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală,

sunt necesare unele condiții speciale, și anume existența faptei ilicite. Or, nu orice

acțiune a organelor de urmărire penală și judecătorești atrage răspunderea statului. Însă,

la materialele cauzei nu există niciun act procedural definitiv și irevocabil a

judecătorului de instrucție sau a unui eventual organ ierarhic superior, prin care ar fi

fost stabilite ca fiind ilegale acțiunile organului de urmărire penală.

Recurentul a comunicat că apreciază ca nejustificată dispunerea încasării sumei

de 400000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Serghei Zafronschii. Or,

7

în contextul celor enunțate și ținând cont de natura dreptului lezat, de durata desfășurării

urmăririi penale, perioada de valabilitate a măsurii de reprimare, perioada de examinare

a cauzei în instanța de judecată, de statutul intimatului, suma este exagerată și

inechitabilă suferințelor invocate ca fiind suportate.

Recurentul a menționat că pe durata acțiunilor de urmărire penală și judecării

cauzei penale în instanța de judecată, lui Serghei Zafronschii nu i-au fost încălcate

drepturile procesuale, iar la materialele cauzei nu există nicio probă concludentă,

pertinentă, utilă și veridică în confirmarea faptului că actele procedurale emise în

privința acestuia sunt calificate ca fiind ilegale.

La fel, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a precizat că nu a fost

demonstrată prin probe elocvente, rezonanța pe care a avut-o în societate informația

despre învinuirea persoanei respective, cât și reputația lui Serghei Zafronschii anterior

intentării urmăririi penale și modificarea acesteia prin raportare la percepția cetățenilor,

după data finisării examinării cauzei în instanța de judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel eronat a apreciat pertinența suferirii unui

prejudiciu moral în lipsa unor probe concludente, în situația în care intimatul nu a

prezentat probe justificative care ar demonstra prezența unor suferințe cauzate.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a precizat că instanțele de

judecată nu ar trebui să-și formeze o idee preconcepută conform căreia presupusa

încălcare a unui drept implică în mod obligatoriu și existența unui prejudiciu. Or, este

necesar de a fi stabilit, prin probe pertinente și concludente, dacă a existat în mod

veridic un prejudiciu, ce justifică necesitatea acordării de satisfacții pecuniare.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 aprilie 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice

(f.d. 216). Astfel, recursurile declarate la data de 04 iulie 2022 de către Serghei

Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și la data de 09 august 2022

de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 25 august 2022

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursurile declarate de Serghei

Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, informând despre necesitatea depunerii referinței, însă până la

data examinării admisibilității recursului referințe în adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serghei Zafronschii, reprezentat

de avocatul Andrei Beruceașvili și de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente.

8

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Serghei Zafronschii,

reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

9

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Serghei Zafronschii, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili și de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Zafronschii,

reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

10